Comportamentul repetat cu intentia de a intimida, de a rani pe cineva, fie din punct de vedere emotional, fie din punct de vedere fizic poarta denumirea de bullying. Fenomenul este intalnit cel mai adesea in scoli, dar se inregistreaza cazuri de astfel de intimidari si intre colegii de serviciu.
Numele, aspectul fizic, categoria sociala, religia sau sexul sunt elemente care determina, in special in randul copiilor, comportamente ostile, de excludere, de luare in deradere a cuiva. Potrivit unui studiu al Fundatiei „Salvati Copiii” Romania, unul din patru copii a fost umilit in fata colegilor.
Potrivit organizatiei UNICEF, bullying reprezinta o forma de abuz emotional si fizic, care are trei caracteristici:
- intentionat – agresorul are intentia sa raneasca pe cineva;
- repetat – aceeasi persoana este ranita mereu;
- dezechilibru de forte – agresorul isi alege victima, care este perceputa ca fiind vulnerabila, slaba si nu se poate apara singura.
De cele mai multe ori, acest proces de intimidare nu are o baza reala, ci urmareste obtinerea suprematiei unei persoane intr-un anumit grup, prin punerea intr-o lumina proasta a cuiva.
Bullying-ul poate lua mai multe forme:
- intimidare verbala: poreclire, batjocorire, amenintare, ironie, replici ofensatoare, comentarii sexuale etc.;
- intimidare sociala: excluderea intentionata dintr-un grup, punerea intr-o situatie jenanta in public;
- intimidare fizica: bruscare, lovire, scuipare, distrugerea bunurilor persoanei intimidate;
- cyberbullying: intimidare prin intermediul tehnologiilor de informare si comunicare: SMS-uri sau e-mailuri jignitoare, zvonuri sau comentarii raspandite pe site-uri de socializare, distribuirea de imagini jenante sau ofensatoare cu persoana hartuita.
Intimidarea repetata poate afecta sanatatea fizica si emotionala a copiilor, atat pe termen scurt, cat si mai tarziu in viata. Poate conduce la automutilari, la probleme sociale, probleme emotionale si chiar sinucidere.
Cei care fac subiectul fenomenului de bullying prezinta un risc crescut pentru tulburari mintale, dureri de cap si probleme de adaptare la scoala. Acest comportament poate provoca, de asemenea, daune pe termen lung legate de stima de sine.
Copiii si adolescentii care sunt agresati in acest mod prezinta un risc crescut de utilizare a drogurilor, sunt mai predispusi la a inregistra performante slabe la invatatura si pot deveni violenti cu cei din jur la varsta adulta.
A fost raportata o legatura puternica intre bullying si sinucidere. Riscul creste in cazul copiilor care nu au suportul parintilor, colegilor, prietenilor. De aceea, adultii care observa un astfel de comportament la adresa unui copil trebuie:
- sa nu ignore bullying-ul;
- sa intervina imediat si sa opreasca acest comportament, transmitand mesajul ca acesta nu este acceptat si acceptabil;
- sa se asigure ca nimeni nu a fost ranit sau daca a avut loc o agresiune fizica sa ia masurile necesare pentru a remedia problemele;
- sa asigure copilul ca bullying-ul nu este din vina lui;
- sa caute impreuna cu copilul solutii pentru a depasi aceasta situatie.