Modalitati de depistare si gestionare a stresului masculin

Generalitati

Stresul nu discrimineaza. Stresul poate afecta pe oricine, oricand, indiferent de sex. Modul de reactie la stres, atat fizic cat si mental, dar si felul in care gestionam stresul difera intre barbati si femei.

Majoritatea simptomelor date de stres la barbati sunt, de asemenea, experimentate si de femei, dar exista insa cateva simptome exclusive sau mult mai frecvente la sexul masculin.

Potrivit Asociatiei Americane de Psihologie, barbatii nu vor raporta simptomele emotionale si fizice ale stresului, comparativ cu persoanele de sex feminin.

Este dovedit faptul ca femeile gestioneaza stresul mai bine decat barbatii si sunt mai putin susceptibile de a suferi depresii majore provocate de stresul asociat muncii. Barbatii au un risc mult mai crescut sa se retraga din punct de vedere social atunci cand sunt stresati.

Studiile au aratat, de asemenea, ca stresul provocat de domiciliu, locul de munca sau de relatii este o cauza principala a impotentei psihologice.

Simptomele stresului la barbati

Semnele date de stres la barbati si femei pot include semne si simptome fizice, psihologice si comportamentale.

Simptome fizice:

- Dureri de cap;
- Constipatie;
- Diaree;
- Indigestie;
- Pirozis (senzatie de arsura);
- Tensiune musculara;
- Dureri toracice, de gat sau de spate;
- Fatigabilitate;
- Tahicardie;
- Dificultate de concentrare;
- Tulburari in mentinerea si realizarea erectiei.

Simptome psihologice:

- Anxietate;
- Tristete sau depresie;
- Iritabilitate;
- Neliniste;
- Furie;
- Apetit sexual diminuat.

Semne comportamentale:

- Apetit alimentar crescut sau scazut;
- Consum de alcool sau droguri;
- Izolare sociala;
- Fumat;
- Atonie;
- Dependenta de jocuri de noroc;
- Bruxism (strangerea si scrasnirea din dinti);
- Cosmaruri;
- Tulburari obsesiv-compulsive;
- Tulburari de somn.

Masurarea nivelului de stres

Exista mai multe metode pentru a masura nivelul de stres, printre care chestionarele sau interviul medical, acesta din urma fiind folosit de multi medici pentru a diagnostica stresul si efectele acestuia.

Pentru a evalua nivelul stresului si a determina daca acesta este responsabil pentru simptomele prezente, medicul va pune un set de intrebari cu privire la eventualele evenimente sau circumstante ce ar fi putut duce la aparitia stresului. Medicul trebuie sa aiba in vedere si alte teste si examene medicale pentru a putea exclude o alta afectiune medicala.

Unii medici se bazeaza pe Scara Readaptarii Sociale pentru a masura nivelul stresului. Aceasta scara ofera o analiza standardizata a 50 de factori comuni de stres si modul in care acestia pot influenta pacientul.

Unele dintre acestea includ conditiile de munca, conditiile de viata si chiar decesul unei persoane apropiate. In functie de evenimentele si experientele traite in ultimul an se poate calcula un scor total pe baza caruia se poate evalua nivelul stresului.

Cum afecteaza stresul sanatatea barbatilor?

Este dovedit ca stresul ne poate imbolnavi. Un studiu national din Statele Unite ale Americii a raportat ca 60-80% dintre vizitele la medic pot avea un factor cauzal legat de stres.

Stresul a fost de asemenea legat direct de un risc mai mare pentru alte boli, inclusiv boli cardiovasculare si anumite forme de boli oncologice.
Urmatoarele boli sunt complicatii ale stresului si modul in care acestea afecteaza sanatatea barbatilor.

Cancer de prostata

Un studiu din 2013 a constatat ca stresul asupra nervilor creste riscul de aparitie a cancerului de prostata si promoveaza cresterea si raspandirea tumorilor.
Sistemul nervos simpatic regleaza raspunsul organismului la stres.

Sistemul nervos parasimpatic are rolul de a relaxa corpul. Ambele au un rol foarte important in cancerul de prostata. Stresul determina sistemul nervos simpatic sa elibereze noradrenalina, care este dovedita ca fiind un factor stimulant al aparitiei cancerului.

Fibrele nervoase ale sistemului nervos parasimpatic elibereaza o alta substanta chimica. Aceasta substanta duce la desprinderea celuleor canceroase din tumora primara si diseminarea lor in alte parti ale corpului, formand metastaze la distanta.

Disfunctie erectila

Stresul poate provoca disfunctii erectile la barbati, indiferent de varsta. Stresul, din motive personale, profesionale si de relatie, este cauza principala a disfunctiilor erectile la barbatii de varsta mijlocie. Stresul afecteaza semnalele pe care creierul le trimite catre penis de a creste fluxul sanguin pentru a asigura o erectie.

Efectele fizice si emotionale ale stresului, combinate cu stresul si anxietatea cu privire la disfunctia erectila, contribuie, de asemenea, la un ciclu cu circuit inchis cu privire la existenta disfunctiei erectile. Stresul cronic afecteaza productia de testosteron, care poate provoca impotenta.

Infertilitate masculina

Efectul stresului cronic afecteaza negativ nivelurile de testosteron, a productiei de spermatozoizi si a calitatii spermei, ducand la cresterea semnificativa a riscului de infertilitate masculina.

Boli cardiovasculare

Studiile au aratat ca toate tipurile de stres duc la cresterea riscului de imbolnavire a inimii. Stresul creste tensiunea arteriala si colesterolul, factori de risc major in dezvoltarea bolilor de inima. Episoadele repetate de expunere la stres determina inflamatia arterelor coronare, ducand la cresterea riscului unui atac de cord.

Afectiuni gastro-intestinale cronice

Expunerea permanenta la stres poate provoca un dezastru asupra sistemului nostru gastro-intestinal. Chiar si episoadele scurte de stres pot provoca afectarea stomacului si aparitia durerii, dar cand stresul devine cronic, pot aparea probleme repetate, printre care constipatie cronica sau diaree, reflux gastro-esofagian si ulcer gastric.

Durere cronica

Stresul a fost corelat cu cresterea sensibilitatii la durere. Stresul va duce la tensionarea muschilor, ceea ce poate duce la dureri repetate de gat, umeri si spate. Stresul poate duce, de asemenea, chiar si la o durerea de cap obisnuita si instalarea migrenelor.

Traind cu aceste dureri cronice, nivelurile stresului si anxietatii vor creste si mai mult, creand un cerc vicios.

Raceli si infectii frecvente

Stresul cronic afecteaza si sistemul imunitar si interfereaza cu raspunsul inflamator, facand organismul mult mai sensibil la microorganisme ce vor provoca raceli si infectii.

Reducerea stresului

Gestionarea stresului poate ajuta la ameliorarea simptomelor si la scaderea riscului de aparitie a complicatiilor legate de stres. Din fericire, exista multe modalitati de a reduce stresul. Iata cateva sugestii:

Gasiti ajutor. Vorbiti cu un medic, un membru al familiei, prieten sau consilier despre problemele dumneavoastra. Astfel, puteti usura povara stresului si va puteti simti mai bine.

Reduceti factorii de stres. Daca va simtiti coplesiti, reduceti volumul de munca sau orice alte angajamente pentru a va oferi un timp de relaxare si odihna.

Petreceti timp cu ceilalti. Barbatii sunt in mod special predispusi sa se retraga din punct de vedere social si sa se izoleze atunci cand se simt stresati, iar acest lucru pot duce la agravarea simptomelor stresului. Petreceti timp cu ceilalti pentru a va ajuta sa eliminati problemele.

Ramaneti activi. Mergeti la plimbari pe jos sau cu bicicleta sau incercati mersul la sala. Exercitiile fizice scad stresul si anxietatea si va pot ajuta sa dormiti mai bine. Yoga s-a dovedit a fi deosebit de benefica pentru reducerea stresului.

Acordati timp pentru lucrurile care va plac. Faceti timp pentru hobby-urile preferate. Fie ca cititi o carte, fie ca urmariti un film, aceste activitati va pot ajuta sa va relaxati in momentele de stres.

Concluzii

Semnele si simptomele de stres la barbati pot varia de la forme usoare la forme severe si pot afecta activitatile zilnice. Stresul poate fi gestionat prin auto-ingrijire la domiciliu, dar daca aveti nevoie de ajutor suplimentar pentru a face fata sau sunteti preocupat de simptomele dumneavoastra, cel mai bine este sa discutati cu un medic pentru a lua cele mai bune decizii.