Cum conduc afectiunile cardiace la debutul deficientelor mentale

Generalitati

Un mod de viata care contribuie la mentinerea unei inimi sanatoase ajuta totodata si la prevenirea unui accident vascular cerebral si a declinului cognitiv asociat cu inaintarea in varsta, sustin oamenii de stiinta.

Studii noi efectuate de cercetatorii in neurologie au scos in evidenta faptul ca factorii de risc care favorizeaza instalarea bolilor cardiace si a accidentului vascular cerebral, precum sedentarismul si obezitatea, contribuie si la aparitia dementei, bolii Alzheimer, pierderilor de memorie si a altor disfunctii cognitive.

Problemele cardiace si deficientele mentale

Un studiu recent, publicat in Jurnalul Asociatiei Cardiace Americane la jumatatea lunii iunie a.c., a descoperit ca pacientii cu probleme cardiace sunt mai predispusi dezvoltarii deficientelor mentale, comparativ cu persoanele cu un aparat cardiovascular sanatos.

Cercetarea a fost efectuata pe un esantion de aproximativ 18.000 de americani, cu varste de peste 45 de ani, care au fost supusi mai multor teste de verificare a functiilor mentale atat la inceputul studiului, cat si dupa 4 ani de la incheierea acestuia.

Dupa ce au luat in calcul diferentele dintre participanti referitoare la varsta, sex, rasa si nivel de educatie, cercetatorii au descoperit o serie de probleme de memorie, capacitate de invatare si exprimare verbala in randul subiectilor cu afectiuni cardiace aflate la diverse stadii de severitate.

Oamenii de stiinta au mai observat ca participantii cu cea mai buna sanatate cardiaca au fost de sex masculin, cu un nivel de educatie crescut si cu un statut financiar superior. Deficientele mentale au fost depistate preponderent in randul subiectilor cu venituri mici si afectiuni ale inimii.

Legatura dintre sanatatea mintii si a inimii

Legatura dintre sanatatea mintii si a inimii este explicata in numeroase moduri de catre expertii medicali. Unul dintre acestea este urmatorul: obiceiurile nesanatoase duc la ingustarea vaselor de sange, obstructionarea fluxului sanguin care ajunge la nivelul creierului si intarirea arterelor care alimenteaza inima. Obiceiurile cotidiene nocive (sedentarism, dieta dezechilibrata, vicii, odihna necorespunzatoare) se reflecta in aparitia hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a nivelului ridicat de colesterol pana la implinirea varstei de 50 de ani.

Atunci cand creierul nu primeste fluxul de sange necesar, incepe sa nu mai functioneze corespunzator, aparand probleme precum tulburarile de gandire, pierderea memoriei, dificultatile de orientare in spatiu si deteriorarea functiilor cognitive. Iar cand fluxul de sange care alimenteaza creierul este intrerupt brusc, exista toate sansele sa se produca un accident vascular cerebral.

Oamenii de stiinta sunt acum ferm convinsi ca masurile de prevenire a imbolnavirii cardiace au efecte protectoare si asupra psihicului, odata cu inaintarea in varsta.

Un studiu de specialitate a descoperit ca peste jumatate din pacientii diagnosticati cu boli cardiace sufera de depresie, iar persoanele care au suferit episoade depresive intr-un anumit moment al vietii sunt de doua ori mai predispuse instalarii afectiunilor inimii. Alte cercetari au demonstrat ca eliminarea factorilor de risc pentru bolile de inima poate juca un rol benefic si in prevenirea dementei si a tulburarilor de memorie.

Bolile cardiace afecteaza echilibrul psihic, iar tulburarile mentale isi pun amprenta asupra sanatatii inimii. Atunci cand un bolnav primeste un diagnostic ingrijorator si se teme pentru viata sa, este supus unui nivel semnificativ de stres, suferind atat un dezechilibru mental important, cat si de aparitia sau agravarea simptomelor cardiace.

Problemele cardiace si cele legate de sanatatea mintii tind sa fie influentate de aceiasi factori:

- Depresia. Persoanele cu boli de inima afectate de depresie sunt mai susceptibile la nerespectarea tratamentului prescris de medic, sedentarism, tulburari de greutate si vicii (in special la fumat). Pacientii cardiaci, cu tulburari de anxietate, prezinta sanse duble de a-si pierde viata prematur. Iar cei diagnosticati cu depresie si boli de inima au un risc de 3 ori mai mare de deces timpuriu. Depresia si anxietatea cresc nivelul inflamatiilor in organism, care pot alimenta riscul dezvoltarii afectiunilor cardiace. Tratamentul cu antidepresive scade nivelul de stres, generator de inflamatii, asadar previne imbolnavirea inimii, spun expertii medicali.

- Stresul. Sub efectul stresului, organismul secreta mai mult cortizol, hormon care afecteaza atat integritatea vaselor de sange, cat si echilibrul emotional, capacitatea de odihna si functiile cognitive. In timp, sistemul imunitar incepe sa produca un tip distinct de proteine, numite citochine, care favorizeaza instalarea aterosclerozei si a altor boli cardiovasculare. Cercetatorii cred ca hormonul stimulat de stres, cortizolul, poate fi toxic pentru anumite regiuni cerebrale, inclusiv pentru hippocampus, zona subcorticala din creier responsabila cu emotiile si memoria. Asadar, stresul este un dusman comun atat pentru inima, cat si pentru minte, complicatiile acestuia avand implicatii negative de ambele parti.

- Aritmiile. Fibrilatia atriala, cea mai frecventa forma de aritmie cardiaca, creste seminificativ riscul de producere a unui accident vascular cerebral. Un studiu efectuat pe un esantion de aproximativ 31.000 de persoane cu varsta de peste 60 de ani a descoperit ca fibrilatia atriala poate atrage dupa sine declinul cognitiv si debutul dementei. Expertii medicali sunt convinsi ca functiile cognitive sunt, in general, afectate de fibrilatia atriala.

- Emotiile extreme. Tulburarile emotionale puternice, precum moartea unui apropiat sau abuzul sexual, pot conduce la aparitia cardiomiopatiei, numita si "sindromul inimii frante". Afectiunea este caracterizata de aparitia durerilor toracice si a problemelor respiratorii la cateva zile de la debutul bolii, tratamentul constant in administrarea medicamentelor prescrise pentru tratarea infarctului miocardic.

Un studiu de specialitate a demonstrat ca persoanele care iau masuri concrete de prevenire a bolilor de inima, adoptand un stil de viata sanatos, isi diminueaza considerabil sansele instalarii declinului cognitiv specific inaintarii in varsta.