Chirurgia bariatrica - chirurgia obezitatii

Ce este chirurgia bariatrica

Chirurgia bariatrica implica procedurile chirurgicale prin intermediul carora se poate pierde in greutate sau procedura de by-pass la nivelul stomacului sau intestinului subtire. Cu ajutorul acesteia oamenii care sunt supraponderali pot sa slabeasca in mod semnificativ si permanent.

Prin by-passul gastric si a altor interventii chirurgicale, se vor face modificari la nivelul sistemului digestiv in scopul diminuarii numarului de kilograme prin limitarea cantitatii de alimente ingerate sau prin reducerea absorbtiei de substante nutritive, ori ambele situatii.

By-passul gastric si alte interventii de pierdere in greutate vor fi efectuate atunci cand dieta si exercitiile fizice nu au functionat sau cand persoana in cauza are probleme grave de sanatate din cauza greutatii.

Procedurile bariatrice determina scadere ponderala prin restrictionarea cantitatii de alimente ce pot fi gazduite de stomac, producand malabsorbtia nutrientilor sau printr-o combinatie de restrictie la nivel gastric si malabsorbtie. Totodata, aceste proceduri produc schimbari hormonale. Majoritatea interventiilor chirurgicale pentru scadere ponderala sunt realizate folosind tehnici minim-invazive, precum chirurgia laparoscopica.

Cele mai intalnite proceduri bariatrice sunt bypass-ul gastric, gastrectomia sleeve, montarea de benzi gastrice ce pot fi ajustate si diversiunea biliopancreatica cu interpozitie de duoden. Dintre toate aceste tipuri de interventii, fiecare prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje.

By-passul gastric

By-passul gastric este una din cele mai frecvent intalnite proceduri de chirurgie bariatrica, fiind considerata gold standard-ul interventiilor de scadere ponderala. Multi chirurgi prefera interventiile chirurgicale de bypass gastric, deoarece in cazul acestora apar mai putine complicatii decat dupa alte interventii chirurgicale pentru slabit.

Toate formele de chirurgie a pierderii in greutate, inclusiv by-pass gastric, sunt proceduri majore care pot prezenta riscuri grave si efecte secundare. De asemenea, aceastea presupun modificari permanente ale dietei si realizarea de exercitii fizice regulate pentru a se asigura succesul pe termen lung al chirurgiei bariatrice.

Scop

Chirurgia bariatrica se efectueaza doar in cazul oamenilor supraponderali care: au un IMC (indice de masa corporala) mai mare de 40 sau un IMC intre35-40 si o patologie legata de obezitate care s-ar putea ameliora in cazul scaderii ponderale (diabet zaharat tip II, HTA (hipertensiune arteriala)), care au incercat toate celelalte metode de scadere ponderala, precum dieta si exercitiile fizice, fara vreun succes, care cunosc riscurile interventiei si sunt dispusi sa adere la un alt stil de viata post-operator: alegeri alimentare sanatoase, scaderea cantitatii fiecare mese, controale regulate.

Acest nivel de obezitate este deseori mentionat ca obezitate morbida deoarece poate determina mai multe probleme grave de sanatate, inclusiv unele potential fatale, printre care hipertenisune arteriala, diabetul zaharat de tip II, risc crescut pentru boli coronariene, cresterea riscului de atac de cord, o mai mare prevalenta a dezvoltarii cancerului de san, colon, prostata si endometrial, steatohepatita nonalcoolica, apnee in somn.

Cercetatorii au concluzionat ca chirurgia obezitatii ar putea vindeca diabetul de tip II la multi oameni care inca nu sufera de obezitate morbida. Prin urmare, aceste interventii chirurgicale sunt recomandate si oamenilor al caror risc de aparitie al unor complicatii chirurgicale este compensat de necesitatea de a pierde in greutate, intrucat diminuarea numarului de kilograme ar putea preveni agravarea altor afectiuni.

In cazul acestor bolnavi, pierderea in greutate va fi solutia de tratament in cazul in care rezultatele programelor de slabit si al exercitiilor fizice n-au fost cele scontate. Interventia chirurgicala pentru tratarea obezitatii nu face minuni, iar acest lucru trebuie inteles si acceptat. Cei mai multi oameni pierd aproximativ 60% din greutatea in exces, dar modificarile dietetice si exercitiile fizice sunt inca necesare pentru a se mentine greutatea normala.

Teoria care sta la baza chirurgiei obezitatii este aceea ca daca volumul stomacului este redus, iar o parte a intestinului subtire este modificata sau scurtata, tranzitul intestinal va fi mai lent, absorbtia principiilor alimentare va fi dimunata, iar cantitatea de alimente pe care o va adaposti stomacul va fi mai mica, inducand mai rapid senzatia de satietate. In urma chirurgiei bariatrice, volumul de alimente pe care stomacul il poate detine este redus de la aproximativ patru cesti la o jumatate de ceasca.

Descriere

Interventiile chirurgicale pentru tratarea obezitatii se realizeaza in spital de catre un medic chirurg care are experienta in acest domeniu. Inainte de o astfel de interventie, pacientul este nevoit sa efectueze un set de analize medicale pentru a decide daca este un candidat bun. Uneori, poate fi necesara initierea unui programar de exercitii fizice si incetarea fumatului.

Din punct de vedere al procedurii chirurgicale, se foloseste anestezie generala, durata fiind diferita in functie de tehnica folosita. Astazi, majoritatea interventiilor chirurgicale de scadere in greutate sunt realizate laparoscopic, avand avantajul de a avea recuperari mai rapide, dureri mai mici postinterventie, insa nu sunt potrivite pentru toata lumea. In medie, durata este de cate ore, ulterior pacientul fiind internat in Terapie Intensiva, pentru a se putea urmari orice tip de modificari sau eventuale complicatii. In functie de procedura, durata medie de spitalizare este de aproximativ o saptamana.

Exista trei tipuri de proceduri chirurgicale care sunt incluse in chirurgia bariatrica:

- By pass gastric (Roux-en-Y)- acesta este cel mai comun tip de chirurgie a obezitatii. Acest tip de procedura este, de regula, ireversibila, iar in cadrul acesteia, volumul stomacului este redus cu ajutorul a patru randuri de capse si un inel inoxidabil care vor separa corpul principal al stomacului formand o punga gastrica de mici dimensiuni. Punga este localizata la un capat al esofagului. La celalat capat deschiderea catre intestinul subtire va fi subtiata. Produsele alimentare vor circula prin aceasta punga ocolind partea principala a stomacului si se vor goli incet in a doua parte a intestinul subtire, unde vor fi absorbite.

- Gastroplastia cu banda ajustabila- in cadrul acestei proceduri se aplica o banda care poate fi destinsa in jurul stomacului, in portiunea sa superioara. Astfel, numai o cantitate mica de alimente vor fi necesare pentru atingerea senzatiei de satietate. Acest tip de banda se caracterizeaza prin proprietatea de a putea fi destinsa prin injectare de solutia salina sterila printr-o deschizatura la nivelul pielii, subcutanat. Aceasta micsorare a deschiderii prin care se umple stomacul se realizeaza gradual, iar diferenta fata de bypass-ul gastric este ca mancarea este digerata si absorbita normal, fara a exista procesul de malabsorbtie.

- Bypass jejuno-ileal - este o tehnica rareori efectuata ce presupune scurtarea intestinului subtire. Din cauza riscului aparitiei de complicatii grave care implica diaree cronica si boli hepatice, aceasta procedura a fost abandonata in favoarea altor proceduri mai sigure

- Gastrectomia sleeve - realizata laparoscopic, aceasta indeparteaza aproximativ 80% din suprafata stomacului; stomacul rezultat in urma acestei proceduri este o structura tubulara; pe langa reducerea cantitatii de alimente care ajung in intestin, se pare ca ar avea un impact major asupra hormonilor de la nivel intestinal, jucand un rol in aparitia senzatiei de foame, satietate si al controlului nivelului glicemiei

Modalitati de ingrijire dupa operatie

Imediat dupa operatie, pacientii nu au voie sa manance pentru 1-2 zile pentru ca stomacul si sistemul digestiv sa fie in repaus, pentru a se putea vindeca. Cei mai multi dintre pacienti se vor limita la o dieta bazata pe lichide, timp de 2-3 saptamani. Apoi se va trece la o dieta cu alimente pasate, care va dura aproximativ o luna si dupa doua luni, majoritatea vor putea tolera produsele alimentare solide.

Se va limita consumul de alimente bogate in grasimi deoarece acestea sunt dificil de digerat si provoaca diaree. Pacientii trebuie sa isi schimbe obiceiurile alimentare si sa faca exercitii fizice pentru a ajuta in mod activ la pierderea in greutate. Cei mai multi dintre oameni vor putea consuma 3-4 mese mici pe zi, indata ce se vor reintoarce la alimentele solide.

Consumul rapid sau a prea multor alimente dupa o interventie bariatrica poate provoca varsaturi, greata dar si dumping intestinal, o afectiune in care produsele nedigerate patrund prea repede in intestinul subtire provocand durere, diaree, slabiciune si ameteli.

De asmenea, se recomanda controale postoperatorii dese, pentru a se monitoriza starea de sanatate in primele luni de dupa interventia chirurgicala. Pot fi necesare analize de laborator, precum si alte teste pentru a evalua felul in care functioneaza organismul.

Riscuri

Rata posibilitatii de a dezvolta complicatii in timpul operatiei de by-pass gastric poate creste o data cu inaintarea in varsta, atat la femei cat si la barbati, dar si in functie de greutate.

Pacientii care au peste 55 de ani au experimentat mai multe complicatii decat cei care erau mai tineri, iar cei de sex masculin au suferit mai multe complicatii ce le-au pus viata in pericol decat pacientii de sex feminin, iar riscul a crescut cu cat greutatea era mai mare.

Multi oameni pierd aproximativ 60% din greutate pentru a ajunge la greutatea ideala, prin operatia de obezitate. Totusi succesul depinde de vointa pacientului de a avea o dieta cu putine calorii si de a face exercitii fizice.

Riscurile asociate interventiei chirurgicale includ: sangerari in cantitate crescuta, infectie, reactie adverse la anestezice, formarea de cheaguri de sange, probleme respiratorii, scurgeri la nivelul tubului digestiv sau, in cazuri rare, decesul.

Complicatiile la distanta variaza in functie de tipul operatiei si includ: obstructia intestinala, sindromul de golire rapida a stomacului, caracterizat prin diaree, ameteli, greata, voma, aparitia de calculi biliari, hernii, hipoglicemie, malnutritie, ulcere, reflux gastric, necesitatea unei a doua interventii, deces.