Masuri eficiente in prevenirea si tratarea insolatiei

Generalitati

Insolatia este o urgenta medicala care, de regula, apare dupa o expunere indelungata la soare, cu precadere in sezonul estival. Insolatia inglobeaza o serie de situatii aflate la limita dintre patologic si fiziologic, aparute la nivelul organismului care a fost expus pentru mult timp la soare si caldura excesiva.

Insolatia provoaca pierderea unei cantitati mari de lichide si saruri, aceasta putand uneori cauza stari de lesin. In cazul bolnavilor cu afectiuni cronice precum insuficienta renala, insuficienta cardiaca sau diabetul zaharat, insolatia poate provoca decompensarea afectiunii, chiar daca pacientul isi administreaza corect medicatia.

Categoriile de persoane cele mai expuse

Bebelusii, copiii, gravidele, persoanele varstnice, cele supraponderale, dar si pacientii cu afectiuni cronice, care au un sistem de termoreglare mai putin optim sunt categoriile cele mai expuse riscului de insolatie.

Totodata, din punct de vedere al pigmentarii pielii, persoanele cu pielea deschisa la culoare sunt cele mai sensibile in cazul expunerii la soare. Pe de alta parte, persoanele care au tenul creol si parul brunet sunt mai putin predispuse la insolatie decat cei blonzi. La copii si batrani, insolatia are efecte mai puternice din cauza deshidratarii ce urmeaza varsaturilor.

Factori

• activitatea fizica intensa;

• umiditatea ridicata;

• deshidratarea organismului;

• vremea umeda si foarte calda;

• imbracamintea neadecvata, care impiedica transpiratia si, implicit, reglarea temperaturii organismului.

Simptome

• migrena, cefalee;

• ameteala;

• slabiciune; oboseala accentuata;

• frisoane;

• crampe musculare;

• stari de voma, greata;

• inrosirea excesiva a fetei;

• sete puternica;

• temperatura corpului foarte ridicata;

• aparitia halucinatiilor, a delirului;

• ritm cadiac accelerat;

• dificultate in respiratie.

Forme de insolatie

Gravitatea insolatiei depinde foarte mult de gradul de supraincalzire al organismului:

Forma usoara. Apare o senzatie de somnolenta, ameteli, dureri de cap sau greata. Pacientului i se vor administra lichide lichide (1-2 litri) in primele doua ore, pentru o hidratare optima a organismului. Este de preferat sa se bea apa minerala, dar sunt indicate si sucurile naturale pentru a inlocui fluidele si mineralele pierdute.

Este necesara o perioada de odihna de 24 de ore. Trebuie evitate activitatile fizice extenuante. Natural, rehidratarea completa cu lichide pe cale orala dureaza in jur de 36 de ore, dar majoritatea pacientilor incep sa se simta mai bine in cateva ore. Chiar daca pacientul se simte mai bine, este important sa nu fie intrerupta rehidratarea.

Forma medie. Durerile de cap puternice sunt insotite de greata, voma, pierderea cunostintei, cresterea temperaturii corpului si accelerarea batailor inimii si respiratiei. In astfel de situatii, pacientul trebuie asezat intr-un spatiu racoros si apelat la 112 pentru ingrijiri medicale de specialitate.

Socul termic. pierderea starii de cunostinta, delir, halucinatii, respiratia si pulsul sunt accelerate. Socul termic reprezinta cea mai grava forma de insolatie, din acest motiv trebuie sunat de urgenta la 112.

Masuri de prim ajutor

• Pacientul trebuie asezat departe de razele soarelui.

• Indicat este ca pacientul sa fie dezbracat cat mai mult cu putinta, pentru ca aerul sa intre in contact cu cea mai mare parte a corpului.

• Se aplica comprese reci pe gat si pe abdomen.

• Pacientul va sta in pozitia culcat cu picioarele usor ridicate. Repausul la pat este absolut necesar dupa insolatie.

• Pentru rehidratare, pacientului i se vor oferi apa, supe de legume, sucuri de fructe, banane.