Inainte de toate, psihologic vorbind, dependenta nu este de fapt nevoia de produse externe care otravesc organismul, dependenta este de stari mentale imateriale si de activitati fara substrat material manifest.
Scopul fundamental al comportamentului dependent este debarasarea de afecte sau descarcarea de afecte. Chiar si in cazul consumului de droguri, nu dorinta de a-si face rau este scopul principal, ci, dimpotriva, este speranta de a face suportabile dificultatile vietii cotidiene resimtite ca stresante.
Exista o economie adictiva care vizeaza descarcarea rapida a oricarei tensiuni psihice, fie ca sursa acesteia este exterioara sau interioara. In plus, aceasta tensiune nu este doar functia unor stari afective neplacute; poate fi vorba si de stari excitante sau placute considerate interzise sau periculoase.
Femeia moderna se confrunta astazi cu o serie de dificultati specifice societatii moderne care genereaza depresie, neliniste, indecizie. Dependenta nu este decat un nou stil de viata, care insa nu duce la echilibru persoanal, ci la instrainarea de sine si la tulburari identitare. In dorinta ei de a face fata vietii si de a se descurca, de a fi plina de succes, de “a fi buna”, chiar “cea mai buna”, femeia gaseste diverse metode pentru a se lupta cu stresul zilnic.
Isi creaza metode cat mai creative pentru a se lupta cu lucrurile mai putin placute din viata ei. Foloseste des dependenta pentru a face fata fricii ei interioare de singuratate, de inutilitate, frica ca nu este suficient de “buna” ca sotie, ca mama sau in ceea ce face.
Profesionisti din domeniul tratamentului in abuzul de substante au vazut ca femeile sunt afectate de dependenta diferit decat sunt barbatii si ca efectele psihologice si fiziologice ale drogurilor sunt de multe ori mai severe pentru femei. Procentul de femei care au tulburari mentale, cum ar fi depresia, in plus fata de dependenta, sau cele care prezinta semne de tulburare de stres post-traumatic este semnificativ mai mare decat cel al barbatilor.
Din cauza dimensiunii fizice si a fluctuatiilor hormonale din timpul ciclului menstrual, femeile ajung in stare de ebrietate mult mai repede decat barbatii, si devin din punct de vedere clinic "dependente" mult mai repede.
Influentele sociale istorice in dependenta de alcool sau alte droguri, au contributii diferite la barbati si femei, femeile devenind mai reticente in a admite abuzul de substante.
Asteptarile generale ale societatii fata de femei, precum si asocierea alcoolului cu moravurile usoare, confrunta femeia cu obstacole specifice in tratament. Barierele care duc femeia la a se opune unui ajutor specializat sunt de obicei foarte practice: lipsa de ingrijire a copilului, teama de a-si pierde copiii, salarii mai mici, bani mai putini.
Societatea traditionala si structurile familiale au contribuit la rolul femeii investind femeia cu responsabilitate pentru stabilitatea si hranirea familiei create cat si a familiei extinse ce cuprinde inclusiv familia de origine. Si intrucat, a bea cateva beri cu amicii este specific "barbatesc", consumul si abuzul de alcool sau substante este suspect si rusinos la o femeie si la familia ei, fiind obiect de mila si dispret.
Femeile sunt mai predispuse decat barbatii la lipsa de sprijin social si familial pentru a intra in tratament. Deoarece alcoolismul este de asemenea, o boala de familie, oricat de disfunctionala ar fi o familie, rolul de mama si sotie este considerat esential in satisfacerea nevoilor altora, iar negarea problemelor unei femei ramane o baricada puternica la tratament.
Femeile sunt mai sensibile decat barbatii la stigmatizare cu privire la abuzul de substante si se tem de pierderea locului de munca daca cineva afla despre consumul lor de alcool.
Multe femei in tratament nu-si dau seama pe deplin daca sunt dependente de medicamente, de alcool, daca sufera de boli fizice sau reclamatii emotionale, iar depresia si anxietatea poate duce la dependente. Vizitand medicii in stari de depresie sau anxietate, ele cred ca, consumul de alcool le-a ajutat sa faca fata boli, mai degraba decat ca a determinat-o.
Medicii prescriu in prezent medicamente psihotrope de doua ori mai mult pentru femei decat pentru barbati si sunt rescrise multi ani. Dar, un medicament psihotrop, care a fost initial prescris pentru o problema temporara cum ar fi anxietate, este folosit continuu ani de zile si reprezinta un risc serios pentru dependenta fizica.
Multe femei in tratament s-au intrebat, "Cum pot fi dependenta de acest lucru? Doar medicul meu mi-a prescris". Acest lucru se numeste dependenta accidentala de tratament si poate escalada la mecanisme maladaptative prin administrare regulata a medicamentului din proprie initiativa, mergand de la un medic la altul pentru a obtine mai multe retete.
Un set complex de factori sunt implicati in dezvoltarea unei dependente, inclusiv sensibilitatea ereditara. Femeile pot experimenta nu numai schimbari dramatice in starea de spirit, ci si pofte puternice in diferite momente ale ciclurilor lor hormonale.
Multe fete raporteaza consumul de alcool si droguri alaturi de iubitii lor, starea de ebrietate fiind prezenta in primele lor experiente sexuale. Abuzul fizic, emotional, sexual joaca un rol puternic in cursul dezvoltarii dependentei la femei. Prevalenta abuzului, de multe ori sexual, este statistic confirmat, cu estimari de pana la 85% la femeile admise in tratament. Legate de abuz sunt observate rate ridicate de tulburare de stres post-traumatic.
O observatie recenta si tulburatoare este prevalenta consumului de alcool la femeile tinere care se angajeaza in competitie cu barbatii tineri. Acest lucru este periculos, deoarece femeile simt fiziologic efectele alcoolului mai devreme decat barbatii si la cantitati mai mici de alcool.
Interesant, femeile din posturile de conducere de nivel mediu si superior declara ca simt nevoia sa detina statut pe mai multe fronturi, inclusiv la intalnirile cu colegii considerand “macho” sa te droghezi. Desi aceasta problema este foarte rar discutata, se pare ca este o parte din lupta femeilor pentru a fi vazute ca egale si admise la straturile mai inalte ale puterii.
Femeile tind sa-si piarda identitatea lor in relatii si aceasta dezvolta spirale descendente in dependente.
In dependenta, o femeie nu mai are nici o putere asupra bolii ei, ea nu are un sentiment de sine al ei. Dependenta de alcool, droguri, produse alimentare, jocuri de noroc sau sex ofera intotdeauna un beneficiu de mascare a sentimentelor despre sine sau durerea emotionala. Obiectul adictiei este investit cu calitati benefice, ca obiect al placerii care este folosit oricand pentru a atenua starile afective, percepute altfel ca intolerabile.
Pentru o femeie indemanatica care gestioneaza o multitudine de roluri multiple in profesia ei, precum si la domiciliu, recunoscand ca viata ei ii este de fapt imposibil de gestionat, este extrem de dificil pentru ea. In scopul de a mentine sentimentul exterior de ordine sau perfectiune, o femeie poate incepe la scara mica sa faca lucruri neplauzibile, inclusiv consum de droguri pentru a avea acel sentiment de control si pentru a-si mentine anxietatea la limita, dar ea are un control redus asupra a nimic.
Femeile care sufera de personalitate adictiva sunt foarte sensibile la stres. Gasesc ca fiind dificil controlarea nivelului de stres atat in perioada de sarcina cat si in viata de zi cu zi. De fapt, absenta tolerantei la stres este un semn patognomonic al conditiei. Indeplinirea scopurilor de lunga durata se dovedeste dificila deoarece aceste persoane se concentreaza mai ales asupra stresului care apare.
Stim ca natura relatiilor mama-copil poate fi decisiva in privinta originilor anumitor moduri de functionare psihica. Din cauza angoaselor, fricilor si a dorintelor sale inconstiente, o mama dependenta este potential capabila sa creeze la bebelusul ei o relatie adictiva, legata atat de prezenta ei cat si de ingrijirile sale. Exista un risc adictiv cand copilul nu ajunge sa isi formeze o reprezentare a unei marne interioare care il ingrijeste, care, in mod normal, i-ar da capacitatea de a se identifica cu ea pentru a-si putea suporta starile de suferinta psihica.
Copilul care nu isi va putea forma o asemenea reprezentare interna va fi incapabil sa suporte momentele de tensiune din surse interne sau externe, astfel ca el va cauta o solutie pentru a-si alina lipsa introiectiilor de ingrijire, si Ie va cauta, ca in prima copilarie, in lumea externa. Astfel, alimentele, drogurile, alcoolul, tutunul sau relatia cu altii ar putea sa aline temporar stresul psihic, altfel spus, sa inlocuiasca functia materna pe care persoana dependenta este incapabila sa si-o indeplineasca pentru ea insasi.
Adictia poate sa se instaleze nu numai din cauza unor accese violente de furie, angoasa, frica sau abandon, dar poate veni si dintr-o ruptura in relatiile mama-copil, cu speranta ca obiectul adictiei ar putea recrea iluzia nostalgica a beatitudinii fuzionale din copilarie.
Femeile care folosesc alcool sau alte droguri ar putea gasi ca este dificil sau imposibil sa se opreasca, chiar si atunci cand sunt insarcinate, in ciuda riscurilor asupra fatului si a viitorului acelui copil. Mai mult, sarcina poate fi stresanta si inconfortabila. Pentru cineva care utilizeaza frecvent droguri si alcool pentru a reduce durerea sau stresul, aceasta practica nu poate continua decat agravandu-se.
Femeile insarcinate se pot confrunta cu sentimente de culpabilitate sau rusine, ascund problema dependentei sau o neaga si cu greu sunt descoperite. Pentru aceste motive, unele femei evita solicitarea unui tratament sau ingrijire adecvata prenatala.
Desigur, de multe ori alcoolul utilizat abuziv poate afecta negativ evenimentele, de la siguranta traficului la capacitatea de a ingriji in mod adecvat un copil, dar ceea ce este mai grav este ca viata multor copii este atinsa de tulburari ale utilizarii drogurilor de catre mame inca de la conceptie. Acesti copii sunt la risc crescut de abuz sau de neglijare, precum si probleme fizice, sociale si emotionale.
Un mediu previzibil, coerent, impreuna cu relatiile pozitive cu parintii sunt fundamentale pentru dezvoltarea emotionala normala a copiilor. Abuzul de substante a parintilor si dependenta au un impact negativ asupra starii de sanatate a copiilor si poate schimba mediul de acasa intr-unul haotic si imprevizibil, ceea ce duce la rele tratamente aplicate copilului.
Nevoile fizice si emotionale ale copiilor iau de multe ori un loc in spatele activitatilor parintilor legate de obtinerea, utilizarea, sau recuperarea de la consumul de droguri.
Daca solutia adictiva este o tentativa de autovindecare in fata amenintarii stresului psihic, starile psihice care duc la adictie vor determina cantitatea "travaliului" pe care aceasta trebuie sa il duca la indeplinire.
Cum nici un element sau obiect apartinand lumii reale nu poate repara neajunsurile lumii psihice interioare, comportamentul adictiv capata inevitabil o dimensiune compulsiva. In plus, fata de nevoia disperata de a ne debarasa de povara presiunilor afective, toate formele pe care Ie ia adictia au ca scop nu numai repararea imaginii de sine lezate ci si reglarea conturilor cu figurile parentale din trecut.
Dependenta este destinul nostru, ca si lupta neintrerupta si inumana pe care o ducem impotriva ei, pentru a incerca sa-i scapam. “Intr-o lume plina de dependente, singura noastra libertate este sa ne alegem dependenta.” Prof. Ion Dafinoiu
Sa faci eforturi sa-ti gasesti cuvintele pentru a comunica si pentru a elabora sentimente si emotii refulate este o experienta inaugurala pentru orice individ care intra in terapie. Victimele adictiei sunt angajate toate intr-o lupta impotriva dependentelor universale proprii fiintei umane, inclusiv iluzia de a descoperi paradisul pierdut al copilariei, libertatea, absenta oricarei responsabilitati si a notiunii timpului.
Psiholog Delia Ciobancan
Cabinet Individual de Psihologie
Tel. 0733 098444
[email protected]