Bronsita este inflamatia pasajelor bronsice, adica segmentele ce unesc traheea cu cei doi plamani. In schimb, pneumonia se refera la inflamatia sacilor de aer de la nivelul plamanilor, pe care medicii ii numesc alveole pulmonare.
Ambele boli afecteaza respiratia si pot provoca dureri intense si tuse, dar exista unele diferente importante intre ele.
Afla diferentele dintre bronsita si pneumonie, incluzand simptomele, cauzele si optiunile de tratament asociate.
Bronsita acuta este forma infectioasa ce afecteaza majoritatea persoanelor, dar care este foarte rar fatala. Totusi, bronsita cronica poate distruge lent functia pulmonara si poate pune viata in pericol.
Cauze
Bronsita este o afectiune ce implica inflamarea pasajelor bronsice, acestea avand rolul de a transporta aerul din trahee catre si prin plamani. Bronsita acuta are mai multe forme, acestea fiind clasificate in functie de cauza. Astfel, pot exista bronsite virale, bronsite bacteriene, bronsite fungice, dar si alte tipuri provocate de diferiti alti factori.
Bronsita virala este cea mai frecventa forma a bolii, agentii cauzali fiind reprezentati de virusuri. Virusul gripal este un simplu exemplu de declansator al bolii, putand sa duca la tuse si probleme cu respiratia. In cazul bronsitei bacteriene, dificultatile de respiratie pot surveni brusc sau se pot instala in urma altei boli. In plus, exista si bronsite de origine fungica, dar frecventa acestora este mult mai rara.
Pe langa infectiile prezentate anterior, bronsita poate fi provocata si de alte cauze. Expunerea la substante care irita plamanii, precum fumul de tigara, praful, vaporii toxici si poluarea atmosferica ar putea produce, de asemenea, bronsita.
Simptome
Simptomele bronsitei sunt similare, indiferent de agentul etiologic ce provoaca boala. Cu toate acestea, bronsita cronica nu dispare, desi simptomele se pot ameliora. Bronsita virala si cea bacteriana dureaza de obicei de la cateva zile la cateva saptamani, iar tabloul clinic poate fi reprezentat de febra, frisoane, dificultati de respiratie (mai ales in decubit dorsal), durere in gat si senzatie de presiune la nivelul pieptului.
Pe langa aceste lucruri, persoanele cu bronsita pot experimenta tuse severa, insotita adesea de mucus cu aspect clar, verzui sau galben.
Tratament
Deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt virale, este important de stiut ca acestea nu vor raspunde la antibiotice. Antibioticele vor fi utilizate doar atunci cand o infectie bacteriana provoaca bronsita si vor fi luate doar asa cum a indicat medicul. In plus, odihna, consumul de lichide si utilizarea de medicamente antialgice si antitusive ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor.
Pe de alta parte, bronsita cronica nu este curabila. Cu toate acestea, o serie de interventii ar putea ajuta o persoana bolnava sa respire mai usor. Astfel, medicii vor putea recomanda inhalatoare, oxigen sau diferite terapii de reabilitare pulmonara. Alaturi de aceste metode pot fi utilizate si anumite medicamente care ajuta la ameliorarea inflamatiei din caile respiratorii.
Atat bronsita acuta, cat si cea cronica sunt mai frecvente la persoanele care fumeaza. Renuntarea la fumat poate reduce riscul de bronsita si poate preveni deteriorarea ulterioara a cailor respiratorii.
Factori de risc
Bronsita cronica poate duce la complicatii grave, inclusiv moartea. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca boala poate afecta in mod sever plamanii si inima. De-a lungul timpului, corpul unei persoane cu bronsita cronica nu va mai putea obtine suficient oxigen in sange, lucru ce va dauna tuturor organelor. De asemenea, bronsita cronica va creste foarte mult riscul de pneumonie al unei persoane.
Bronsita acuta nu cauzeaza de obicei complicatii grave. Cu toate acestea, la persoanele cu sisteme imunitare slabe se pot asocia alte infectii, inclusiv pneumonia si sepsisul. Asadar, o atentie deosebita trebuie avuta si in cazul bronsitei acute, chiar daca efectele severe sunt rare.
Pneumonia este o tulburare foarte grava a starii de sanatate, putand produce chiar decesul pacientilor. Aceasta boala afecteaza alveolele pulmonare, iar cauzele pot fi bacteriene, virale sau fungice.
Cauze
Persoanele cu afectiuni medicale cronice pot suferi in mod repetat de pneumonie. De asemenea, multe persoane dezvolta pneumonie dupa infectii virale, inclusiv dupa bronsita.
Tinand cont de agentii etiologici implicati, unele vaccinari pot reduce riscul de pneumonie. Vaccinarea pneumococica, de exemplu, poate ajuta la prevenirea pneumoniei cauzata de pneumococ. Acest tip de pneumonie este frecventa in randul persoanelor in varsta, dar si a celor cu sisteme imunitare slabite.
Simptome
Simptomele pneumoniei sunt foarte asemanatoare cu cele ale bronsitei. Tusea severa poate fi prezenta, producand mucus cu aspect galbui, verzui sau chiar sangvinolent. De asemenea, dispneea, febra, durerile in piept, fatigabilitatea si durerile in gat pot completa tabloul clinic al pneumoniei.
Chiar daca simptomele acestea sunt comune, exista si manifestari ce ajuta la distingerea pneumoniei de bronsita. Asadar, pneumonia poate produce confuzie la unii oameni, in special la varstnici, lucru ce nu este observat in bronsita.
Respiratia suieratoare din bronsita este inlocuita de o respiratie rapida si superficiala, iar frisoanele vor fi acompaniate de dureri musculare. In plus, persoanele cu pneumonie pot resimti greata si varsaturi, in special atunci cand este vorba despre copii si bebelusi.
Tratament
Metoda potrivita de tratament pentru pneumonie depinde de tipul acesteia. Antibioticele pot trata pneumonia bacteriana, antifungicele o pot trata pe cea fungica, dar nu exista tratament specific pentru formele virale.
Astfel, sunt indicate anumite strategii ce pot ajuta la ameliorarea simptomelor neplacute. Antialgicele vor reduce durerea si vor controla febra, iar utilizarea de umidificatoare va fi eficienta pentru diminuarea mucusului. Odihna eficienta, cresterea consumului de lichide si evitarea fumatului sunt alte metode ce pot ajuta persoanele cu pneumonie.
In timp ce multi oameni doresc sa inhibe tusea, trebuie stiut ca aceasta este o modalitate importanta prin care organismul incearca sa scape de infectii. Asadar, oamenii ar trebui sa discute cu medicul inainte de a utiliza medicamentele antitusive. In plus consultul medical este foarte important, deoarece unele persoane cu pneumonie pot fi nevoite sa se interneze in spital.
Factori de risc
Pneumonia poate varia foarte mult in ceea ce priveste severitatea. Astfel, unii oameni pot avea simptome relativ usoare, in timp ce altii pot intampina chiar si complicatii incompatibile cu viata. Pneumonia este cu mult mai periculoasa la copii si varstnici, dar si la persoane cu diferite alte comorbiditati.
Pneumonia este o afectiune ce va reduce oxigenul din sange, deteriorand foarte mult organele. In aceste cazuri, pacientii pot deceda din cauza insuficientei respiratorii, a socului, a sepsisului sau a abceselor pulmonare.
Aceleasi infectii care provoaca bronsita pot provoca si pneumonie. Mai mult, bronsita cronica este un factor de risc pentru dezvoltarea pneumoniei si a altor infectii grave. O persoana cu un diagnostic anterior al unui tip de infectie poate dezvolta o alta infectie, astfel incat este cruciala o atentie sporita cu privire la schimbarea sau agravarea simptomelor.
Simptomele celor doua boli sunt foarte greu de diferentiat pentru majoritatea oamenilor, iar acest lucru va face ca bronsita sa fie confundata cu pneumonia si invers. Doar un medic poate diagnostica in mod concludent cauza dificultatilor de respiratie si a celorlalte simptome din tabloul clinic. Asadar, vizita la medic este foarte importanta si trebuie facuta cat mai rapid, atat pentru punerea unui diagnostic corect, cat si pentru primirea unui tratament eficient.
Bibliografie:
https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/bronchitis
https://www.cdc.gov/nchs/fastats/copd.htm
https://www.cdc.gov/pneumococcal/index.html
https://www.lung.org/lung-health-and-diseases/lung-disease-lookup/pneumonia/symptoms-and-diagnosis.html
https://www.lung.org/lung-health-and-diseases/lung-disease-lookup/pneumonia/treatment-and-recovery.html