Astmul este una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice, care insa poate fi controlata eficient. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor astmatice acuza intensificari ale simptomelor bolii, in special pe durata iernii.
Aerul rece si aerul uscat sunt factorii care favorizeaza complicatii pe perioada sezonului rece.
Iarna presupune o serie de provocari pentru persoanele astmatice. Una dintre ele este legata de timpul mare petrecut in interior. In spatiile inchise, astmaticul inspira spori de mucegai, peri de animale, acarieni de praf si chiar cenusa de la soba sau semineu.
Cel de-al doilea risc este dat de aerul prea rece de afara, care poate declansa accese de astm. Frigul este dublat de numarul mai mare de infectii ale tractului respirator in aceasta perioada, care poate declansa sau agrava atacurile de astm.
De cele mai multe ori, criza astmatica debuteaza brusc la contactul cu unul dintre factorii declansatori. Persoana intampina dificultati respiratorii indiferent ca face sau nu efort, respiratia devine suieratoare si apare tusea seaca. Dispneea, senzatia de lipsa de aer, este un simptom frecvent in cazul crizelor de astm.
Astmul poate fi tinut sub control, in anumite conditii.
1. Incalzirea aerul inspirat
Aerul rece, uscat este principala cauza a agravarii simptomelor astmului. O modalitate simpla de a incalzi aerul respirat este inspirarea pe nas si nu pe gura. Trecand prin nari, aerul se incalzeste si se umidifica in acelasi timp inainte de a ajunge in caile respiratorii.
Incalzirea si umidificarea aerului impiedica aerul uscat si rece sa ajunga in plamani si sa declanseze un atac de astm. Alternativ, se poate purta pe fata o masca medicinala sau un fular in dreptul gurii si al nasului, astfel incat aerul uscat si rece sa nu mai ajunga direct in plamani.
2. Sportul in interior
Incalzirea este importanta in timpul antrenamentului, iar in timpul iernii este cruciala. Apoi, in locul unui jogging in parc, e de preferat alergarea pe banda, in casa sau la sala. De asemenea, e important sa se evite sportul in aer liber atunci cand temperaturile scad sub 0 grade Celsius, pentru a preveni o criza de astm.
3. Determinarea alergenilor
Expunerea timp indelungat la alergenii de interior este foarte nociva pentru persoanele care prezinta un risc crescut de declansare a crizelor de astm.
E important ca pacientul sa stie care sunt alergenii care ii declansaza crizele - spori de mucegai, praf, par de animale – si sa ia masuri pentru a reduce la maximum acesti factori de risc. De asemenea, trebuie monitorizat nivelul de umiditate din incaperi.
Prin urmare, incaperile trebuie curatate si aerisite cat mai des si trebuie instalat un umidificator cu purificator de aer.
4. Gripele si racelile
Persoanele care sufera de astm sunt mai afectate de racelile si de gripele de sezon. De aceea, prevenirea este cea mai importanta. Spalarea frecventa pe maini si utilizarea de geluri dezinfectante sunt masuri esentiale.
In plus, evitarea contactului cu persoane bolnave reprezinta tot o masura preventiva. Vaccinurile antigripale au si ele rolul de a diminua riscul imbolnavirii.
5. Planul de tratament
Crizele de astm din sezonul rece pot fi tinute sub control cu ajutorul medicamentelor prescrise de specialist. Tratamentul trebuie respectat cu strictete pentru ca astmul sa nu ii limiteze pacientului activitatile.