'Indoor tanning is out', este numele campaniei mass-media initiata in Statele Unite de American Academy of Dermatology pentru 2008 - 2009. De ce oare?
Despre riscurile expunerii prelungite la lumina solara, se vorbeste de mult, cu argumente multiple si solide. Oamenii s-au obisnuit sa utilizeze creme de fotoprotectie si sa evite expunerea la orele considerate de risc maxim. Mult timp s-a vorbit de ultravioletele tip A ca fiind "cele bune" datorita faptului ca nu produc arsuri solare, ci "doar bronz".
Probabil astfel a aparut si alternativa "sanatoasa" a bronzului prin lumina artificiala. Intr-o perioada in care se vorbeste mult de potentialii carcinogeni din alimente, poate e bine sa ne reamintim ca radiatiile ultraviolete constituie in prezent carcinogenul cel mai raspandit. ("11th ROC: Ultraviolet Radiation Related Exposures." 27 January 2005. U.S. Department of Health & Human Services. 15 April 2008.)
Ultravioletele tip A (UVA 315 - 400nm) genereaza asa-numitul stress oxidativ si, consecutiv, oxidarea melaninei preexistente, producand, prin mecanisme indirecte, degradarea ADN-ului.
Penetreaza insa mult mai profund in tegumente decat UVB, motiv pentru care li se atribuie principalul rol in imbatranirea cutanata, dezvoltarea melanomului si, secundar, in producerea cancerelor cutanate, altele decat melanom (carcinom bazo si spino celular), scaderea imunitatii.
Ultravioletele tip B (UVB 290 - 315 nm) produc direct distructie ADN si consecutiv stimuleaza melanogeneza, bronzul se instaleaza mai tarziu, (circa 72 h) si dureaza mai mult, stimuleaza sinteza de vitamina D la nivel cutanat. Pot provoca arsuri cutanate, iar pe termen lung cresc riscul cancerelor cutanate si, secundar, sunt implicate in imbatranirea cutanata. Produc de asemenea scaderea imunitatii.
Cele mai frecvente justificari pentru cei care frecventeaza solarul sunt intr-o ordine aleatorie urmatoarele:
Ma pregatesc pentru expunerea la soare, vacanta, mare etc., mergand la solar.
Adevar: protectia oferita de bronzul obtinut la solar echivaleaza cu SPF 2 - 4!!!! In consecinta riscul de arsura ramane aproximativ acelasi, iar utilizarea de creme de fotoprotectie este obligatorie.
Economisesc timp: cu o sedinta de cateva minute obtin acelasi bronz ce necesita zile de plaja.
Adevar: cantitatea de radiatie emisa de sursa artificila poate fi de pana la 15 ori mai mare decat cea emisa de soarele din miezul zilei de vara (soarele australian, spun unele studii), in consecinta ne intoarcem la efectul de degradare ADN mai sus amintit care se produce indiferent de facilitatea obtinerii bronzului. Admitem ca intrebarea asupra legaturii dintre acesta vitamina si solar apare mai rar si mult mai frecvent in cazul restrictiilor impuse de dermatologi privind expunerea la soare a copiilor.
Recomandarile actuale incurajeaza aportul la suplimente de vit. D, iar solarul nu este o justificare pentru sinteza acestei vitamine, riscurile fiind incomparabil mai mari fata de beneficii. (Levine JA, Sorace M, Spencer J, Siegel DM. The indoor UV tanning industry: a review of skin cancer risk, health benefit claims, and regulation. J Am Acad Dermatol. 2005 Dec; 53(6)) Alte studii au aratat ca e suficienta expunerea unei suprafete limitate de tegument pentru 10 minute, de cateva ori pe saptamana, la lumina naturala, dar NU si la solar, pentru ca organismul uman sa sintetizeze vitamina D necesara. (surse: The Journal of the American Osteopathic Association, Volume 103, Number 8, August 2003, pages 3 - 4; American Journal of Clinical Dermatology, March 2002, pages 185 - 191; Dermatology, January 2001, pages 27 - 30; British Medical Journal, October 1999, page 1066).
Solarul este o modalitate de tratament a unor boli.
Adevar: Da, exista afectiuni cum ar fi psoriazisul, eczema, vitiligo, unde expunerea la UV este un mijloc de terapie, insa este vorba de o expunere controlata, la anumite lungimi de unda, o cantitate calculata de radiatie livrata, activitate desfasurata in unitati medicale.
In SUA s-a incercat utilizarea expunerii la solar ca tratament pentru anumite tulburari afective (SAD Seasonal Affective Disorder) insa acesta este un subiect de disputa, in prezent. Insa devine plauzibil pentru explicatia pe care o primesc dermatologii cel mai frecvent si reprezinta ultimul mit la care facem referire:
Ma duc la solar pentru ca imi da o stare de bine.
Adevar: multa vreme s-a crezut ca e vorba de o crestere a nivelului de beta endorfine dupa expunere la UV, responsabile de starea de bine, insa teoria nu a fost confirmata de studii. Se vorbeste chiar despre o dependenta de solar, rar intalnita, al carei mecanism nu a fost inca elucidat. (Warthan et al, UV Light Tanning as a type of substance related disorder, Arch Dermatol, 141(8) 963, August 2005).
Sursele artificiale emit radiatii utraviolete in raportul UVA 95%, UVB 5%, de aici si concentrarea studiilor din ultimii ani asupra efectelor UVA.
Ce stim azi?
Un studiu suedez a adus informatii solide privind riscul dezvoltarii melanomului la persoanele care frecventeaza solar, raspunzand astfel si "dilemei" statistice care semnalase o crestere exploziva a incidentei melanomului in randul sexului feminin, corelata cu o alta statistica ce arata ca 70% dintre persoanele ce frecventeaza solarul in zilele noastre sunt femei cu varste 16 - 29 ani. (Westerdahl J, Ingvar C, Masback A. Jonsson N, Olsson H. Risk of cutaneous malignant melanoma in relation to use of sunbeds: further evidence for UV-A carcinogenicity. Br J Cancer 2000;82:1593-9)
Mai recent, un alt studiu retrospectiv, a adus informatii suplimentare privind riscul dezvoltarii de cancere cutanate la persoanele ce au frecventat solar inaintea varstei de 35 ani. (The International Agency for Research on Cancer Working Group on artificial ultraviolet (UV) light and skin cancer "The association of use of sunbeds with cutaneous malignant melanoma and other skin cancers: A systematic review." International Journal of Cancer: 2007 March 1;120:111-1122.
Alte studii au adus noi evidente privind distructia ADN provocata de UVA, cu producerea imbatranirii premature (!!! vorbim de o majoritate feminina care frecventeaza solarul si datorita preocuparilor estetice), scaderea imunitatii (aici amintim cea mai cunoscuta infectie cutanata - herpesul, ce poate fi declansata de expunerea la UV) si afectarea oculara - cataracta, melanom (Whitmore SE, Morison, WL, Potten CS, Chadwick C. Tanning salon exposure and molecular alterations. J Am Acad Dermatol 2001;44:775 - 80. Vajdic CM, Kricker A, Giblin M, McKenzie J, Aitken JF, Giles GG, Armstrong BK. Artificial ultraviolet radiation and ocular melanoma in Australia. Int J Cancer. 2004 Dec 10;112(5):896 - 900).
Organizatia Mondiala a Sanatatii a elaborat in 2003 o brosura - ghid ce propune reglementari privind functionarea saloanelor si anumite masuri de protectie, avizare a populatiei. Nu are caracter de lege, insa se pare ca in Europa a fost implementat in doar 2 state. (WHO guidance brochure; Artificial tanning sunbeds - risk and guidance, prepared by Craig Sinclair).
Riscurile expunerii la lumina surselor artificiale care emit radiatii ultraviolete
- Cancere cutanate, in special melanom
- Imbatranire prematura (piele uscata, ridata, cu pierderea elasticitatii)
- Scaderea imunitatii
- Afectare oculara (cataracta, melanom ocular)
In SUA, din septembrie 2007, FDA Reform Bill, HR 3580, sau asa numitul Tan Act a devenit lege, cuprinzand anumite obligativitati de afisare a riscurilor expunerii la lumina artificiala in saloane (asemanator avertismentelor de pe pachetele de tigari), propunand totodata declansarea de campanii pentru populatie.
Nu stim daca in Romania exista o astfel de recomandare privind accesul minorilor sau obligativitatea purtarii ochelarilor de protectie.
Dermatologii dau cateva sfaturi suplimentare: expunerea la soare sau reexpunerea dupa o sedinta de solar necesita o pauza de minim 48 ore, atentie la administrarea concomitenta a unor medicamente sau creme tratament fotosenibilizante (necesita evitarea expunerii la orice forma de UV). In general pacientele care frecventeaza solarul in orice anotimp cunosc in mare parte toate cele de mai sus. Sunt constiente de riscuri, stiu ca nu vor intalni nici un dermatolog care sa le aprobe. Toate efectele negative se instaleaza in timp, iar la 20 de ani e greu sa-ti imaginezi riduri, pete, cancere. Ultima intrebare care se impune intotdeauna este - DE CE o piele aramita nenatural (ceea ce vedem noi dermatologii este de fapt o piele uscata, flasca, fara elasticitate, uneori arsa) reprezinta un model de frumusete? Dar avem desigur si solutii, timide inca, dar mult mai sanatoase, saloanele tip Spray Tan, care utlizeaza solutii/creme autobronzante, o alternativa pentru femeile dependente de culoare.
Recomandari ale OMS elaborate in 2003
- interzicerea accesului minorilor in astfel de saloane;
- obligativitatea purtarii ochelarilor de protectie;
- acces limitat pentru persoanele cu multe alunite, existand insa si formulare de consimtamant.
Articol scris de Dr. Sanda Dorina POPESCU, Dr. Radu ROTARESCU
Sursa Revista Pharma Business