Ti s-a intamplat probabil sa auzi ca unii oameni se „razbuna” pe mancare atunci cand sunt nervosi, stresati, deprimati. Poate recunosti ca si tu faci asta. Intr-adevar, mancarea poate fi folosita ca metoda de rezolvare a conflictelor sau macar de imbunatatire a starii psihice. Modul in care rezolvam conflictele il invatam in copilarie, in familie. Poate fi un obicei al familiei, al unuia dintre parinti sau al altor adulti cu care copilul intra in contact.
Imaginati-va situatia urmatoare: vedeti pe strada o persoana cu care ati avut de curand o discutie neplacuta si stiti ca ati mai fi putut sa-i spuneti ceva.
Ce faceti?
- Evitati intalnirea cu ea.
- O salutati rece si treceti mai departe.
- Ii vorbiti prieteneste, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
- Ii cereti sa aveti o discutie clarificatoare.
- Povestiti prietenilor ce vi s-a intamplat si cat de tare v-a suparat.
Acum ganditi-va in urma la anii copilariei.
- Cum anume ar fi rezolvat mama sau tata o astfel de situatie? Ar fi evitat-o, s-ar fi confruntat cu ea sau ar fi negat-o?
- Era cineva care insista sa se gaseasca o solutie si cineva care incerca insistent sa o evite? Cum reactionati dumneavoastra in aceste situatii?
Astfel, ati putea intelege cum ati ajuns sa rezolvati conflictele ca adult. De obicei, in familii se intampla ca unul dintre parteneri sa doreasca sa mentina linistea cu orice pret sau dimpotriva, sa intoarca problema pe toate fetele.
Cand solutia aleasa este „razbunarea“ pe mancare, poate fi vorba de persoane care ingereaza cantitati substantiale de alimente si ajung sa se confrunte cu obezitatea sau, dimpotriva, refuza sa manance si ajung sa sufere de anorexie. In orice caz, atitudinea fata de mancare este un mod de a le comunica celor din jur sentimentul de inadecvare. Metaforic, persoana spune „nu ma simt bine cu mine” sau „simt ca nu pot face fata cerintelor”.
Prin atitudinea fata de mancare, cineva poate sa-si indeplineasca o serie de nevoi cum ar fi cea de siguranta, de stabilire a propriilor limite, de stabilire a unui domeniu pe care il controleaza si mai ales de a simti ca este observat, apreciat, important.
Caracteristicile modului de rezolvare a conflictelor, invatat in familie, coincid cu cele ale atitudinii fata de mancare: evitare, reprimare, negare. De multe ori, familiile consuma extrem de multa energie in a NU rezolva conflictul. O atitudine corecta ar fi renuntarea la cele trei caracteristici si recunoasterea faptului ca exista un conflict. Un alt obicei al multor familii este sa considere ca daca ceva nu a iesit perfect, trebuie considerat un esec personal, in timp ce greseala ar trebui vazuta doar ca o sansa de a incerca din nou. Iar peste toate, valoarea de baza a familiei este pastrarea imaginii de fericire, de unitate cu orice pret.
Autor: Anda Pacurar
Sursa: Revista Alimentatia corecta