Degenerescenta maculara legata de varsta

Generalitati

Reprezinta deteriorarea maculei, ce este o mica arie a retinei, situata la nivelul fundului de ochi, ce ne permite sa vedem clar detaliile fine si sa indeplinim activitati, precum cititul si condusul.

Cand macula nu mai functioneaza corect, vederea centrala poate fi afectata de incetosare, pete negre sau distorsiuni.

Degenerescenta maculara afecteaza abilitatea de a vedea la distanta sau aproape; astfel, anumite activitati, precum cititul, introdusul atei in ac devin dificile si uneori imposibile de efectuat.

Desi aceasta degenerescenta maculara modifica vederea in portiunea centrala a retinei, ea nu afecteaza vederea periferica. De exemplu, puteti vedea conturul ceasului, dar nu o sa puteti vedea cat este ceasul.

Factori de risc

- varsta peste 55 de ani;
- expunerea la lumina puternica;
- hipercolesterolemia (colesterolul rau crescut);
- fumatul;
- diabetul zaharat;
- predispozitia familiala.

Manifestarile degenerescentei maculare

Degenerescenta maculara legata de varsta apare dupa 50 ani, putand determina simptome diferite la diversi pacienti si poate fi greu observata in stadiul initial.

Uneori vederea este afectata numai la un sigur ochi, in timp ce la celalalt poate fi pastrata pentru multi ani. In cazul in care sunt afectati ambii ochi, pierderea vederii centrale poate surveni mult mai rapid.

Pot aparea urmatoarele semne:

- cuvintele apar voalate (distorsionate si in ceata);

- in centrul campului vizual apare o zona intunecata sau goala;

- liniile drepte apar distorsionate.

Forme clinice

Imbatranirea normala a retinei este un proces fiziologic, ce presupune formarea unor mici depozite de “drusen” (depozite galbui), cauzate de acumularea materialului amorf (lipofuscina). Depozitele excesive determina aparitia celor doua forme de degenerescenta maculara descrise mai jos.

Exista doua tipuri de degenerescenta:

1. Degenerescenta maculara ”uscata ”(atrofica) - prezenta la majoritatea cazurilor, determinate de imbatranirea si subtierea tesuturilor maculare, iar pierderea vederii are loc de obicei treptat.

2. Degenerescenta maculara “umeda” (exudativa) - prezenta in doar 10% din cazuri. Apare atunci cand se formeaza vase de sange anormale sub retina. Din aceste vase de sange noi se scurge fluid sau sange si, consecutiv, este afectata vederea centrala. Pierderea vederii poate fi rapida si severa.

Diagnosticare

Dat fiind faptul ca multi dintre noi nu realizeaza ca au o problema maculara decat atunci cand tulburarile de vedere devin evidente, doar un oftalmolog poate detecta o degenerescenta maculara in stadiu incipient.

Examenul oftalmologic pentru depistarea degenerescentei maculare consta in:

- un test de vedere simplu, in care priviti un careu asemanator cu hartia milimetrica (testul Amsler);

- examenul fundului de ochi cu vizualizarea maculei cu ajutorul oftalmoscopului.

Uneori se fac fotografii speciale ale ochiului, numite angiografii cu fluoresceina (o substanta fluorescenta), pentru a depista anomalii ale vaselor de sange situate sub retina. Fluoresceina (un colorant) este injectata intr-o vena a bratului si ochiul, in special retina, si este fotografiata pe masura ce substanta trece prin vasele retiniene.

Tratament

Unele substante nutritive pe baza de antioxidanti, acizi grasi nesaturati, luteina, vitamine, cupru, zinc si seleniu ar putea preveni sau chiar incetini procesele de imbatranire maculara.

Luteina, un constituient de baza al pigmentului macular, are o importanta actiune de protectie impotriva radiatiei luminoase albastre, reducand riscul de aparitie al degenerescentei.

Acizii grasi esentiali prezinta de asemenea o importanta deosebita prin proprietatile lor de a ameliora si imbunatati metabolismul retinian. Asocierea dintre luteina si acizi grasi nesaturati ar avea un efect mai intens decat daca acestea ar fi administrate separat.

Recent a aparut optiunea injectiilor intraoculare cu substante care sa inhibe aparitia unor noi vase de sange si sa impiedice avansarea bolii.

Chirurgia laser si terapia fotodinamica sunt utilizate astazi la standarde ridicate in clinicile oftalmologice. Anumite tipuri de degenerescenta maculara “umeda” pot fi tratate prin chirurgie laser, fiind o procedura nedureroasa, scurta ca si durata si care de cele mai multe ori nu necesita internarea pacientului postinterventie.

Chirurgia laser si terapia fotodinamica utilizeaza o raza focalizata de lumina, ca sa incetineasca sau sa stopeze scurgerea din vasele de sange, scurgere care afecteaza macula. Aceasta procedura determina pastrarea vederii la stadiul respectiv, nefiind un tratament care sa readuca vederea la stadiul initial, ci un tratament care stopeaza evolutia.

In ciuda tratamentului medical, multi pacienti cu degenerescenta maculara se confrunta cu o anumita pierdere a vederii. Pentru a sari in ajutorul pacientului, oftalmologul indica purtarea unor ochelari speciali, lupe sau chiar alte dispozitive speciale (material tiparite cu litere mari) pentru a putea efectua activitatile zilnice.

De asemenea, specialistii au initiat o testare simpla cu ajutorul unui test pe care pacientii il pot efectua singuri acasa, pentru a-si verifica vederea.

Acest test se numeste grila, sau testul Amsler, si consta dintr-o hartie simpla de tip milimetrica, iar in centrul ei se afla un punct negru mai ingrosat.

Pacientul care efectueaza acest test trebuie sa faca urmatoarele lucruri:

1. Sa tina grila la 30 - 35cm distanta si la o lumina buna;
2. Sa poarte ochelarii de citit daca e cazul;
3. Sa isi acopere un ochi;
4. Sa se uite la punctul din mijloc cu ochiul neacoperit;
5. Sa fie atent daca celelalte linii se modifica, daca acestea apar intunecate, distorsionate, ondulate;
6. Se repeta procedura si cu celalalt ochi;
7. Se trag concluziile, iar in cazul aparitei modificarilor trebuie facuta vizita obligatorie la medicul oftalmolog.

Concluzii

Degenerescenta maculara, desi nu duce rapid la orbire, devine invalidanta in timp prin disparitia vederii centrale.

Impactul initial al degenerescentei maculare asupra vederii poate fi minim, si de aceea pacientul neglijeaza vizita la medicul specialist in fazele timpurii ale bolii, el prezentandu-se doar in momentul aparitiei simptomelor deranjante.