Infectia cu Blastocystis hominis este produsa de un parazit microscopic cu acelasi nume, capabil sa produca o serie de tulburari intestinale.
Protozorul poate sa fie contactat atat din materiile fecale ale persoanelor sanatoase, cat si din cele ale suferinzilor de diaree, dureri abdominale sau afectiuni gastrointestinale. Patogenicitatea si taxonomia infectiei cu Blastocystis hominis nu au fost inca elucidate de specialisti.
In general, infectia cu Blastocystis hominis se vindeca de la sine. Medicii pot administra un tratament medicamentos, in cazurile rare in care semnele si simptomele bolii nu dispar.
In trecut, Blastocystis hominis era considerat un parazit inofensiv, un organism microscopic unicelular care se regaseste deseori in tractul gastrointestinal si ajuta organismul sa isi mentina imunitatea in parametri optimi. Ulterior, s-a constatat ca anumite tipuri de Blastocystis hominis pot provoca infectii cu simptome specifice, precum varsaturile sau diareea.
In timp ce multe persoane purtatoare de Blastocystis hominis nu prezinta semne sau simptome, microorganismul s-a regasit deseori in analizele pacientilor cu tulburari gastrointestinale, insa in compania altor paraziti.
Din acest motiv, cercetatorii nu pot stabili cu certitudine daca parazitul cauzeaza propriu-zis infectia sau este un simplu observator al tulburarilor provocate de alte microorganisme.
Specialistii mai cred ca este posibil ca unele persoane sa fie simple purtatoare ale protozorului, fara sa prezinte manifestari clinice, pe cand altele sa fie mai susceptibile dezvoltarii de infectii din pricina lui.
Blastocystis hominis poate sa ajunga in tractul intestinal prin contact oral-fecal, asa cum se intampla atunci cand o persoana nu se spala pe maini dupa utilizarea toaletei si consuma alimente sau prepara hrana in conditii neigienice.
Expertii medicali au sesizat raspandirea infectiilor cu Blastocystis hominis in mediile cu conditii sanitare precare sau la pacientii care nu se ingrijesc de igiena personala asa cum se cuvine.
O buna parte din pacientii la care s-a identificat eliminarea de Blastocystis hominis in scaun nu prezinta simptome de niciun fel. In randul acestora, o evaluare atenta poate identifica alte bacterii, virusuri sau protozoare care fiind cauzele probabile ale tulburarilor digestive.
Alti pacienti se confrunta cu diaree si simptome intestinale asociate, dintre care cele mai importante sunt
- diaree
- greata
- crampe abdominale
- flatulenta (gaze intestinale)
- prurit anal (mancarimi la nivelul anusului)
- pierderea apetitului alimentar
- pierderea inexplicabila in greutate
- starea de oboseala accentuata
Controlul medical de specialitate se impune dupa trei zile in care simptomele persista si nu dau semne de ameliorare. Complicatiile posibile sunt pierderea de fluide vitale, sare si minerale, care creste pericolul deshidratarii. Copiii pot avea cel mai mult de suferit de pe urma acestui fenomen.
Intrucat exista o incertitudine accentuata asupra patogenicitatii parazitului Blastocystis hominis, iar tratamentul nu este specific si nici eficient de fiecare data, pacientii cu simptome intestinale suparatoare trebuie sa apeleze la un control medical pentru determinarea altor etiologii infectioase ale diareei. Testele medicale efectuate de regula sunt
- Examenul fecal. Testul urmareste identificarea de parazitii si ouale acestora care ar putea provoca simptomele gastrointestinale.
- Endoscopia. In prezenta simptomelor si in lipsa identificarii de microorganisme in urma efectuarii examenului fecal, medicul poate recurge la endoscopie, ce presupune introducerea unui tub pe cale esofagiana sau rectala, pentru depistarea cauzelor exacte ale infectiei.
- Teste de sange. Chiar daca analizele sangelui nu pot identifica protozorul Blastocystis hominis, ele pot fi necesare pentru excluderea posibilitatii contaminarii cu alti paraziti sau pentru eliminarea altor cauze posibile ale simptomelor.
Daca simptomele au disparut sau sunt blande, infectia cu Blastocystis hominis nu necesita tratament specific, intrucat se vindeca de la sine, prin hidratare abundenta si odihna. In cazul in care manifestarile clinice nu se amelioreaza in cateva zile, medicul poate sa prescrie un tratament medicamentos.
Cand simptomele diareice asociate cu Blastocystis sunt evidente, se poate recurge la terapia cu metronidazol (750 mg de 3 pe zi, timp de 10 zile) sau cu iodochinol (650 mg de 3 pe zi, timp de 20 zile).
Alte substante medicamentoase prescrise infectiilor cu Blastocystis hominis pot fi o combinatie de sulfametoxazol si trimetoprim sau nitazoxanida.
Din pacate, raspunsul la tratament variaza destul de mult de la un pacient la celalalt. Intrucat simptomele pot sa aiba alte cauze decat protozorul Blastocystis hominis, imbunatatirea starii de sanatate poate fi pusa pe seama efectelor medicamentelor asupra altor microorganisme care au provocat infectia.
Infectia cu Blastocystis hominis poate fi prevenita, la fel ca in cazul altor infectii gastrointestinale, prin asumarea unor masuri de precautie suplimentare in calatoriile efectuate catre destinatii cu risc crescut de infectare.
- Atentie la ce mancati. Daca nu puteti fierbe, coace sau decoji un aliment, renuntati la el. Nu cumparati mancare de la vanzatori ambulanti, nu consumati lapte sau lactate nepasteurizate, refuzati alimentele pastrate in vitrine la temperatura camerei si alegeti fructe pe care le puteti curata de coaja (banane, portocale, avocado etc.). Evitati salatele si fructele care nu se pot decoji, precum strugurii sau fructele de padure.
- Consumati apa cu precautie. Nu beti apa de la robinet sau din izvoare, decat apa plata imbuteliata sau fiarta timp de 3 minute si racita. Refuzati cuburile de gheata, inghetata si alte alimente care ar fi putut fi preparate din apa contaminata.
- Inotati in spatii igienice. Nu intrati in apele raurilor despre care nu stiti ca sunt sigure pentru organism.
- Spalati-va pe dinti cu apa imbuteliata. Chiar daca nu o inghititi, apa care nu a fost purificata corespunzator va poate infecta cu Blastocystis hominis in timp ce va spalati dantura.
- Consumati bauturi in stare fierbinte. Asigurati-va ca ceaiul, cafeaua si alte bauturi va sunt servite aburinde.
- Spalati-va pe maini frecvent. Igienizarea mainilor cu apa si sapun, in special dupa utilizarea toaletei si inainte de manevrarea alimentelor, este esentiala in prevenirea infectiilor gastrointestinale.