Principalele afectiuni induse de stres

Generalitati

Principalele afectiuni induse de stres demonstreaza faptul ca tensiunea psihica nu determina doar stari emotionale negative, ci si exacerbarea majoritatii afectiunilor cronice si inflamatorii ale organismului.

Studiile de specialitate au descoperit liste intregi de tulburari cauzate sau favorizate de stres, printre care se numara si obezitatea, afectiunile cardiace, boala Alzheimer, diabetul, problemele gastrointestinale sau astmul.

Raspunsul organismului la stres este o reactie fiziologica survenita in momentele in care simtim ca nu mai putem detine controlul asupra starilor noastre. Stresul exista in viata oamenilor de la originea omenirii si a evoluat in timp, de la nasterea lui in timpul luptelor si razboaielor, pana la aparitia acestuia din pricina facturilor neplatite, examenelor dificile sau pierderea cuiva drag.

Cand devine stresul distructiv

Persoanele care experimenteaza starile de stres in mod frecvent sunt predispuse dezvoltarii afectiunilor induse de acesta. Desi multi considera ca efectele stresului se limiteaza la spatiul mental, ele s-au dovedit distrugatoare si la nivel fiziologic. Oamenii de stiinta au putut identifica stresul ca fiind o cauza frecventa a imbolnavirilor diverse.

Atunci cand ne confruntam cu o amenintare perceputa clar, fizica sau psihologica (o masina aflata pe cale sa ne accidenteze sau un superior agresiv emotional), organismul nostru incepe sa produca asa-zisii hormoni ai stresului, precum adrenalina si cortizolul.

Cand stimulam adrenalina, frecventa cardiaca creste, astfel incat oxigenul sa circule mai bine in tesuturi. Pe masura ce amenintarea dispare, starile asociate cu exploziile de adrenalina se atenueaza si ele, insa cand la mijloc se afla un factor de stres cronic (de regula emotional), secretia excesiva de adrenalina poate produce imbolnavirea organismului.

Cortizolul, un alt hormon al stresului, este prezent in organism pentru a servi mai multor functii, de la reglarea glicemiei in sange, pana la asistarea proceselor metabolice. Secretat in cantitati mari sub efectul factorilor de stres cronici, cortizolul poate reduce incarcatura energetica, poate intarzia raspunsul la durere, poate reduce libidoul si poate participa activ la dezvoltarea de afectiuni grave, precum obezitatea sau diabetul.

Afectiuni cauzate si agravate de stres

1. Boli cardiovasculare si afectiuni ale inimii

O frecventa cardiaca accelerata si hipertensiunea arteriala sunt doua efecte negative ale stresului asupra sanatatii cardiace. Multe studii de renume au aratat legatura certa dintre nivelul ridicat de stres si cresterea riscului de atacuri cardiace si cerebrale.

2. Boli inflamatorii

Alte cercetari au demonstrat cum concentratiile ridicate de hormoni ai stresului pot cauza inflamatii puternice in organism, agravand boli precum artrita reumatoida, psoriazisul, eczema, colita ulceroasa sau boala Crohn.

Raspunsul inflamatoriu alterat de stres poate sa aiba un efect distructiv si asupra sistemului imunitar, observabil in momentele in care organismul este nevoit sa lupte impotriva infectiilor diverse. Un studiu derulat de Universitatea Ohio din SUA in anul 2013 a aratat ca simpla rememorare a evenimentelor foarte stresante din trecut pot creste nivelul inflamatiilor in corp. Toate bolile inflamatorii necesita introducerea metodelor de gestionare a stresului in cadrul tratamentului de specialitate.

3. Tulburari de somn

Stresul joaca deseori un rol central in aparitia si manifestarea tulburarilor de somn, care implica dificultati in a adormi si apoi in trezitul de dimineata. O cercetare ampla publicata in European Heart Journal in 2013 stabileste o legatura directa intre insomnie si insuficienta cardiaca, in cazul persoanelor afectate de tulburarile de somn.

Privarea cronica de somn nu induce doar o stare persistenta de oboseala si iritabilitate, ci predispune si accidentarilor diverse. 

4. Tensiune musculara si dureri de cap

Atunci cand organismul secreta masiv hormoni ai stresului, creste tensiunea musculara, ca reactie fireasca de aparare impotriva factorilor amenintatori. Aceasta incordare poate sa cauzeze, pe termen lung, rigiditate corporala si dureri de cap recurente.

Aceste tulburari induse de stres pot fi ameliorate prin exercitii fizice usoare, tehnici de respiratie si terapie prin masaj.

5. Depresie si anxietate

Angoasa provocata de griji si tensiunea psihica provocata de stres contribuie la susceptibilitatea dezvoltarii de probleme de sanatate, precum depresia si anxietatea. Medicul specialist poate constata aparitia acestor simptome si recomanda terapia necesara in fiecare caz.

6. Tulburari digestive

Tulburarile digestive, precum starea de greata persistenta sau crampele abdominale inexplicabile, pot avea o legatura directa cu stresul. Sindromul colonului iritabil, in special, caracterizat prin balonare, crampe, diaree si constipatie, este cel mai des relationat cu nivelul de stres la care este supus pacientul. Anxietatea cauzata de imposibilitatea de a merge la toaleta sau de a o folosi prea des creste cu atat mai mult stresul, deci intensitatea simptomelor tulburarilor digestive. Un program nutritional echilibrat si psihoterapia sunt cele mai eficiente cai de tratament in acest caz.

7. Tulburarile respiratorii

Cercetatorii au descoperit ca stresul poate sa agraveze manifestarile clinice ale astmului. Unele dovezi stiintifice sugereaza ca stresul cronic al parintilor poate sa creasca riscul copiilor de a dezvolta astmul la varste fragede. Un studiu a analizat masura in care incidenta astmului la copii creste in cazul bebelusilor ai caror mame au fost expuse stresului, aerului poluat si fumatului in timpul sarcinii. Dintre cei trei factori, stresul s-a dovedit a fi cel mai periculos in cresterea riscului aparitiei de tulburari respiratorii la fat.

8. Obezitatea

Persoanele stresate au tendinta sa acumuleze tesut gras in zona abdomenului, din pricina secretiei excesive de cortizol, hormonul care directioneaza grasimea in aceasta portiune corporala. De asemenea, persoanele stresate sunt predispuse mancatului pe fond emotional, ingerand constant calorii in exces.

9. Diabetul

Stresul creste nivelul glicemiei in sange si favorizeaza adoptarea de obiceiuri nesanatoase care contribuie la debutul diabetului de tip II alimentatia nesanatoasa, consumul excesiv de alcool si sedentarismul.