Ovarele sunt doua organe de mici dimensiuni, in forma de migdala, situate pe ambele parti ale uterului. Rolul ovarelor este acela de a produce ovulul. Cancerul ovarian poate sa apara in mai multe parti ale ovarului.
Cancerul ovarian se dezvolta din celulele germinale, din celulele stromale sau din celulele epiteliale. Celule germinale sunt cele ce se transforma in ovul, celule stromale alcatuiesc substanta ovarului, iar cele epiteliale formeaza stratul exterior al ovarului.
In stadiul incipient, cancerul ovarian, in general, este asimptomatic. Cu toate acestea, pot sa apara urmatoarele simptome:
• Balonare si senzatie de presiune abdominala;
• Nevoia urgenta si frecventa de a urina;
• Senzatie de satietate;
• Durere sau disconfort la nivelul abdomenului sau pelvisului.
Aceste simptome au un debut brusc si nu cedeaza la administrarea de medicamente. Este recomandat consultul medicului in cazul in care aceste simptome persista mai mult de doua saptamani.
Alte simptome ale cancerului pot include:
• Dureri lombare;
• Durere in timpul actului sexual;
• Constipatie;
• Indigestie;
• Fatigabilitate;
• Modificari ale ciclului menstrual;
• Pierdere in greutate;
• Scurgeri vaginale.
Cancerul ovarian poate fi impartit in trei categorii principale:
Carcinomul epitelial este cel mai frecvent tip de cancer ovarian. Acesta reprezinta 85-89% din cazurile de cancer ovarian.
Este, de asemenea, a patra cauza de deces la femei provocata de cancer. Acest tip de cancer nu are simptome in stadii incipiente. Majoritatea pacientelor sunt diagnosticate abia in stadiile avansate.
Unul dintre factorii principali al carcinomului epitelial este cel genetic. Este mai frecvent la femeile care au avut in istoricul familial:
- cancer ovarian;
- cancer mamar;
- cancer de colon.
Femeile care au avut doua sau mai multe rude de gradul intai, cum ar fi un parinte, un frate sau un copil cu cancer ovarian prezinta un risc mai mare de a dezvolta aceasta boala.
Cu toate acestea, avand chiar si o singura ruda de gradul intai cu cancer ovarian poate creste riscul de a dezvolta aceasta boala. Genele cancerului mamar BRCA1 si BRCA2 sunt, de asemenea, asociate cu riscul de cancer ovarian.
Femeile diagnosticate cu cancer ovarian au sansa de deveni supravietuitoare de lunga durata (peste 5 ani) daca:
- sunt diagnosticate intr-un stadiu incipient;
- sunt tinere;
- au o tumora bine diferentiata;
- tumora este de mici dimensiuni;
- cancerul este provocat de modificari ale genelor BRCA1 si BRCA2.
Tumorile celulelor germinale apar de obicei la femeile tinere si adolescente si sunt cel mai frecvente la femeile in varsta de 20 de ani. Acest tip de cancer este mai agresiv si are tendinta de a metastaza rapid.
Acest tip de tumora duce la producerea de gonadotropina corionica umana (HCG), provocand un rezultat fals pozitiv al testului de sarcina. Descoperite in stadiile incipiente, tumorile celulelor germinale au sanse mari de tratare.
Tumorile celulelor stromale produc in general hormoni ovarieni, cum ar fi estrogen, progesteron si testosteron. Acesta este un tip de cancer foarte rar si are o dezvoltare lenta.
Excesul de testosteron poate provoca acnee si crestere in exces a parului facial. Excesul de estrogen poate provoca sangerari uterine.
Din cauza acestor simptome, pacienta se prezinta la timp la medic, diagnosticand astfel cancerul intr-un stadiu incipient. Persoanele ce dezvolta acest tip de tumora au de obicei un prognostic favorabil.
Cauza exacta a cancerului ovarian nu este cunoscuta, insa urmatorii factori pot creste riscul de aparitie al bolii:
- istoric familial de cancer ovarian;
- mutatii genetice ale genelor BRCA1 si BRCA2;
- istoric personal de cancer de san, uterin sau colon;
- obezitate;
- ultilizarea anumitor medicamente pentru fertilitate sau terapii hormonale;
- nuliparitate;
- endometrioza;
- varsta inaintata;
- menopauza.
Este posibil ca aceasta afectiune sa se dezvolte chiar daca nu este prezent niciun factor de risc. De asemenea, faptul ca sunt prezenti unii dintre acesti fatori nu inseamna ca persoana respectiva va dezvolta cancer ovarian.
Pentru diagnosticarea cancerului ovarian poate fi nevoie de urmatoarele investigatii:
• Examinare pelvina si tuseu rectal;
• Analize de sange (nivelurile HCG, alfa-fetoproteina, estrogen, testosteron, testele functiilor hepatice, renale);
• Biposia: este esentiala deoarece este sigurul examen de certitudine. Biopsia se poate realiza prin intermediul unui ac ghidat de medic. Biopsia poate fi recoltata si prin interventie laparoscopica. Daca este prezent lichid in abdomen, se va recolta si o proba din acesta;
• Teste de imagistica: exista mai multe tipuri de teste de imagistica prin intermediul carora se pot observa diferite modificari ale ovarelor si ale altor organe. Acestea pot fi: tomografia computerizata (CT), PET CT, imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), ecografie, radiografie;
• Localizarea metastazelor.
Stadiile cancerului ovarian
• Cancerul ovarian se poate clasifica in urmatoarele stadii:
• Stadiul I: cancerul este limitat la unul sau ambele ovare;
• Stadiul II: cancerul este limitat la pelvis;
• Stadiul III: tumora invadeaza abdomenul;
• Stadiul IV: cancerul s-a raspandit in afara abdomenului, fiind prezente si metastazele la distanta.
Tratamentul cancerului ovarian depinde de tipul, stadiul si varsta pacientei.
Interventia chirurgicala: poate fi realizata pentru a confirma diagnosticul (biopsie), pentru a determina stadiul cancerului si eventual pentru a elimina tumora. Interventiile chirurgicale ce pot fi efectuate in cadrul cancerului ovarian sunt:
• Limfadenectomia;
• Histerectomia;
• Omentectomia;
• Salpingo-ooforectomia.
Radioterapia foloseste radiatii ionizante, cu scopul de a micsora in volum tumora. Aceasta metoda de tratament este clasificata astfel:
- Radioterapie curativa (are scopul de a vindeca pacienta);
- Radioterapia paliativa (are scopul de a ameliora simptomele);
- Radioterapia preoperatorie (are scopul de a micsora tumora pana cand aceasta devine operabila);
- Radioterapia postoperatorie (pentru e evita recidiva bolii).
Chimioterapia este reprezentata de medicamente ce au scopul de a ucide celulele tumorale. Aceasta are afinitate pentru celulele proliferative, afectand astfel si anumite celule sanatoase ale organismului, care au un turn-over rapid, cum ar fi celule germinale, celulele mucoaselor si celulele maduvei.
Astfel, chimioterapia are mai multe efecte secundare ce pot descuraja pacientul, facandu-l uneori chiar sa intrerupa chimioterapia. Din efectele adverse ale chimioterapiei fac parte:
- Greata;
- Varsaturi;
- Alopecie;
- Constipatie;
- Diaree;
- Anemie;
- Fatigabilitate;
- Trombocitopenie;
- Leucopenie.
Hormonoterapia se defineste ca tratamentul tumorilor hormono-dependente, avand drept actiune oprirea surselor de hormoni sau prin blocarea efectelor hormonale la nivelul celulelor.
Cancerul ovarian prezinta rareori simptome in stadiile incipiente, de aceea, adesea, acesta nu este descoperit pana nu a progresat in stadii avansate. In prezent, nu exista nici o modalitate de prevenire a cancerului ovarian.
Prognosticul pacientelor cu cancer ovarian depinde de cat de repede a fost diagnosticata boala si cat de rapid a fost administrat tratamentul. De asemenea, prognosticul depinde de stadiul cancerului si de varsta si starea de sanatate a pacientei.