Impactul negativ al perturbatorilor endocrini asupra sanatatii

Generalitati

Perturbatorii endocrini sunt substante chimice regasite in numeroase produse cosmetice, de curatare sau de ingrijire personala, despre care oamenii de stiinta au descoperit in ultimii ani ca ar avea un impact negativ asupra proceselor naturale ale organismului.

Chimicalele care afecteaza echilibrul hormonal sunt asociate cu un numar ingrijorator de afectiuni, de la infertilitate, pana la cancer si probleme neurologice grave.

Actiunea perturbatorilor endocrini in corp

Perturbatorii hormonali afecteaza functionarea sistemului endocrin in mai multe moduri. Aceste chimicale imita actiunea hormonilor naturali, determinand productia lor excesiva sau insuficienta. Astfel, se instaleaza dezechilibre la acest nivel, mecanismul organismului de reglare hormonala fiind impiedicat sa isi indeplineasca functiile. Mai mult, exista substante chimice nocive care interfereaza cu absorbtia nutrientilor esentiali sau care transmit semnale responsabile cu moartea prematura a celulelor.

In esenta, perturbatorii endocrini declanseaza, inhiba sau modifica semnalele transmise de hormoni, afectand sanatatea tesuturilor si a organelor. Studiile de specialitate au descoperit ca aceste chimicale cauzeaza probleme de dezvoltare si reproducere in randul mamiferelor, avand efecte distructive si asupra sistemului nervos si imunitar.

In ciuda faptului ca au fost descoperite dovezi limitate privind impactul dozelor mici de perturbatori endocrini asupra sanatatii, cercetarile derulate in acest sens au scos in evidenta o lista intreaga de afectiuni asociate cu expunerea la aceste chimicale

- probleme de fertilitate masculina;
- anomalii la nivelul organului reproducator masculin;
- probleme ale aparatului reproducator feminin (infertilitate, pubertate precoce etc.);
- risc crescut de cancer mamar, ovarian si de prostata;
- predispozitie la dezvoltarea bolilor autoimune si neurodegenerative;
- tulburari de somn;
- probleme de dezvoltare;
- imunitate scazuta;
- depresie;
- diabet;
- obezitate;
- cancer;
- autism;
- ADHD;
- afectiuni cardiace.

Provenienta perturbatorilor endocrini

Perturbatorii endocrini patrund in organism prin expunerea la apa, alimente si aer contaminate, precum si prin folosirea de produse de ingrijire personala care au in compozitie substante chimice. Acestea se pot regasi sub forma

- cosmeticelor;
- produselor de curatare;
- aromelor naturale si artificiale din hrana procesata;
- substantelor chimice pentru gradinarit (insecticide, pesticide etc.);
- conservantilor din alimente;
- parfumurilor;
- obiectelor casnice (covoare, plastice, piese de mobilier etc.).

Tipuri de perturbatori endocrini

Exista o categorie vasta de substante chimice considerate a fi cauzatoare de tulburari hormonale. Cele mai importante dintre acestea sunt

- parabenii (conservanti introdusi in produsele de ingrijire a pielii, parului si unghiilor);
- Bisfenolul-A sau BPA (aflat in compozitia materialelor plastice si a conservelor);
- Ftalatii (agenti de plastifiere introdusi in vinilin, plastic, fixativ de par si lac de unghii);
- Triclosanul (ingredient frecvent al sapunurilor si altor cosmetice);
- PFC-urile, numite si chimicale perfluorinate (prezente in produsele rezistente la pete si transfer);
- Laurisulfatul de sodiu (introdus in produsele de ingrijire si curatare);
- Dioxina (agent rezidual prezent in produsele de ingrijire personala);
- Pesticidele (substante chimice folosite in gradinarit);
- Agentii ignifugi (prezenti in captuseala pieselor de mobilier, covoare, perdele de dus si praful din locuinte);
- Mercurul (preluat din carnea de peste contaminata);
- Arsenicul (toxina care poate contamina apa sau anumite alimente);
- Dietilstilbestrolul (un estrogen sintetic prezent in anumite medicamente).

Studiile de specialitate au acordat o atentie speciala ftalatilor, aflati in compozitia parfumurilor sintetice, a cremelor si lotiunilor cosmetice, detergentilor si produselor de curatare. Acesti perturbatori hormonali imita actiunea estrogenului si, in unele cazuri, inhiba sinteza testosteronului, agravand cu atat mai mult dezechilibrele hormonale in organism.

O alta substanta chimica nociva cu care oamenii intra zilnic in contact este triclosanul, un compus folosit ca agent antibacterian in numeroase produse, de la machiaj, pana la sapun si pasta de dinti. Triclosanul imita, la fel ca ftalatii, actiunea estrogenului in corp. Un studiu de specialitate a descoperit ca expunerea pe termen scurt la aceasta chimicala este asociata cu productia insuficienta de tiroxina, un hormon secretat de glanda tiroida, cu rol important in reglarea metabolismului si in dezvoltare.

Potrivit celor mai noi statistici, aproximativ 40% din produsele cosmetice comercializate pe piata contin perturbatori endocrini. Lista cosmeticelor cu cele mai mari concentratii de chimicale periculoase arata astfel

- lacul de unghii (74%);
- fondul de ten (65%);
- fardul de ochi (51%);
- demachiantul (43%);
- rujul (40%);
- mastile pentru ten (38%);
- deodorantele (36%);
- pasta de dinti (30%);
- samponul (24%).

Printre perturbatorii endocrini cel mai des folositi in produsele de infrumusetare si igiena se numara parabenii (23%) si cyclopentasiloxanul (15%). Acesta din urma poate avea efecte adverse severe, precum neurotoxicitatea si riscul crescut de instalare a cancerului. De asemenea, poate provoca iritatii la nivelul ochilor si pielii, o mica parte din cyclopentasiloxan ajungand in fluxul sanguin prin intermediul pielii.

Reducerea expunerii la perturbatorii endocrini

Principalii pasi de reducere a expunerii la perturbatorii endocrini sunt urmatorii

- folosirea de produse de igiena si infrumusetare cu ingrediente naturale (bio);
- evitarea utilizarii pesticidelor in spatiul domestic;
- incalzirea hranei in recipiente din sticla sau ceramica (nu din plastic);
- consumul de alimente proaspete sau congelate, in defavoarea celor conservate sau procesate;
- evitarea achizitionarii de jucarii si accesorii pentru copii din materiale plastice cu potential ridicat de contaminare;
- folosirea produselor naturale cu efecte antibacteriene, in defavoarea celor chimice.