Tratand hiperglicemia postprandiala cu acarboza nu se obtine o intarziere in progresia diabetului zaharat de tip 2 recent instalat, conform unui articol publicat in numarul din septembrie al revistei "Diabetes Care".
Hiperglicemia postprandiala este o insusire caracteristica a diabetului zaharat de tip 2 recent instalat si incarcarea cu glucoza care rezulta in urma hiperglicemiei postprandiale poate duce la disfunctia progresiva a celulelor betapancreatice. Cu toate acestea, tratand hiperglicemia, cercetatorii au declarat ca s-ar putea incetini progresia acestei afectiuni.
Pentru a investiga acest lucru, Dr. M. Sue Kirkman de la Indiana University School of Medicine din Indianapolis si colegii sai au analizat rezultatele la 219 pacienti cu diabet zaharat recent instalat care au fost impartiti in doua loturi, unul primind acarboza iar celalalt placebo pentru o perioada de 5 ani sau pana cand acestia au dezvoltat hiperglicemie evidenta, definita prin 2 rezultate consecutive ale glicemiei la interval de 3 luni de cel putin 140mg/dl sau chiar mai mult.
In timp ce acarboza a fost eficienta in reducerea hiperglicemiei postprandiale, acest beneficiu nu s-a regasit si in incetinirea progresiei afectiunii. 29% dintre pacientii care au fost tratati cu acarboza au progresat spre hiperglicemie evidenta, un procent care nu a fost cu mult diferit de cel de 34% intalnit in cazul grupului de control.
De asemenea, nu a fost depistat nici un argument care sa ateste faptul ca acarboza imbunatateste rezistenta la insulina sau functia celulelor pancreatice. In ciuda acestui fapt, pacientii cu nivel plasmatic al glicemiei initial mai mic de 126 mg/dl, terapia cu acarboza pare sa previna progresia catre nivele glicemice mai mari.
Intrucat, in general, ameliorarea hiperglicemiei postprandiale nu incetineste progresia diabetului, cercetatorii au declarat ca "s-ar putea sa fie implicati si alti factori majori in progresia acestei afectiuni."