Afectiunile venoase

Generalitati

Afectiunile venoase reprezinta o problema de sanatate publica datorita incidentei acestora. Bolile venelor afecteaza aproximativ 35% din populatia adulta, cu frecventa incidenta mai mare la femei de 25%.

Afectiunile venoase pot fi localizate la nivelul oricarui organ sau tesut, insa cele mai frecvente manifestari sunt decelate la nivelul membrelor inferioare.

Desi in principiu orice vena ar putea deveni varicoasa, in practica varicele sunt localizate, de regula, in jumatatea inferioara a corpului, mai ales la nivelul membrelor inferioare si atunci intereseaza mai ales venele subcutanate.

Cand cauza dilatatiei o constituie alterarea structurala intrinseca a peretelui venos sau a valvulelor, varicele sunt denumite primare sau esentiale.

Varicele secundare sunt urmarea unei hipertensiuni venoase, cel mai adesea o tromboza venoasa profunda.

Boala varicoasa poate fi asimptomatica. De obicei, pacientul se prezinta la medic cand remarca cordoanele venoase ingrosate, rasucite, albastre, ce se evidentiaza pe suprafata pielii.

Daca apar simptome, acestea sunt usoare si pot include: o durere surda sau arsura, cu senzatie de greutate in picioare, dupa o sedere indelungata in picioare sau pe scaun in timpul zilei; inflamatie usoara numai la nivelul gleznei si piciorului; mancarime la nivelul pielii deasupra varicelor.

Simptomele se pot complica sau agrava cu: edeme gambiere, durere si inflamatie importanta la nivelul pulpei, pigmentarea pielii piciorului si gambei si mancarimi la acest nivel, piele uscata, intinsa, descuamata, tromboflebita superficiala, ulceratii varicoase, sangerari si invinetirea piciorului dupa traumatisme minore.

Este necesar un consult de specialitate daca edemul (umflarea) apare brusc, daca apare durere si tumefiere a unei vene, superficiale (flebita), daca apare o sangerare a varicelor dupa un traumatism minor, daca apare o ulceratie, daca simptomele nu se amelioreaza sub tratament sau, daca acestea il ingrijoreaza pe pacient.

Masuri preventive

Ostostatismul prelungit sau pozitia sezanda in programul de munca necesita din partea medicului de comunitate, a medicului de familie un program de educatie medicala si explicarea necesitatii ca periodic sa fac plimbari scurte, eventual pauze cu pozitii adecvate unei bune circulatii venoase (profesiuni expuse: stomatologi, cosmeticieni, frizeri, textiliste).

• Sedentarismul trebuie combatut printr-un program de activitati fizice compesatorii, jocuri sportive (natatie, ciclism, alergari sau simple plimbari);

• Excesul ponderal, in special obezitatea ca factor de risc important, necesita un program complex cu regim dietetic, redus caloric;

• Dispensarizarea femeii gravide si supravegherea starii de sanatate si a masurilor profilactice ce se impun la fiecare sarcina;

• Contentie cu o fasa elastica sau ciorapi elastici cu compresie;

• Hidratare optima;

• Evitarea abuzului de diuretice.

• Evitarea cordoanelor sau hainelor prea stranse;

• Evitarea incalzirii locuintei prin podea;

• Evitarea contraceptiei estrogen progestative.