Despre fizioterapie

Generalitati

Rolul real al fizioterapiei este acela de adjuvant pretios al recuperarii, cuprinzand tehnici deloc de neglijat. Totodata, nu trebuie cazut in extrema de a o considera cea mai importanta metoda de recuperare, mentalitate perpetuata in multe cabinete din Romania.

Fizioterapia include ansamblul aplicatiilor terapeutice avand la baza utilizarea agentilor fizici. Includem aici undele magnetice, undele mecanice, crio-termoterapia, dar mai ales curentii electrici, la care ne vom referi in cele ce urmeaza.

Curentii electrici
Asa cum stim, nervii si muschii sunt niste tesuturi excitabile. Functioneaza pe baza unor curenti electrici produsi de distributia variabila a ionilor din interiorul si exteriorul celulei (sodiu, potasiu, calciu sau magneziu), sub actiunea unor semnale chimice (de exemplu acetilcolina).

Bineinteles, sunt sensibili si la actiunea curentilor exteriori organismului, fapt ce poate fi exploatat in scop terapeutic. Putem imparti curentii electrici terapeutici in doua clase mari, si anume curent continuu si curenti variabili.

Curentul continuu
Numit si curent galvanic, curentul continuu este un curent a carui intensitate este intotdeauna constanta. Efectele sale directe asupra organismului sunt termice si analgetice la polul pozitiv si de hiperexcitabilitate la polul negativ.

Astazi, curentul galvanic este folosit mai ales pentru ionizari medicamentoase (ionoforeza), reusindu-se introducerea unor substante farmacologic active in zona pe care dorim sa o tratam.

Sub influenta curentului electric, ionii pozitivi din zona unde sunt plasati electrozii vor fi atrasi spre electrodul negativ (catod), pe cand cei negativi vor fi atrasi spre electrodul pozitiv (anod). Daca la unul dintre electrozi plasam o compresa imbibata cu o solutie ai caror ioni activiau aceeasi sarcina ca electrodul, ionii activi ai substantei vor patrunde prin piele sub actiunea sarcinilor din tesut atrase de catre electrod. Pot fi folosite substante analgetice – antiinflamatoare, fibrolitice, vasodilatatoare, miorelaxante, antiedematoase etc. –, in functie de efectul pe care il urmarim.

Efectele neplacute ale ionizarii (arsurile) pot fi prevenite folosind electrozi de aceeasi marime, fara contact direct cu pielea, si prin umidifierea uniforma a mansoanelor pentru electrozi. Baile galvanice bi- sau cvadri- celulare sunt o alta aplicatie interesanta a curentului continuu. Acestea presupun posibilitatea imersiei membrelor superioare si/sau inferioare in cuve pline cu apa, conectate la un generator de curent continuu. In felul acesta, intregul organism poate beneficia de pe urma acestui tip de curent.

Curentii variabili
Distingem mai multe tipuri de astfel de curenti, in functie de frecventa lor:
_ curenti de joasa frecventa (< 1.000 Hz). In functie de forma curentului, pot avea proprietati excitomotorii (curenti rectangulari, exponentiali, faradici) si analgetice (diadinamici, TENS) importante.
_ curenti de frecventa medie (1.000-10.000 Hz). Pot avea efecte excitomotorii (mai slabe decat cele ale curentilor de joasa frecventa) si analgetice (curenti interferentiali).
_ curenti de inalta frecventa (> 100.000 Hz). Cunoscuti sub numele de unde scurte pulsate sau continue si microunde, exercita efecte termice la suprafata sau in profunzime.

Aplicatii terapeutice. Curentii variabili prezinta, in functie de caracteristicile lor si de modul de aplicare, efecte analgetice sau excitomotorii.

Terapia durerii

Curenti analgetici „I”
Acesti curenti (gate control) stimuleaza la frecventa ridicata (50-100 Hz) fibrele sensibilitatii tactile din piele, care au un prag de excitabilitate scazut si o viteza de conducere mai ridicata decat a fibrelor care transmit durerea.

In felul acesta, impulsurile nervoase generate prin actiunea curentului ajung la maduva inaintea celor ale durerii, inhibandu-le perceptia (gate control). Electrozii trebuie plasati la locul dureros sau in amonte, pe traiectul nervului senzitiv, daca acesta este dispus superficial (<3 cm).

Efectul analgetic se poate manifesta rapid (in medie 10 minute) si poate dura zeci de minute sau ore. Acest tip de stimulare se adreseaza durerilor acute musculo-scheletice, postoperatorii, inflamatorii sau traumatice.

Curenti analgetici „E”
Controlul durerii este obtinut prin facilitarea eliberarii de peptide opioide (endorfine), stimuland fibrele sensibilitatii tactile la frecvente foarte joase (1-5 Hz) si intensitati ale curentului care sa provoace contractii musculare.

Electrozii pot fi plasati la locul dureros sau la distanta, pe traiectul nervului. Endorfinele secretate amelioreaza durerea prin inhibarea formarii mediatorilor durerii in maduva spinarii (substanta P). Durata stimularii este mai mare, efectul analgetic apare dupa 20-30 de minute. Acest tip de stimulare este util in special durerilor cronice, musculo-scheletice sau neurologice.

Electrostimularea musculara
Scopurile terapeutice, precum si modalitatile de aplicare variaza in functie de starea de inervare a muschiului, care poate fi inervat normal sau poate fi denervat.

Muschiul normal inervat
In acest caz, nu sunt afectati in niciun fel nervii periferici care il deservesc. Astfel de situatii intalnim, de exemplu, in hemiplegia (paralizia unei jumatati a corpului) cauzata de un accident vascular, in amiotrofia de imobilizare etc. Stimularea functionala antreneaza miscarea segmentului paralizat folosind curenti de frecventa joasa.

Efectul este acela de scadere a spasticitatii, insa mai important este faptul ca muschiul contractat si articulatiile informeaza creierul ca membrul se misca, facilitand reinvatarea si refacerea schemelor motorii la nivelul creierului. Un alt tip de electrostimulare are in vedere numai cresterea masei sau a fortei musculare.

Atrofia musculara cauzata de imobilizare este cea mai intalnita indicatie a acestui tip de stimulare. Folosind curenti care sa provoace contractii maximale de 5 secunde, alternate cu pauze de 25 de secunde, timp de 60 de minute, masa si forta musculara pot fi dezvoltate. Prevenirea pierderii musculare poate fi facuta si in situatiile in care numai un anumit segment este imobilizat, ca in cazul unui traumatism articular care a necesitat imobilizarea membrului.

Muschiul denervat Electrostimularea in atrofiile musculare datorate denervarii ridica inca multe intrebari, fara sa existe un consens unanim. Pare totusi promitatoare utilizarea lor pentru limitarea atrofiei musculare in situatiile in care muschiul este complet denervat, dar si cand este doar partial denervat.

Contraindicatiile curentilor electrici In general, curentii electrici sunt foarte bine tolerati. Sunt insa si situatii in care trebuie contraindicati. Dintre acestea amintim:
_ folosirea unor amplitudini ridicate la gravide si la pacienti cu afectiuni cardiorespiratorii;
_ epilepsie;
_ stari fiziopatologice asociate fragilizante, precum tulburari ale sensibilitatii, coma, pacienti cu afectiuni psihice;
_ alergii la substantele folosite pentru ionizari;
_ afectiuni circulatorii in cazul utilizarii curentului galvanic