Inima, un organ atat de important in o serie de functionalitati este totodata un organ foarte sensibil si supus la o serie de pericole.
Inima este cu atat mai sensibila din moment ce, ca si majoritatea organelor nu are timp de odihna prea indelungat, daca este sa ne gandim ca exista intre 60 si 90 de batai cardiace per minut.
Aceasta inseamna ca la fiecare secunda si uneori chiar la 0,6 secunde inima va efectua o contractie cardiaca spre a pompa in organism sange pentru a asigura oxigenarea si nutrientii necesari cat si detoxifierea pe cale sanguina a produsilor rezultati din metabolismul celular.
In Romania, una dintre principalele patologii este patologia cardiaca, adica toata seria de patologii ce se rezuma de la hipertensiune dar si pana la insuficienta de origine cardiaca, stenoza de valve sau deficienta de inchidere, tulburari de polarizare sau repolarizare a cordului (curentul electric care traverseaza inima pentru a asigura contractia miocardului).
Astfel ca este important sa ne dam seama cand inima noastra sufera, cand inima noastra este bolnava si necesita atentie sporita si cu atat mai mult tratament.
Inima se imparte in 4 camere, 2 pe partea stanga a cordului si doua pe partea dreapta, sau altfel spus 2 situate in portiunea superioara – atrii si 2 situate inferior – ventricule.
Portiunea dreapta a inimii va primi in atriul drept sange cu dioxid de carbon din intregul organism si va fi impins din atriul drept in ventriculul drept care la randul sau il va impinge spre plamani unde la nivel alveolar se va realiza schimbul de gaze: dioxid de carbon eliminat spre plamani si preluat oxigenul.
De aici va ajunge sangele cu oxigen in atriul stang care il va impinge in ventriculul stang si care la randul sau va impinge acest sange cu oxigen inspre toate celulele organismului.
Intre cele 2 camere (atrii si ventricule) acestea sunt despartite de niste sfinctere tendinoase denumite valve, la fel si dinspre ventricule spre cele doua vase care pleaca (Ventriculul stang – Aorta, ventriculul drept – Artera pulmonara). O disfunctie in aceste valve va permite regurgitarea in sens opus celui normal. Aceasta disfunctie daca nu se va putea inchide complet din cauza unui blocaj sau din alte cauze va purta denumirea de stenoza valvulara.
Totodata, daca exista o inima care necesita pe timp indelungat a depune un efort prea mare si prelungit care solicita si o contractie mai accelerata sau si mai intensa, inima la un moment dat poate obosi, ceea ce poarta denumirea de insuficienta cardiaca, inima nu mai poate asigura suficient aport sanguin prin contractie.
Contractia cordului este asigurata de catre un muschi special care se regaseste la acest nivel denumit miocard.
Pentru a se efectua o contractie a miocardului si a se declansa contractia miocardica este nevoie de un impuls electric care sa determine contractia cordului. Acesta se genereaza in doi centrii: Nodul sinoatrial catre nodul atrioventricular de unde porneste intr-o singura ramura initial care se va bifurca ulterior in doua. Aceste doua ramuri se numesc fasciculul His cu cele doua ramuri ale acestui fascicul (Drept si stang, de aici si denumirea de bloc de ramura: drept sau stang).
O disfunctie in gernerare sau transportul curentului electric poate genera o contractie ineficienta a cordului. Capacitatea electrica a cordului este depistabila prin acea analiza denumita: electrocardiograma (EKG).
Cordul are un set de artere care ii asigura si sine hranirea (cu nutrienti si oxigen) si sunt denumite arterele coronare, in cazul in care exista un blocaj, o infundare cauzata de placi de aterom sau de ingustare ca urmare a fumatului ori din multiple alte cazuri, ori o solicitare si mai mare sanguina ca urmare a unui stres psihic sau fizic si coronarele nu pot sa asigure necesarul de nutrienti se va produce ischemizarea si mai apoi necrozarea (moartea celulelor din acea zona), aceasta necroza a celulelor se va produce cu eliberarea de anumite substante specifice in sange (denumite troponina, CK, CK-MB, mioglobina) si care vor demonstra ca in acea regiune a existat o necroza. Necroza celulelor cardiace poarta denumirea de infarct.
Contractia cardiaca poarta denumirea de sistola, iar perioada de dupa contractie in care inima se odihneste poarta denumirea de diastola. Odata impins sangele din cord inspre organism (fie plaman, fie toate tesuturile organismului) vor exercita din punct de vedere fizic ca orice lichid o presiunea asupra peretilor prin care calatoreste. Aceasta presiune asupra vaselor poarta denumirea de tensiune.
Deoarece prin artere sangele calatoreste dinspre ventriculul stang spre intregul organism si deoarece aici viteza si forta de expulzie este mai mare, este presiunea ce este calculata in momentul masurarii tensiunii arteriale.
Tensiunea arteriala are si ea doua componente (cea mare – sistolica si cea mai mica – diastolica). Insa aceasta valoare a tensiunii arteriale nu poate fi luata separat ci ea se coreleaza cu pulsul cardiac (frecventa contractiilor cardiace per un minut) cu inaltimea si greutatea pacientului sau cu sexul (Feminin sau masculin), toate acestea corelate vor conferi indicii asupra unei tensiuni normale sau a unei hipotensiuni (prea mici) sau dupa caz a unei hipertensiuni (care dupa nivelul hipertensiunii poate fi de diferite grade).
Toate aceste patologii sunt explicate succint in functie de mecanismul de formare si cum afecteaza in mod intrinsec, insa exista numeroase alte patologii sau subpatologii fata de acestea generale. Insa exista o serie de simptome sau analize generale per fiecare patologie (problema cardiaca) in parte.
- Stenoza valvulara, stenoza inseamna ingustarea orificiului organic al valvulei (dar termenul de stenozare poate face referire la ingustare in orice orificiu existent) si se refera la faptul ca odata ce un orificiu este stenozat, aceasta va trebui sa efectueze compensator si astfel poate cauza adiacent si o insuficienta cardiaca.
Stenoza poate fi asociata stetacustic, adica la o auscultatie cu stetoscopul de o dificultate de a impinge sangele prin vase, iar cel mai usor depistabil este pe un EKG.
Din punct de vedere al semnelor, acestea pot fi adesea asimptomatice, dar daca exista simptome pot arata o dificultate de respiratie la efort, o dispnee la efort care va debuta la eforturile mari, initial dar ulterior se vor accentua la eforturi tot mai mici.
Iar ulterior se poate observa o scadere a circulatiei periferice adica poate porni de la semne precum racirea extremitatilor constanta dar si insotita de furnicaturi sau senzatie de amorteala in degetele mainilor sau de la picioare.
- Insuficienta cardiaca : Insuficienta cardiaca se va diferentia daca vorbim de cordul drept sau stang dar semnele generale includ oboseala rapida la efort, senzatia de dispnee dar la eforturi mici care poate sa mearga cu o adevarata sete de aer, senzatia de sufocare si cu o cianozare a buzelor.
Tot in cazul insuficientei se va observa edemantiarea membrelor (adica umflarea membrelor, datorita uei retineri de apa). Insa diagnosticul de certitudine trebuie pus atat ecografic care va arata o cardiomegalie dar si depistabila print-un ekg. Insufiienta cardiaca mai poate fi sesizata ca o senzatie de presiune in piept sau o senzatie de apasare pe piept.
- Patologii de polarizare si repolarizare: Blocul de ramura, fascicule aberante. Componenta electrica sau de patologii cardiace electrice nu sunt atat de usor depistabile prin simptome si semne ci mai ales printr-un ekg. Insa blocul de ramura poate sa dea si senzatii constante de usoare angine pectorale, adica acea senzatie de intepatura in zona cordului care poate sa simuleze cele din infarctul miocardic.
Tulburarile de ritm, aritmiile sau blocurile de ramura mai pot fi insotite si de un vertij sau de o senzatie de ameteala brusca fara o depistare a cauzei acestei senzatii. Tot in aceste patologii de polarizare si repolarizare poate fi insotita de senzatia de aritmii, sau tahiaritmii adica acea senzatie ca inima o ia la galop sau ca in dreptul inimii exista niste presiuni suplimentare.
- Infarctul miocardic – Infarctul miocardic este cel mai usor depistabil din patologiile cardiace deoarece va da acea senzatie de gheara sau de intepatura in zona cardiaca sau in zona retrosternala (localizarea din capul pieptului), sau aceasta poate sa porneasca ori sa iradieze din zona claviculei stangi si care poate sa iradieze, adica aceasta senzatie de durere sa mearga pe mana stanga pana la extremitatea degetelor.
Anxietatea sau senzatia de moarte iminenta este un simptom specific in infarctul miocardic. Infarctul miocardic mai poate fi precedat si de o senzatie de greata acuta uneori insotita de voma dar si de o senzatie de lipsa a poftei de mancare.
- Patologii congenitale: Patologiile congenitale sunt adesea depistabile prin starea de discomfort a noului nascut sau a copilului, iar pe langa aceasta se poate observa cianoza periorala, ori senzatia de amorteala, furnicaturi a membrelor si extremitatilor (degetele mainilor sau degetele de la picioare sunt constant reci), ori senzatia de sufocare, sughit permanent sau chiar tuse persistenta pot arata o patologie cardiaca congenitala, dar care trebuie confirmata printr-o ecografie cardiaca, deoarece majoritatea patologiilor congenitale severe sunt de natura morfologica (structurala) care se vor observa la ecografie.
- Hipertenesiunea: Senzatia de presiune sau chiar durere in tample, tinitusurile (senzatia de sunet ascutit in urechi) ori ameteala si oboseala brusca poate arata o hiperntensiune, senzatia de nervozitate brusca sau senzatia ca in dreptul cordului exista o presiune ca si cum ar sta cineva pe piept.
EKG – EKG-ul sau electrocardiograma este analiza de dpistare a functionalitatii cardiace sau a componentei electrice ale acesteia, care poate depista o mare varietate de patologii, dar nu doar cele care tin de electricitatea cardiaca, ci si din gama stenozelor, insuficientei, sau alta serie din cardiomiopatii.
Ecografia cardiaca este principala metoda de depistare a unor modificari patologice morfologice (structurale) de depistare a unor stenoze sau alte patologii ce tin de structura cordului si se efectueaza oricand exista suspiciuni de patologii cardiace fiind o metoda care nu iradiaza si care poate fi efectuata cu relativa usurinta, fiind non-invaziva.
CT-ul - CT-ul este o analiza imagistica mai amanuntita decat ecografia in care se pot depista formatiuni suplimentare cordului care nu ar trebui sa fie prezente, sau o serie de malformatii care pot fi depistate doar prin aceasta analiza detaliata de finete.
Pe langa EKG, se poate monta Holter-ul de EKG sau holter-ul de tensiune, adica monitorizarea permanenta si constanta pe durata a 24, 48 de ore a functionarii cardiace si vasculare (EKG si tensiune) timp in care pacientului i se recomanda sa efectueze toate activitatile cotidiene fara o alta modificare pentru a se depista pe o durata mai mare (de 24,48 de ore) daca exista modificari patologice.
Angiografie, Coronarografie sunt analizele avansate care presupun intrarea pe una din arterele femurale sau radiale (mana, picior) sub care se patrunde cu un tub de endoscopie (foarte subtire dar care poate furniza imagini interne) si prin acest tub se poate face o imagistica exploratorie (adica vizualizare) sau chiar si corector in care se pot face mici corecturi asupra vaselor. Imagistica este atat de avansata prin aceasta metoda deoarece tubul de vizualizare ajunge pana in interiorul cordului.
In ce priveste analizele de sange, cele mai importante in afara celor specifice de CK, CK-MB si troponina ori mioglobina pentru depistarea infarctului miocardic si depistarea cand acesta a avut loc, la acestea se pot adauga si analize de sange generale pentru depistarea patologiilor cardiace in general. Aceste patologii inseamna analiza colesterolului pentru a se observa daca exista predispozitia spre patologii cardiace sau proteina C reactiva.