Diferenta dintre un episod acut de anxietate si un atac de panica

Ce este anxietatea

Anxietatea poate sa apara atunci cand o persoana se teme de faptul ca ceva rau s-ar putea intampla. Sentimentele de teama si ingrijorare se refera adesea la anumite probleme, dar sunt corelate si cu stresul. Anxietatea implica nu doar simptome psihice, ci si fizice, precum tensiunea musculara si tahicardia.

Anxietatea survine adesea in asociere cu un eveniment sau situatie specifica si trebuie diferentiata de atacul de panica. Acesta din urma poate sa apara brusc, fara un factor declansator specific, iar simptomele sale sunt mult mai severe decat simptomele anxietatii. Cu toate acestea, daca nivelurile de stres si anxietate persista pentru perioade lungi de timp, oamenii trebuie sa stie ca pot sa apara probleme suplimentare.

Episodul acut de anxietate vs. atacul de panica

Episoadele acute de anxietate pot avea declansatori specifici, cum ar fi examenele, problemele la locul de munca, afectiunile de sanatate sau problemele din relatii. Episodul acut de anxietate nu este o afectiune diagnosticabila, dar se considera ca este mai putin severa decat un atac de panica. In plus, se dezvolta treptat cand o persoana se simte nelinistita, iar simptomele pot fi si de ordin fizic, cateva exemple fiind reprezentate de tahicardie si senzatie de nod in stomac.

In general, atacul de panica nu are un declansator specific, dar are simptome severe. Acestea pot surveni atunci cand pacientul este calm, dar si cand este nelinistit, fiind bruste si neasteptate. Durata manifestarilor dureaza de la cateva minute la o ora, dar impactul negativ poate continua si dupa.

Simptomele fizice si cele de teroare intensa pot face ca pacientii sa se teama de o pierdere totala a controlului sau chiar de o moarte iminenta.

Manifestarile

Episoadele acute de anxietate si atacuri de panica pot avea simptome comune, precum frica, palpitatii, dispnee si ganduri irationale. Cu toate acestea, intr-un atac de panica, manifestarile sunt mult mai severe, iar persoana in cauza crede cu adevarat ca va muri. In plus, persoanele ce sufera atacuri de panica au o probabilitate mai mare de a solicita asistenta medicala decat cele care sufera un episod acut de anxietate.

Debutul

Anxietatea poate fi un raspuns la o anumita ingrijorare sau teama. Aceasta tinde sa se dezvolte treptat, iar persoanele afectate considera ca daca problemele avute se vor rezolva, totul va fi in regula. In plus, anxietatea poate fi usoara, moderata sau severa, interferand sau nu cu activitatile de zi cu zi.

Atacurile de panica pot surveni fara avertisment si nu exista modalitati de a le preveni. Debutul poate avea loc chiar daca individul este calm sau se afla in timpul somnului, asadar nu se cunosc intotdeauna factorii declansatori.

Durata

Anxietatea este adesea legata de o situatie specifica, persistand atat timp cat exista si factorul cauzal. In ceea ce priveste atacul de panica, acesta are un debut brusc, iar durata manifestarilor poate varia.

In general, simptomele maxime se instaleaza dupa 10 minute, iar ameliorarea lor are loc dupa 30 de minute, desi efectele pot dura chiar si mai mult. Episoadele acute de anxietate nu ating in general amplitudinea avuta de atacurile de panica, dar unele persoane cu anxietate pot progresa catre atacuri de panica.

Anxietatea poate produce panica?

O persoana cu tulburare de panica poate fi anxioasa cu privire la faptul ca ar putea suferi un atac de panica. Incertitudinea cu privire la momentul in care atacul de panica va debuta poate produce episoade acute de anxietate.

Asadar, anxietatea poate fi considerata un potential factor declansator al atacurilor de panica. In plus, activitatile de zi cu zi pot fi afectate sever de teama ca un atac de panica s-ar putea produce oricand.

Simptomele anxietatii

Anxietatea se poate manifesta printr-o gama larga de simptome. Astfel, o persoana cu anxietate poate acuza neliniste, griji, probleme de somn, dificultati de concentrare, iritabilitate si tristete. De asemenea, persoanele anxioase pot afirma ca se simt constant sub presiune sau grabite. In ceea ce priveste simptomele fizice, acestea pot include modificari ale ritmului cardiac, tensiune musculara, cefalee, greata, diaree, transpiratie, gura uscata, dispnee, tremor si chiar lesin.

Este important de stiut ca nu toate cazurile de anxietate vor include toate aceste simptome. Anxietatea poate varia de la usoara la severa, in functie de declansator si de modul in care persoana in cauza reactioneaza la acesta.

In fata unui examen medical fizic, de exemplu, unele persoane se pot simti usor anxioase, in timp ce altele pot experimenta toate simptomele de mai sus. Totusi, simptomele dispar atunci cand „pericolul” perceput a trecut.

De ce apare anxietatea?

Anxietatea rezulta adesea din nivelurile constante de stres. Asadar, cele mai frecvente cauze ale anxietatii sunt reprezentate de presiunea de la locul de munca, problemele financiare, problemele familiale sau din relatii, divortul, separarea sau imbolnavirea/decesul celor dragi. Chiar si schimbarea situatiilor de viata, precum schimbarea locului de munca sau a domiciliului, ar putea sta la baza anxietatii.

Existenta unor tulburari ale sanatatii poate reprezenta un alt motiv de anxietate. De exemplu, mobilitatea redusa sau alterarea functiei fizice ar putea face ca o persoana sa devina anxioasa. Chiar si problemele de ordin psihic pot fi incriminate, iar fobiile, tulburarea obsesiv-compulsiva, declinul cognitiv si scleroza multipla sunt doar cateva exemple.

Este important de stiut ca anxietatea poate avea la baza si anumiti factori genetici sau o experienta traumatica recenta sau din trecut. De asemenea, anumite obiceiuri ar putea creste riscul de anxietate.

Acestea sunt reprezentate de consumul exagerat de cofeina, abuzul de droguri sau alcool si chiar utilizarea unor anumite medicamente.

Pe langa toate aceste lucruri, anxietatea ar putea fi declansata si de alti diversi factori, precum:
• Vorbitul in public;
• Teama de a suferi un atac de panica;
• Teama de expunere la un declansator al fobiilor;
• Intalnirea cu o anumita persoana.

Complicatii

Raspunsul organismului la stres si anxietate este conceput pentru a ajuta oamenii sa faca fata unor situatii dificile, dar care apar temporar. Adrenalina este hormonul implicat in situatiile critice, iar o eliberare brusca a sa pregateste corpul sa infrunte pericolul sau sa fuga de acesta.

In conditii normale, nivelurile de adrenalina revin repede la normal odata ce factorul cauzal este inlaturat. Cu toate acestea, daca anxietatea continua si nivelul de adrenalina ramane ridicat, pot sa apara diferite probleme suplimentare.

Depresia si tulburarea de anxietate sunt doar doua complicatii psihice asociate cu stresul continuu. Totusi, acesta a fost corelat si cu diverse probleme imunitare, digestive, de somn si chiar de reproducere. Asadar, riscul este mai mare pentru infectii, boli cardiace, hipertensiune arteriala si chiar diabet.

Pentru a evita toate aceste complicatii este foarte important ca oamenii sa solicite ajutor specializat. In acest mod stresul si anxietatea pot fi reduse, iar gestionarea lor poate fi mult mai usoara.

Optiuni de tratament

Optiunile de tratament pentru anxietate si probleme conexe sunt reprezentate de psihoterapie si medicamente. Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai indicata, ajutand la schimbarea gandurilor necorespunzatoare cu unele pozitive.

In ceea ce priveste medicamentele, specialistii vor evalua fiecare pacient, dar antidepresivele si anxioliticele sunt cele mai utilizate. De asemenea, exista cazuri in care cele doua metode de tratament pot fi combinate.

Pe langa toate aceste lucruri, stresul si anxietatea pot fi gestionate si prin anumite schimbari ale stilului de viata. Asadar, oamenii trebuie sa evite stresul si sa isi faca timp pentru a se relaxa. Cresterea nivelului de activitate poate fi utila in lupta contra stresului, fiind demonstrat faptul ca sportul stimuleaza starea de bine.

De asemenea, adoptarea unei alimentatii sanatoase este importanta, deoarece stresul poate face ca oamenii sa consume alimente nesanatoase in cantitati crescute. Tehnicile de relaxare (yoga, meditatia etc.), mersul la film, muzica, socializarea si hobby-urile sunt alte cateva elemente ce trebuie luate in calcul atunci cand se doreste obtinerea unei stari de bine, fara stres si anxietate.

Bibliografie:
Coping with stress and anxiety. (n.d.) apa.org/pi/aging/09-33-coping-with-stress-fin.pdf
Hur, M. -H., Song, J. A., Lee, J., & Lee, M. S. (2014).Aromatherapy for stress reduction in healthy adults: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials [Abstract].Maturitas, 79(4),362-369 sciencedirect.com/science/article/pii/S0378512214002679
Joy, K. (2017, January 11). Panic attack vs anxiety attack: 6 things to know healthblog.uofmhealth.org/wellness-prevention/panic-attack-vs-anxiety-attack-6-things-to-know
Medina, J. (2017, September 14). Panic disorder symptoms psychcentral.com/disorders/anxiety/panic-disorder-symptoms/
Roy-Byrne, P. P. (2018, January 25). Panic disorder in adults: epidemiology, pathogenesis, clinical manifestations, course, assessment, and diagnosis. uptodate.com/contents/panic-disorder-in-adults-epidemiology-pathogenesis-clinical-manifestations-course-assessment-and-diagnosis
Symptoms. (n.d.) adaa.org/understanding-anxiety/panic-disorder-agoraphobia/symptoms
5 things you should know about stress. (n.d.) nimh.nih.gov/health/publications/stress/index.shtml