Intrebari frecvente legate de polimialgia reumatica si arterita cu celule gigante

Ce este polimialgia reumatica ?

Polimialgia reumatica este clasificata ca fiind o boala reumatica, in ciuda faptului ca etiologia ei ramane inca necunoscuta. Boala implica durere musculoscheletica de intensitate moderata spre severa, redoare a cefei si a umarului si mobilizare dificila a soldului. Redoarea articulara este mai intensa dimineata la trezire sau dupa perioade lungi de inactivitate (o caracteristica importanta a durerii de cauza inflamatorie) si dureaza, in mod tipic, mai mult de 30 de minute. Boala are uneori debut insidios (in cazul unor pacienti apare peste noapte, in plina stare de aparenta sanatate), insa in majoritatea cazurilor polimialgia reumatica se dezvolta in timp.

Cauza bolii ramane necunoscuta, insa se stie ca pe parcursul bolii leucocitele ataca distructiv articulatiile mari, determinand aparitia inflamatiei. In momentul actual se considera ca polimialgia reumatica are o etiologie plurifactoriala, fiind incriminati atat factori genetici, terenul atopic (exista indivizi mai susceptibili de a face aceasta boala), factori imuni dar si infectii virale (acestea sunt mai degraba factori declansatori ai bolii sau triggeri). Factorii de risc ai bolii sunt considerati a fi varsta peste 50 de ani (sub 50 de ani boala este relativ rar intalnita in populatie) si prezenta concomitenta a arteritei cu celule gigante.

Polimialgia reumatica este o boala ce raspunde foarte bine la un tratament corect si promt efectuat si simptomele se amelioreaza, pana la disparitie, in general in 1-2 ani. Tratamentul de electie presupune administrarea de corticosteroizi, insa pacientul trebuie sa aiba rabdare si sa efectuze tratamentul complet deoarece, daca acesta se opreste prea repede simptomele revin. Tratamentul corticosteroid nu pare sa influenteze durata bolii. Frecventa de aparitie a bolii, raportata de ultimele studii, este de 1 la 200 de persoane peste 50 de ani. Este o boala ce afecteaza in special femeile (incidenta este de 2 ori mai cresuta in randul femeilor) si desi poate afecta indivizi de orice rasa, este descrisa in special la populatia caucaziana.

Ce este arterita cu celule gigante ?

Arterita cu celule gigante (cunoscuta si ca arterita temporala sau arterita craniana) este o boala de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor extremitatii cefalice, in special cele de la nivelul tamplelor, ceea ce explica si denumirile sinonime ale bolii. Frecvent sunt implicate arterele temporale, insa procesul afecteaza si arterele de la nivelul axilei si gatului.

Boala are etiologie incomplet cunoscuta, afecteaza cu predilectie vase de calibru mediu si mare. Apare in special la persoanele varstnice si se poate complica cu afectiuni neurologice, sistemice si oftalmologice. Cecitatea este una din cele mai importante cauze de morbiditate in arterita cu celule gigante si poate sa apara la 60% dintre pacienti.
Arterita cu celule gigante determina aparitia cefaleei, claudicatiei maseterine, durerii la nivelul mandibulei si modificarilor de acuitate vizuala. Simtpomatologia este determinata de faptul ca procesul inflamator micsoreaza dramatic lumenul si interfera cu oxigenarea normala a tesutului, datorita reducerii fluxul sangvin prin vas.

Tratamentul prompt cu corticosteroizi amelioreaza spectaculos simptomatologia si previne aparitia unor complicatii oftalmologice. Instalat la timp, tratamentul poate avea rezultate in cateva zile.

Procesul inflamator poate sa afecteze arcul aortic si ramurile sale, si uneori chiar si vene. Inflamatia este localizata, sunt afectate segmente, nu este vorba de o afectare a vasului pe lungimi mari. Zonele cele mai afectate sunt cele cu un continut ridicat in elastina (cum sunt arterele vertebrale extracraniene, arterele temporale superficiale, artera ciliara posterioara si arterele oftalmice.)

Legatura dintre polimialgia reumatica si arterita cu celule gigante

Legatura dintre cele 2 boli nu este deocamdata clar specificata si nu se cunoaste de ce aceste 2 boli apar atat de frecvent impreuna - polimialgia reumatica apare la 50% din pacientii cu arterita cu celule gigante, in timp ce 15% din pacientii cu arterita cu celule gigante vor dezvolta, la randul lor, polimalgie reumatica.
Cele 2 boli pot sa apara simultan sau la distanta (de exemplu unii pacienti dezvoltau aterita cu celule gigante dupa ce simptomele musculoscheletale ale polimialgiei reumatice dispareau) sau in momentul de maxima intensitate a fenomenelor inflamatorii. Daca pacientii nu se prezinta la timp la medic si areterita ramane nediagnosticata si netratata, se poate complica cu tulburari oftalmice foarte grave si cu accident vascular cerebral. Datorita acestor complicatii si datorita frecventei de aparitie a celor 2 boli impreuna este important ca medicul sa investigheze atent pacientul cu polimialgie pentru a descoperi si o eventuala arterita temporala.
Pacientii, la randul lor, sunt sfatuiti sa se familiarizeze cu semnele si simptomele bolii ?complementare? pentru ca, in cazul in care aceasta apare, sa se prezinte din timp la medic - daca este descoperita la timp si tratata, riscul de aparitie a complicatiilor este minim. De aceea, orice modificare a simptomelor trebuie anuntata medicului curant.

Simptomatologia polimialgiei reumatice

Simptomatologia polimialgiei include o gama foarte larga de acuze. Cele mai frecvente sunt reprezentate de durere si rigiditate musculara, in special in zona gatului, umerilor si soldului. Durerea este adesea moderata spre severa si in multe cazuri poate sa afecteze in mod real calitatea vietii pacientului. Caracteristica importanta a durerilor din PR este faptul ca intensitatea maxima este dimineata (redoare articulara matinala) sau dupa ce pacientul a adormit mai multe ore, si se amelioreaza pe parcursul zilei, prin mobilizarea progresiva a articulatiei. Durerile si afectarea musculoarticulara pot fi simetrice si bilaterale insa pot fi mai intense pe o parte comparativ cu cealalta.

Alte simptome includ:
- oboseala musculara
- scadere in greutate si lipsa poftei de mancare
- febra (insa moderata, niciodata mare)
- anemie- stare generala alterata.

Semnele si simptomele polimialgiei sunt nespecifice, pot sa apara intr-o varietate foarte mare de boli reumatoide, iar examenul fizic poate fi si el destul de sarac. Uneori pacientii pot prezenta:
- dureri musculare sau sensibilitate exagerata la palpare
- limitarea miscarilor pe care le pot face in articulatie
- edem (mai mult sau mai putin exprimat) al mainilor, gleznelor, picioarelor
- forta musculara este de obicei normala si nu exista atrofie sau hipotrofie musculara.

Simptomatologia arteritei cu celule gigante

Cea mai frecventa acuza a pacientilor cu arterita cu celule gigante este cefalee si sensibilitatea dureroasa a tamplelor, adesea bilateral. In general, semnele si simptomele arteritei pot varia foarte mult si sunt nespecifice:
- modificari ale acuitatii vizuale- claudicatie maseterina (aparitia oboselii dupa mestecat)
- febra, astenie- scadere ponderala
- mialgii, dureri si redoare articulara matinala.
In general, cefaleea de novo este semnul definitor pentru arterita temporala. Cefaleea poate fi difuza, bilaterala, acompaniata de sensibilitate la nivelul scalpului (in special occipital si temporal). Durerea poate fi indusa adesea doar de palparea usoara a scalpului.

Alte simptome craniane ale pacientilor cu ACG includ:
- durere faciala,
- durere la nivelul urechilor, dintilor, limbii si palatului,
- odinofagie.
La aproximativ 25% din pacienti poate sa apara si boala cerebrovasculara (care pare a fi cea mai frecventa cauza de deces la pacientii cu arterita cu celule gigante). Probleme neurologice asociate arteritei includ sindroame neurologice, neuropsihiatrice, neuropatii periferice si crize convulsive. De asemenea, in cadrul manifestarilor sistemice exista posibilitatea de dezvoltare a unor manifestari cardiovasculare pulmonare, gastrointestinale, renale si dermatologice.
Manifestarile oftalmologice includ pe langa modificari de acuitate vizuala si neuropatie ischemica optica, ocluzia de artera retiniana centrala, ischemie de coroida. Manifestarile neurooftalmice din arterita includ diplopie, ptoza palpebrala, nistagmus, oftalmoplegie internucleara si anomalii pupilare.

Complicatiile frecvente ale bolii sunt:
- cecitate partiala sau completa (50% din cazuri sunt unilaterale, 50% sunt bilaterale) apare la 30-60% din pacienti
- inflamarea peretelui aortic cu formarea de anevrisme, dilatari inelare aortice si regurgitatii aortice.

Factori de risc

Cel mai mare risc de aparitie a acestor boli il au femeile caucaziene trecute de 50 de ani. Studiile au demonstrat faptul ca femeile sunt mai frecvent afectate de aceste boli, insa barbatii diagnosticati au un risc mai mare de a dezvolta complicatiile oftalmice ale bolii. Ambele boli (si polimialgia reumatica si arterita cu celule gigante) apar exclusiv dupa 50 de ani, cu un varf al incidentei la 70-80 de ani. Arterita apare mai ales dupa 70 de ani, iar rata afectarii in functie de sex difera un pic de cea a polimialgiei (este de 3 femei/1 barbat). Arterita este caracteristica europenilor nordici, scandinavilor si apare foarte rar in Asia sau la populatia africana.
Confrom specialistilor ambele afectiuni sunt destul de frecvent intalnite la populatia varstnica.
De exemplu, in Statele Unite se estimeaza ca la 100.000 de locuitori 700 sunt deja diagnosticati cu polimialgie reumatica si 200 cu arterita cu celule gigante.

Investigatii si diagnostic

Etapele de diagnostic in PR si ACG sunt cele clasice, aplicabile oricarei patologii si includ: anamneza completa, examen fizic general si in functie de informatiile aflate, investigatiile paraclinice. Nu exista un singur test care sa poata stabili cu exactitate diagnosticul, insa prin investigatii complexe se ajunge in final la stabilirea diagnostiului de certitudine. O etapa importanta este reprezentata si de realizarea diagnosticului diferential, faza necesara datorita simptomatologiei nespecifice a acestor boli.

Diagnosticul diferential se face in cazul arteritei cu celule gigante cu atacuri ischemice tranzitorii, infectii sistemice, amiloidoze cu afectare vasculara importanta, neoplasme, fistule arteriovenoase, boala vasculara arterioscleortica si alte forme de vasculite, iar in cazul polimialgiei reumatice cu dermatomizita, fibromialgie, osteoartrita, miopatie, infectii sistemice.
Pentru a pune un diagnostic cat mai corect, medicul va trebui sa realizeze un examen complet pacientului, inclusiv o anamneza foarte riguroasa, centrata pe intrebari care sa determine debutul simptomelor, complexitatea lor dar si antecedentele pacientului (atat cele personale cat si cele heredocolaterale). Examenul fizic este apoi urmat de investigatiile paraclinice, care sunt orientate in functie de ce se descopera la anamneza.

Testele care se efectueza de obicei pacientilor cu polimialgie sau arterita temporala includ:
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o analiza frecvent ceruta de catre medici daca se suspecteaza o patologie de acest gen. Testul masoara de fapt viteza cu care hematiile se depun (sedimenteaza) la fundul eprubetei. Durata este mai mare in cazul bolilor inflamatorii. VSH crescut este un instrument util insa nu pune diagnosticul de certitudine de polimialgie sau arterita cu celule gigante, ci doar certifica faptul ca undeva in organism exista un proces inflamator acut. VSH crescut apare in foarte multe boli reumatice, boli de tesut de colagen dar si in infectii. Arterita cu celule gigante este caracterizata prin VSH moderat crescut (peste 100mm/ora), insa acesta poate fi si normal (in 3% din cazuri), iar polimialgia are de cele mai multe ori un VSH peste 50 mm/ora.
Inainte de a diagnostica cu siguranta polimalgia reumatica se vor realiza si teste aditionale, cum ar fi:
- Determinarea PCR - este la randul sau, un alt test util in certificarea inflamatiei. Proteina C reactiva este o proteina de faza acuta produsa de ficat ce apare in agresiunile inflamatorii. In aceste boli, PCR este crescut si reflecta procesul inflamator subiacent. Este important atat in diagnostic cat si in monitorizarea evolutiei la tratament (si in evaluarea necesitatii modificarii dozelor si terapiei). Totusi, desi PCR este foarte important, absenta sa nu poate exclude diagnosticul.
- Factorul reumatoid - este un anticorp (proteina sintetizata de sistemul imun) ce apare mai mult in poliartrita reumatoida decat in polimialgia reumatica. Aceste doua boli au si ele elemente comune, insa si numeroase diferente. Factorul reumatoid este mai degraba cautat pentru a diferentia polimialgia reumatica de poliartrita reumatoida.
- Hemoleucograma - este o investigatie foarte necesara si obligatorie. Pacientii cu polimialgie reumatica si arterita cu celule gigante sunt anemici, 50% au anemie normocroma normocitara, trombocitele sunt in general crescute, iar leucocitele sunt normale.
- Fibrinogenul (un alt reactant de faza acuta) este crescut
- Enzimele hepatice (fosfataza alcalina si GOT) sunt crescute in 30% din cazuri, atat in arterita cu celule gigante cat si in polimialgia reumatica.

Arterita cu celule gigante prezinta o particularitate insa, determinata de faptul ca inflamatia afecteaza vase superficiale ce pot fi vazute si palpate - acestea se simt indurate, au peretii grosi, sunt sensibile la palpare si pulsul este slab perceptibil.
O etapa esentiala in diagnosticul arteritei cu celule gigante este reprezentata de biopsia arterei temporale. Procedura presupune recoltarea unei mici portiuni in artera (printr-o incizie de foarte mici dimensiuni) si examinarea acesteia la microscop. Se realizeaza cu pacientul constient, anesteziat local. Cicatricea care poate sa ramana este de dimensiuni foarte mici, iar disconfortul pacientului este minim. Un perete arterial anormal este foarte sugestiv pentru arterita cu celule gigante: ingrosarea intimei cu infiltrat celular important, prezenta limfocitelor in lamina elastica interna sau externa, sunt modificari prezente in mod tipic. Pe masura ce procesul se cronicizeaza sunt implicate in inflamatie toate straturile peretelui si se vor observa zone largi de necroza pe perete.
In cazul in care prima biopsie iese negativa, medicul va efectua o a doua biopsie pacientului, insa la un anumit interval de timp. Alte investigatii utile sunt reprezentate de cele imagistice. Ocazional, acestea pot fi utile in diagnosticul arteritei cu celule gigante. In unele cazuri se poate observa: ocluzie sau stenoza de artera cerebrala sau de arc aortic. Arteriografia este sensibila, insa nu este si specifica, dar poate fi utila in cazurile in care biopsiile se mentin negative. CT si RMN sunt utile in cazul pacientilor cu arterita cu celule gigante pentru observarea zonelor cerebrale afectate de arterita cervico-cefalica.

O alternativa sau o metoda complemenatara la biopsia de artera temporala este ultrasonografiadoppler color.
Este sensibila in 73% din cazuri si specifica la 100% daca se observa un halou inchis la nivel vascular. Haloul pare a fi expresia edemului de perete arterial. Aceasta metoda nu este deocamdata destul de utilizata clinic si sensibilitatea ei o face sa ramana doar o alternativa la biopsie (care este criteriul standard de diagnostic).

Tratament

Tratamentul de electie atat in cazul polimialgiei reumatice, cat si in cel al arterita cu celule gigante este cel pe baza de corticosteroizi, in principal prednison.
Polimialgia reumatica raspunde bine la doze zilnice mici de prednison (acestea pot fi crescute in functie de raspunsul terapeutic al pacientului pana se instaleaza remisiunea simptomatologiei). Cand se ajunge la doza terapeutica necesara si se se amelioreaza simptomatologia, se poate incerca reducerea treptata a corticosteroizilor. Dozele se reduc pana cand se stabileste care este cantitatea necesara pentru a tine simptomele sub control. Unii pacienti pot intrerupe tratamentul dupa 6 luni-2 ani, insa daca simptomele reapar, prednisonul trebuie readministrat. Cortizonul poate fi scazut chiar si dupa o luna de tratament, in functie de valorile VSH-ului si trombocitelor si doar daca anemia s-a amelioat.

AINS, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul sunt si ele utilizate in tratametul polimialgiei reumatice. Ele trebuie administrate zilnic, in doze uneori destul de ridicate. Tratamentul este pe termen lung si poate sa determine reactii adverse de natura gastrica, de aceea se recomanda combinarea tratamentului antiinflamator cu un protector gastric. AINS sunt insa medicamente putin eficiente daca sunt administrate singure, in lipsa unui corticosteroid.

Chiar si in absenta tratamentului, polimialgia reumatica poate sa dispara in cativa ani. Tratamentul insa amelioreaza simptomatologia foarte rapid, de obicei in 24-48 de ore. Daca pacientii nu raspund rapid la prednison si nu se imbunatateste starea clinica, de cel mai multe ori nu este vorba de polimialgie reumatica si diagnosticul trebuie regandit.
Scopul tratamentului este de a reduce activitatea autoimuna, de aceea corticosteroizii sunt atat de indicati, deoarece au proprietati antiinflamatorii si modifica raspunsul imun al organismului.

Spre deosebire de polimialgia reumatica, arterita cu celule gigante se trateaza cu doze ridicate de prednison. Este foarte important ca tratamentul sa se instituie cat mai curand de la stabilirea unui diagnostic de certitudine deoarece temporizarea favorizeaza aparitia unor complicatii, dintre care cea mai grava este cecitatea. Daca sunt indeplinite o parte din criteriile de diagnostic, insa rezultatele biopsiei intarzie sa apara, tratamentul cu prednison trebuie initiat oricum. Criteriile de diagnostic care pot fi indeplinite in absenta biopsiei sunt: varsta peste 50 de ani, cefalee nou aparuta, anomalii ale arterei temporale si VSH peste 50mm/ora.

Tratamentul amelioreaza foarte repede simptomele pacientului cu arterita cu celule gigante, insa in mod tipic dozele crescute de prednison se mentin pentru o durata de minim o luna. Pe masura ce simptomele se amelioreaza si VSH tinde spre normal, riscul de aparitie a unor complicatii scade. Din acest moment se poate incerca reducerea dozelor (doar sub stricta supraveghere a evolutiei clinice si a VSH-ului). Doze ridicate de corticosteroizi (1-2 mg/kg/zi) se administreaza o luna sau pana in momentul in care boala intra in remisiune. Chiar daca ameliorarea simptomatologiei apare relativ repede (in cateva zile), pacientii trebuie sa continue sa ia tratamentul 1-2 ani.
Specialistii nu s-au pus deocamdata de acord asupra duratei exacte a tratamentului cu corticosteroizi. Doi ani pare o durata rezonabila, insa si in acest caz exista posibilitatea de recurenta a bolii.

Scopul tratamentului este reversibilitatea bolii si prevenirea complicatiilor ulterioare. La pacientii cu simptome oftalmice sansele de imbunatatire a vederii sunt de 22 de ori mai mari daca terapia este inceputa inca din primele zile.
Pacientii care au dezvoltat rezistenta la tratamentul cu corticosteroizi pot fi tratati cu o combinatie de medicamente alcatuita din ciclosporina-azatioprina sau ciclosporina- metotrexat.

Atat in polimialgia reumatica cat si in arterita cu celule gigante poate sa apara o exacerbare a simptomatologiei in momentul in care prednisonul este redus. De aceea este necesar ca doza sa fie crescuta pentru a se domoli simptomele.

Corticosteroizii sunt substante antiinflamatoare foarte puternice ale caror efecte sunt foarte similare cu cele ale corticosteroizilor naturali, sintetizati de glandele suprarenale. Sunt capabili sa amelioreze rapid inflamatia si disconfortul asociat acesteia (mai ales daca se administreaza in doze crescute), insa au si o serie de reactii adverse sistemice care impun administrarea lor cu multa prudenta.
Indiferent daca se administreaza pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, corticosteroizii au aceleasi riscuri. Pacientii in tratament cu astfel de substante sunt in general varstnici care au si alte boli asociate, deci riscul de reactii adverse este cu atat mai mare.
Cele mai frecvente reactii adverse sunt:
- Osteoporoza
- Hipertensiune arteriala
- Astenie musculara
- Cataracta, glaucom
- Retentie hidrosalina si crestere in greutate
- Modificari ale faciesului
- Miopatie (cu atrofie semnificativa a masei musculare)
- Iritatie gastro-duodenala
- Cresterea riscului de aparitie a infectiilor
- Scaderea absorbtiei calciului
- Tulburari psihotice
- Hiperglicemie (si chiar diabet zaharat).
In cazul utilizarii timp indelungat, la doze mari, exista posibilitatea de aparitie a sindromului Cushing iatrogen (modificare a distributiei tesutului adipos, acnee, hirsutism, apetit crescut, obezitate, osteoporoza).
Daca apar astfel de simptome se recomanda sistarea tratamentului.
Pentru a monitoriza evolutia pacientilor si starea lor generala sub tratament corticosteroid, medicul va realiza evaluari periodice ale densitatii masei osoase si poate prescrie ca medicatie adjuvanta calciu si vitamina D3 sau alte medicamente ce previn scaderea masei osoase.

O parte a pacientilor aflati in tratament nu dezvolta reactii adverse care sa necesite sistarea tratamentului sau care sa nu poata fi controlate prin medicatie asociata. In general reactiile adverse ale corticosteroizilor dispar la oprirea administrarii.
Pacientii nu sunt sfatuiti sa opreasca administrarea cortosteroizilor fara avizul medicului curant, chiar daca au aparut reactii adverse. Orice modificare a starii de sanatate trebuie anuntata medicului si acesta va decide urmatorii pasi in tratament. In cazul in care pacientul isi intrerupe brusc administrarea, se pot declansa reactii foarte grave in organism, (in special datorita faptului ca prednisonul sau alte corticosteroidiene reduc foarte mult capacitatea organismului de a produce hormonii naturali). Medicatia de acest gen se reduce treptat, conform unor scheme foarte bine puse la punct de catre specialistii in domeniu.

Alte tratamente
Specialistii incearca sa gaseasca si alte variante de tratament pentru polimialgia reumatica si arterita cu celule gigante, ideal care sa aiba aceleasi reactii terapeutice ca glucocorticoizii insa mai putine reactii adverse.

O alternativa pare a fi metotrexatul, pe care medicii deja il utilizeaza ca terapie foarte eficienta in cadrul poliartritei reumatoide. Se incearca de fapt combinarea metotrexatului cu prednison in speranta de a reduce astfel doza necesara de prednison care trebuie administrata. Metotrexatul amelioreaza foarte eficient semnele si simptomele inflamatiei, in special durerea, redoarea si edemul. Este contraindicat in cazul pacientilor cu insuficienta renala, hepatica, sindroame imunodeficitare si discrazii sangvine (hipoplazie de maduva, leucopenie, trombocitopenie, anemii).
Un studiu recent sugereaza ca azatioprina poate fi utila in special in tratamentul arteritei cu celule gigant, utilizata alaturi de doze mai reduse de prednison. Eficienta sa se datoreaza reducerii proliferarii celulelor imune care determina o activitate autoimuna scazuta. Administrarea ei trebuie facuta insa cu precautii, in special in cazul pacientilor cu functie renala deja afectata si boli hepatice. Exista o serie de recomandari dietetice pe care specialistii le fac si care pot ameliora starea generala a pacientilor.

Printre acestea se numara:
- Alegerea unei diete sanatoase - este important in special in prevenirea reactiilor adverse ale tratamentului cu corticosteroizi, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si osteoporoza. Cu adevarat importante sunt fructele proaspete, legumele, cerealele integrale, carnea alba si pestele. Pacientii trebuie sa limiteze cantitatea de sare pe care o consuma, ca si dulciurile si alcoolul.
- Suplimentarea regimului alimentar cu vitamina D - se face prin consumarea produselor lactate (iaurt, lapte, branza, cascaval) dar si a spanacului, sardinelor, somonului la conserva, a cerealelor, citricelor. Daca este mai greu de imbogatit dieta cu astfel de produse, pacientii isi pot administra vitamina D sub forma de supliment disponibil in farmacii. Cel mai adesea formulele farmaceutice contin vitamina D si Calciu. Specialistii recomanda 1200mg de Calciu si 800 UI de vitamina D, zilnic.
- Realizare de exercitii fizice care sa mobilizeze articulatiile. Este o recomandare utila in special in cazul pacientilor cu polimialgie reumatica. Pe langa beneficiile asupra articulatiilor, sportul poate preveni si o serie de complicatii induse de tratamentul cu corticosteroizi (in principal obezitate). Sunt recomandate execitiile usoare, tinand cont si de faptul ca majoritatea pacientilor sunt varstnici si au de cele mai multe ori si boli cardiovasculare sau respiratorii care le limiteaza capacitatea de efort.

Studii in desfasurare

Studiile aflate in desfasurare incearca sa ofere noi informatii privitoare la polimialgia reumatica si arterita cu celule gigante, astfel incat sa poata veni in ajutorul pacientilor cu terapii noi, eficiente si sigure.
In prezent, studiile care au fost demarate incearca sa analizeze:

- Cauze si mecanisme patogenice: sunt atent investigate cauzele genetice, tulburarile sistemului imun si interactiunea acestora cu diferiti factori de mediu. Bolile pot fi multifactoriale si de aceea sunt analizate aceste piste. In momentul actual se pare ca a fost demonstrata existenta unei predispozitii genetice (datorita faptului ca boala are agregare familiala) asociata cu haplotipul HLA-DR4 in dezvoltarea arteritei cu celule gigante. In unele cazuri pot fi implicate si virusuri si bacterii (Chlamydia pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae si Parvovirusul B19).
Un alt studiu analizeaza procesele imunobiologice din arterele inflamate pentru a descoperi care este stimulul declansator al procesului vasculitic in timp ce alti cercetatori folosesc un model de arterita cu celule gigante pe soareci pentru a examina interactiunile dintre sistemul imun si vasele sangvine si a explica leziunile tisulare care rezulta din aceasta.

- Indicatori de prognostic: prin examinarea caracteristicilor unora dintre pacienti si comparandu-le cu persoanele sanatoase (sau care nu au boala) medicii incep sa inteleaga o parte din factorii care sunt asociati cu aceste boli, precum si factorii de risc implicati. De exemplu, un studiu a demonstrat ca femeile sunt mult mai predispune ca barbatii sa dezvolte afectare maseterina importanta (cu claudicatie) in cadrul arteritei cu celule gigante, in timp ce barbatii au mai multe sanse sa dezvolte manifestari oftalmologice care sa duca la cecitate.

- Tratament: in acest moment tratamentul cu prednison este considerat ca fiind prima linie terapeutica - este eficient atat imediat cat si pe termen lung. Insa este grevat si de un inconvenient, anume reactiile adverse multiple pe care le are. De aceea, specialistii cauta un tratament nou care sa fie eficient dar si sigur. Se investigheaza posibilitatea de administrare a unor doze mari de corticosteroizi intravenos exact la momentul diagnosticarii bolii (in principal in arterita cu celule gigante) pentu a controla simptomatologia mai repede, dar si pentru a fi nevoie de doze mai mici de cortisteroizi administrati oral in cadrul tratamentului de lunga durata. Doze mai mici, pentru o perioada mai mica implica si un risc mai scazut de aparitie a efectelor secundare.

- Informatii generale - specialistii realizeaza in prezent studii in care sunt adunate date de la pacientii cu arterita cu celule gigante si polimialgie reumatica pentru a urmari evolutia bolii in timp. Datele obtinute in urma acestor anchete vor putea fi apoi utilizate pentru intelegerea cat mai buna a bolii, pentru incercarea de anticipare a simptomelor si in final, pentru realizarea unor scheme terapeutice cat mai eficiente.