Anusul reprezinta deschiderea de la capatul inferior al intestinului. Prin intermediul anusului, intestinul se conecteaza la exteriorul corpului.
Pe masura ce alimentele sunt digerate, acestea trec din stomac in intestinul subtire. Apoi se misca din intestinul subtire in partea principala a intestinului gros (numit colon).
Colonul absoarbe apa si sare din alimentele digerate. Reziduurile care au ramas dupa ce au trecut prin colon sunt cunoscute sub numele de fecale sau scaun. Scaunul este stocat in ultima parte a intestinului gros, numit rect.
De acolo, scaunul este trecut din corp prin anus. Muschii sfincterului anal controleaza trecerea scaunului. Acestea sunt muschii in forma de inel in jurul anusului, care tine scaunul sa iasa pana cand sunt relaxati in timpul unei miscari intestinale.
Deschiderea anala este conectata la rect prin canalul anal. Canalul anal este de aproximativ 1 cm lungime. Acesta este locul in care canalul se conecteaza la pielea exterioara la nivelul anusului.
Multi tipuri de tumori se pot dezvolta in anus. Nu toate aceste tumori sunt maligne, unele sunt benigne:
a. Polipii: reprezinta mese de tesut anormal, care se formeaza in mucoasa sau chiar sub ea. Se prezinta prin hemoragie, dureri anale, scaune muco-gleroase. Exista mai multe tipuri de polipi anali:
- polipi inflamatori ce apar din cauza iritatiei cauzate de leziuni sau infectii;
- polipi limfoizi: determinati de o crestere excesiva a tesutului limfatic;
- hipertrofia papilelor anale ce reprezinta cresterea beninga de tesut conjunctiv ce este acoperit de celule scuamoase.
b. Condiloame: produse de HPV ce este transmis pe cale sexuala, constand in aparitia papiloamelor multiple la persoanele cu igienta deficitara in regiunea anogenitala.
c. Papilita hipertrofica: inflamatie a papilei anale, care, endoscopic, prezinta o forma mai particulara: "dinti de pisica".
Unele modificari ale mucoasei anale sunt inofensive la inceput, dar mai tarziu se pot dezvolta intr-un cancer. Acestea se numesc conditii precanceroase.
Un termen comun pentru aceste conditii potential precanceroase il reprezinta displazia. Unele veruci, de exemplu, contin zone de displazie care pot evolua in cancer.
Displazia in celulele anusului se numeste, de asemenea, neoplazie anala intraepiteliala (AIN) sau leziuni intraepiteliale scuamoase anale (SIL). In functie de modul in care arata celulele, AIN sau anal SIL pot fi impartite in doua grupe:
- AIN de grad scazut: celulele din AIN cu grad scazut arata ca celulele normale in multe feluri. AIN cu grad scazut de multe ori dispare fara tratament. Exista un risc scazut sa se transforme in cancer.
- AIN de grad inalt: celulele din AIN de calitate superioara arata mult mai anormale. AIN de grad inalt este mai putin probabil sa dispara fara tratament si, cu timpul, ar putea deveni cancer.
Trebuie sa fie supravegheate indeaproape. Unele cazuri de grad inalt au nevoie de tratament.
• carcinom in situ: celulele anormale de pe suprafata interioara a anusului arata ca celulele canceroase, dar nu au crescut in niciunul dintre straturile profunde.
• cancer anal invaziv: carcinom cu celule scuamoase (majoritatea): acestea se dezvolta si in straturile profunde ale captuselii canalului anal (spre deosebire de carcinomul in situ care este numai in celulele superficiale):
- carcinoame de tranzitie: se dezvolta in zona de tranzitie, aratand diferit sub microscop, dar comportandu-se si fiind tratate ca si alte carcinoame celulare scuamoase ale canalului anal;
- adenocarcinoamele: sunt destul de rare si sunt tratate la fel ca si carcinoamele rectale; carcinoamele cu celule bazale: se dezvolta in pielea perianala, fiind frecvente zonelor expuse la soare;
- malanoamele: aceste tipuri de cancer incep in celulele din piele sau mucoasa anala care produc pigmentul maroniu numit melanina.
- Infectiile cu HPV: cele mai multe tipuri de cancer anal cu celule scuamoase sunt legate de infectia cu HPV, acelasi virus care provoaca si cancerul de col uterin. Exista mai multe subtipuri de HPV, dar cel mai asociat cu cancerul anal este HPV-16;
- Antecedente de cancer: femeile care au avut cancer de col uterin, vaginal sau vulvar, prezinta un risc crescut de cancer anal; acest lucru este probabil din cauza faptului ca aceste cancere sunt, de asemenea, cauzate de infectia cu HPV;
- Infectia cu HIV: persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane, virusul care provoaca SIDA, au mai multe sanse de cancer anal;
- Activitatea sexuala: avand multipli parteneri creste riscul de infectie cu HIV si HPV;
- Fumatul: creste riscul de cancer anal;
- Imunitatea scazuta: risc mai mare au persoanele cu imunitatea redusa, cum ar fi persoanele cu SIDA;
- Sex: este mai frecvent la femei decat la barbati.
Semne
Clinic: senzatia de arsura la defecatie; senzatia de corp strain anal; tenesme; hemoragii; dureri perianale persistente; disurie, hematurie, impotenta sexuala la barbat prin invazia vezicii urinare si a prostatei; metroragie si sangerari vaginale prin invazia uterului si vaginului, la femeie.
Paraclinic: colonoscopie; anuscopie; biopsie; CT; RMN; PET-CT.
Sistemul de punere in aplicare cel mai des utilizat pentru cancerul anal este sistemul american comun al cancerului (AJCC) TNM, care se bazeaza pe 3 piese cheie de informatii:
• Marimea (dimensiunea) tumorii (T): Care este dimensiunea cancerului? Cancerul a atins structurile sau organele din apropiere?
• Raspandirea la ganglionii limfatici din apropiere (N): S-a raspandit cancerul la ganglionii limfatici din apropiere?
• Raspandirea (metastazarea) la locurile indepartate (M): S-a raspandit cancerul la ganglioni limfatici distanti sau la organe indepartate cum ar fi ficatul sau plamanii?
Numerele sau literele dupa T, N si M ofera mai multe detalii despre fiecare dintre acesti factori. Numere mai mari inseamna ca acesta a avansat.
Odata ce au fost determinate categoriile T, N si M ale unei persoane, aceste informatii sunt combinate intr-un proces numit grupare de etape pentru a atribui o etapa globala.
Cancerul anal este, de obicei, stabilit pe baza rezultatelor unui examen fizic, biopsiei si testelor imagistice. Aceasta se numeste o etapa clinica.
Daca se face o interventie chirurgicala, stadiul patologic (numit si stadiul chirurgical) este determinat prin examinarea tesutului eliminat in timpul unei operatii. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut sub numele de stadializare chirurgicala.
Tratament
Tratamentul cancerului anal se va face in functie de mai multi factori: tratament chirurgical, radioterapia, chimioterapia, terapii combinate.