Blocarea alimentelor in gat reprezinta o situatie ce poate fi incomoda si infricosatoare. Identificarea semnelor de sufocare si cunoasterea pasilor ce trebuie urmati in caz de urgenta sunt elemente ce pot salva viata unei persoane, astfel incat orice om ar trebui sa le cunoasca.
Procesul de deglutitie al alimentelor implica o serie de miscari musculare involuntare. De cele mai multe ori, aceste miscari musculare impiedica alimentele sa ramana blocate in drumul lor spre stomac. In primul rand, limba impinge mancarea spre partea din spate a gatului.
Aici se regasesc doua orificii, fiecare ducand catre alte locuri din organism. Prima deschidere este cea a esofagului, in timp ce a doua este cea a laringelui. Pe masura ce o persoana inghite, o clapa cartilaginoasa, numita epiglota, inchide deschiderea laringelui. Acest lucru opreste temporar respiratia si impiedica alimentele sa intre in caile respiratorii.
In acelasi timp, sfincterul esofagian superior se relaxeaza, permitand alimentelor sa se deplaseze prin esofag catre stomac.
Acest proces este unul natural si automat. Cu toate acestea, mancarea poate ramane uneori blocata la nivelul esofagului, producand o senzatie inconfortabila la nivelul gatului sau pieptului. In alte momente, epiglota nu se inchide suficient in timpul inghitirii, ceea ce permite ca alimentele sa intre in caile respiratorii. Acest lucru poate duce la sufocare.
Ambele tipuri de blocaje pot fi deranjante, dar blocarea cailor respiratorii reprezinta o urgenta medicala.
Afla mai multe informatii despre inecul cu mancare si interventiile ce trebuie realizate pentru a evita complicatiile asociate.
Cand alimentele patrund in laringe pot bloca complet sau partial caile respiratorii. Uneori, tusea persistenta sau fortata poate ajuta la dislocarea si eliminarea blocajului, iar din acest motiv este necesara si ar trebui incurajata. In alte momente, blocajele de la nivelul laringelui pot duce la sufocare.
In acest caz se poate vorbi despre obstructia acuta a cailor respiratorii, iar persoanele afectate nu mai pot inspira suficient oxigen, dar nici nu mai pot expira suficient aer pentru a tusi.
Exista anumite simptome ce pot indica faptul ca o persoana este in pericol, astfel incat trebuie recunoscute cat mai rapid.
Tusea stinsa, gafaitul si respiratia suieratoare sunt doar cateva astfel de simptome. De asemenea, ducerea mainilor la nivelul gatului reprezinta un semn patognomonic si trebuie recunoscut imediat. Incapacitatea de a vorbi sau de a respira sunt alte elemente ce trebuie observate, alaturi de schimbarea culorii pielii in albastru, situatie cunoscuta sub denumirea de cianoza.
In mod normal, cand o persoana se ineaca, dar poate tusi, tusea trebuie incurajata. Astfel, salvatorul trebuie sa invete victima sa tuseasca eficient, tocmai pentru a nu bloca si mai mult corpul strain.
Inspirul trebuie facut lent, iar expirul si tusea trebuie sa fie puternice, in timp ce trunchiul si capul sunt aplecate usor spre inainte. De asemenea, cavitatea bucala a victimei trebuie verificata constant de resturi alimentare, iar acestea trebuie eliminate cand exista.
In cazul in care victima nu poate tusi, vorbi sau respira, manevra Heimlich poate fi necesara. Aceasta procedura implica aplicarea unei forte crescute asupra abdomenului, astfel incat blocajul de la nivelul laringelui sa fie eliminat, iar respiratia sa poata reveni la normal.
Manevra Heimlich este necesara si trebuie aplicata doar in situatii de urgenta. Aceasta manevra trebuie efectuata doar in cazul in care o persoana a aspirat un corp strain si nu mai poate respira, inclusiv situatia inecului cu mancare.
Inaintea efectuarii manevrei se indica aplicarea unui numar de 5 lovituri interscapulovertebrale. Acestea trebuie aplicate puternic, cu podul palmei, in directie superioara si spre inainte, in timp ce victima este aplecata in fata.
Specialistii ofera cateva instructiuni pentru a efectua corect aceasta manevra. Astfel, inainte de a efectua manevra Heimlich asupra unei persoane constiente, salvatorul ar trebui sa intrebe victima daca se sufoca.
Daca victima nu vorbeste, nu tuseste si nu poate sa respire singura, iar eventual confirma sufocarea, manevra poate continua. Pentru a o realiza, salvatorul trebuie sa urmeze o succesiune de pasi. Acestia sunt reprezentati de:
• Pasul 1 – salvatorul trebuie sa se plaseze posterior de victima si usor in lateral, punand ambele brate in jurul taliei victimei;
• Pasul 2 – pumnul unei maini trebuie pozitionat la nivel abdominal, exact intre ombilic si apendicele xifoid. Apendicele xifoid este partea cea mai inferioara a osului pieptului (stern);
• Pasul 3 – pumnul inclestat trebuie prins cu mana cealalta, astfel incat pacientul sa fie cuprins complet;
• Pasul 4 – salvatorul trebuie sa imprime miscari puternice in sus si spre coloana vertebrala a victimei, astfel incat corpul strain sa poata fi mobilizat si eliminat;
• Pasul 5 – manevra se continua pana cand corpul strain este eliminat sau pana la sosirea cadrelor medicale special instruite.
Trebuie subliniat faptul ca victima ar trebui sa primeasca asistenta medicala cat mai rapid, chiar daca produsul ce a blocat caile respiratorii a fost eliminat. In plus, in cazurile in care manevra nu functioneaza, iar victima devine inconstienta si nu respira, salvatorul trebuie sa apeleze la resuscitarea cardiopulmonara.
O persoana care este singura in timp ce se ineaca cu mancare ar putea fi nevoita sa isi aplice singura manevra Heimlich. Aceasta poate fi efectuata prin aplecarea puternica asupra spatarului unui scaun.
Acest lucru ar trebui sa ajute la deblocarea blocajelor de la nivelul cailor aeriene. In plus, este important de stiut ca manevra Heimlich nu este potrivita pentru copiii cu varste mai mici de 1 an sau pentru femeile aflate in stadii avansate ale sarcinii. Aceste persoane pot necesita variatii diferite ale manevrei.
Cu exceptia cazului in care o persoana se asfixiaza, mancarea blocata in gat nu este intotdeauna o urgenta medicala majora. Daca persoana poate respira, tusea poate ajuta la dislocarea alimentelor din gat.
Uneori, obstructia poate avea loc la nivelul esofagului. Desi inconfortabil, un bolus alimentar obstruant nu este considerat a fi o urgenta medicala atat de importanta ca asfixia. Persoanele care au mancare blocata in esofag pot incerca diferite metode pentru a disloca alimentele.
De exemplu, consumul de lichide poate ajuta la ungerea esofagului si inmuierea alimentelor. De asemenea, luarea de comprimate efervescente ar putea fi utila, deoarece acestea formeaza dioxid de carbon si pot impinge bolusul alimentar obstruant in jos. Consumul de bauturi carbogazoase ar putea functiona in mod similar.
Conform specialistilor, inecul si asfixia pot afecta persoanele de orice varsta. Cu toate acestea, cel mai frecvent sunt regasite la copiii de pana la 3 ani si la adultii de peste 60 de ani. In plus, asfixia de acest tip este o sursa importanta de deces accidental.
In urma studiilor de specialitate s-a constatat faptul ca, cel mai frecvent, copiii se sufoca cu mancare, monede, baloane si jucarii mici. In cazul batranilor, mancarea este frecvent incriminata, deoarece productia de saliva este mult mai mica.
Mancarea va fi deplasata cu greutate spre spatele gurii atunci cand saliva este redusa din punct de vedere cantitativ. In plus, anumite afectiuni de sanatate ce sunt prezente la batrani pot creste riscul. Exemplele includ dementele si boala Parkinson.
Anumite afectiuni musculare si ale sistemului nervos pot duce la disfagie chiar si la persoanele tinere, disfagia fiind o alta situatie ce creste riscul de sufocare cu alimente. Exemplele sunt reprezentate de accidentul vascular cerebral, loviturile la cap, paralizia cerebrala, scleroza laterala amiotrofica etc. In plus, disfagia poate surveni chiar si dupa vatamari ale esofagului.
Persoanele cu probleme de deglutitie pot apela la medic pentru a primi cele mai bune sfaturi. Medicii vor evalua situatia si vor oferi sfaturi individualizate. De exemplu, textura si dimensiunile alimentelor ar putea necesita schimbari.
Modificarile pot fi necesare si la nivelul pozitiei capului si gatului atunci cand se inghite mancarea. Cu toate acestea, uneori pot fi necesare interventii medicale sau chirurgicale pentru a obtine o deglutitie corecta.
In cazul persoanelor sanatoase, sfaturile de prevenire a inecului cu alimente sunt reprezentate de:
• Introducerea unor cantitati mici de mancare in gura;
• Mestecarea lenta si eficienta a alimentelor inainte de inghitire;
• Evitarea consumului de alcool inainte sau in timpul meselor;
• Evitarea mancatului pe fuga;
• Supravegherea copiilor in timpul meselor;
• Controlul alimentelor ce sunt introduse in gura de catre copii, de exemplu a celor tari, precum nucile sau bomboanele.
Surse:
Bajwa, S. A., & Kasi, A. (2019). Physiology, esophagus. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519011/
Choking (Heimlich maneuver). (n.d.). emergencycareforyou.org/emergency-101/choking-heimlich-maneuver/
Choking prevention and rescue tips. (n.d.). nsc.org/home-safety/safety-topics/choking-suffocation
Duckett, S. A., & Roten, R. A. (2019). Choking. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499941/
Dysphagia [Fact sheet]. (2014). nidcd.nih.gov/sites/default/files/Documents/health/voice/NIDCD-Dysphagia.pdf
Gordon, B. (2018). How to avoid choking. eatright.org/health/wellness/preventing-illness/how-to-avoid-choking
Khayyat, Y. M. (2013). Pharmacological management of esophageal food bolus impaction. downloads.hindawi.com/journals/emi/2013/924015.pdf
Pavitt, M. J., et al. (2017). Choking on a foreign body: A physiological study of the effectiveness of abdominal thrust manoeuvres to increase thoracic pressure. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5520267/