Problemele gastrice, precum greata si diareea, sunt cele mai frecvente simptome ale stresului si anxietatii. Anxietatea este un raspuns normal la amenintare sau pericol, dar atunci cand este in exces poate deveni periculoasa. Astfel, pentru unii oameni, anxietatea poate fi frecventa si coplesitoare.
Momentele de anxietate crescuta pot produce senzatie de epuizare. De asemenea, exista cazuri in care anxietatea poate fi atat de crescuta incat sa provoace greturi extrem de puternice, acestea ducand chiar la varsaturi.
Anxietatea este un sentiment de frica, teama sau neliniste, oarecum fara motiv aparent sau care apare ca raspuns la un stres sau pericol perceput. Atunci cand o persoana este nelinistita, creierul sau elibereaza anumite substante chimice numite neurotransmitatori, acestia avand rolul de a pune corpul intr-o stare ridicata de alerta. Aceasta stare de alerta poarta denumirea de „lupta sau fugi” si are scopul de a salva persoana respectiva din evenimente neplacute.
Unii dintre neurotransmitatorii corelati cu anxietatea intra in tractul digestiv si stimuleaza microbiomul intestinal, totalitatea microorganismelor benefice care traiesc in echilibru in interiorul intestinelor. Astfel, dezechilibrele microbiomului pot duce la simptome digestive, inclusiv greata.
Alte simptome gastrointestinale caracteristice anxietatii si care pot insoti greata sunt reprezentate de crampe abdominale, diaree, constipatie, ulcere peptice si chiar dezvoltarea sindromului de colon iritabil. In plus, persoanele cu anxietate pot avea un apetit nefiresc de crescut sau isi pot pierde complet pofta de mancare. Anxietatea poate fi insotita si de simptome extragastrice, precum tahicardia, tahipneea, tensiunea musculara, vertijul, confuzia si nevoia frecventa de a urina.
Un anumit nivel de anxietate este normal sa apara in cazurile de pericol si incertitudine. Cu toate acestea, unii oameni experimenteaza anxietatea atat de frecvent incat interfereaza cu viata si activitatile de zi cu zi. Aceste persoane pot avea o tulburare de anxietate, iar discutia cu medicul specialist este necesara pentru a gestiona mai usor situatia.
Exista mai multe tipuri diferite de tulburari de anxietate, fiecare dintre ele putand provoca greata si alte simptome gastrointestinale. Tulburarea de anxietate generalizata este doar un simplu exemplu. In cadrul acestei tulburari se regaseste o ingrijorare intensa cu privire la aspectele cotidiene ale vietii, precum sanatatea, siguranta sau banii. Totusi, trebuie mentionat ca aceasta teama trebuie sa persiste cel putin 6 luni pentru a fi incadrata la tulburare de anxietate generalizata.
Fobiile reprezinta un alt motiv al greturilor asociate anxietatii. Fobiile sunt frici irationale fata de anumite lucruri sau situatii. De exemplu, unele persoane dezvolta frici semnificative fata de paianjeni sau spatii inchise. Discutia cu un psiholog si urmarea unor terapii potrivite, precum terapia prin expunere, pot duce la diminuarea acestor temeri anormale.
Anxietatea sociala este un alt exemplu si implica prezenta unui sentiment coplesitor de constiinta de sine in timpul situatiilor sociale, senzatia ca oamenii urmaresc sau judeca poate agrava foarte mult simptomele. Depasirea acestei temeri este foarte importanta, deoarece afectiunea poate duce la pierderea relatiilor cu celelalte persoane si la dificultati crescute in activitatile de zi cu zi, mai ales atunci cand este nevoie de comunicare.
Tulburarea de stres posttraumatic este o tulburare de anxietate care se dezvolta dupa o experienta traumatica. Persoana afectata poate experimenta vise care par reale si amintiri extrem de chinuitoare. De asemenea, exista dificultati de concentrare si tulburari severe de somn. In plus, tulburarea de stres posttraumatic poate duce la accese de furie, schimbari frecvente de dispozitie si chiar izolare sociala.
Tulburarea obsesiv-compulsiva poate, la randul sau, sa produca greturi. Aceasta tulburare implica ganduri obsesive si acte compulsive. Un exemplu frecvent al acestei afectiuni este reprezentat de frica de contaminare cu germeni.
Aceasta teama va duce la o spalare repetata a mainilor, in caz contrar existand sanse foarte mari de anxietate.
Atacurile de panica sunt situatii ce afecteaza relativ frecvent populatia. Acestea produc teroare si sentimente imense de teama, cateva simptome fiind reprezentate de greturi, tahicardie, transpiratii, ameteli, slabiciune, dispnee, tremor si chiar senzatie iminenta de moarte.
In cele mai multe cazuri, anxietatea nu este un motiv de ingrijorare, deoarece face parte din raspunsul natural al organismului la stres, amenintare sau pericol. Specialistii din domeniu ofera frecvent sfaturi cu privire la gestionarea stresului si anxietatii zilnice. Astfel, oamenii ar trebui sa isi ia mai mult timp liber pentru relaxare. Activitatile relaxante, precum yoga, meditatia si ascultarea melodiilor preferate, sunt doar cateva modalitati de reducere a nivelului de stres.
Atitudinea unei persoane este extrem de importanta. Astfel, trebuie incercat cat mai frecvent ca atitudinea sa fie una pozitiva. Gandurile negative trebuie sa fie inlocuite cu cele pozitive, astfel incat situatiile stresante sa fie depasite mult mai usor. De asemenea, discutia cu o persoana de incredere sau cu un membru al familiei poate fi extrem de utila, ajutand la reducerea anxietatii.
Exercitiul fizic realizat zilnic ajuta la relaxarea persoanelor stresate si la imbunatatirea starii de spirit. Acest lucru se datoreaza secretii crescute de endorfine din timpul activitatii fizice, dar si a promovarii somnului. Somnul si odihna sunt alte doua elemente extrem de importante, corpul uman avand nevoie de odihna suplimentara in perioadele de stres.
Limitarea aportului de cafeina si de alcool este esentiala. Aceste substante pot agrava anxietatea si pot provoca chiar si atacuri de panica la unele persoane. De asemenea, excesul acestor substante poate duce in mod direct la greturi si varsaturi.
Unii oameni care prezinta anxietate considera ca este benefic sa inteleaga care sunt factorii declansatori si sa ii evite sau sa ii combata. Acesti factori sunt reprezentati, in general, de situatii sau evenimente stresante. Persoanele care simt ca anxietatea interfereaza cu activitatile zilnice ar trebui sa discute cu un medic. Acesta poate evalua situatia in mod corespunzator si poate oferi cea mai buna varianta de tratament. In cele mai multe cazuri, medicul va prescrie o combinatie intre terapiile medicamentoase si cele de vorbire.
Terapiile de vorbire ajuta oamenii sa faca fata tulburarilor de anxietate, iar cel mai frecvent exemplu consta in terapia cognitiv comportamentala. In ceea ce priveste tratamentul medicamentos, medicii pot indica diferite variante de medicamente. Printre cele mai frecvente medicamente destinate anxietatii se regasesc anxioliticele, antidepresivele si beta-blocantele.
Anxietatea este un raspuns normal si natural la pericol sau amenintare. Aceasta survine atunci cand creierul produce anumite substante pentru a pregati corpul pentru lupta sau fuga. Atunci cand unele dintre aceste substante patrund in tractul digestiv, microbiomul intestinal reactioneaza si poate produce greturi si alte simptome digestive.
Pentru majoritatea oamenilor, anxietatea nu reprezinta un motiv serios de ingrjorare si exista o multime de tehnici ce pot fi utilizate pentru a o controla mai usor. Totusi, cand anxietatea afecteaza sarcinile zilnice, medicul trebuie consultat. Acesta poate evalua situatia in mod optim si poate oferi cele mai bune sfaturi si optiuni de tratament.
Bibliografie:
Anxiety and physical illness. (2018). health.harvard.edu/staying-healthy/anxiety_and_physical_illness
Goodman, K. (n.d.). How to calm an anxious stomach: The brain-gut connection. adaa.org/learn-from-us/from-the-experts/blog-posts/consumer/how-calm-anxious-stomach-brain-gut-connection
Psychodynamic psychotherapy brings lasting benefits through self-knowledge. (2010). apa.org/news/press/releases/2010/01/psychodynamic-therapy
Tips. (n.d.). adaa.org/tips
What is cognitive behavioral therapy? (n.d.). apa.org/ptsd-guideline/patients-and-families/cognitive-behavioral