Lubrifiere raspuns medic

Aceasta este compozitia-
Compoziţie
Conţine 99 % apă, precum şi microelemente, săruri dizolvate, enzime, proteine, aminoacizi, vitamine, mucus, precum şi alte substanţe.
Compozitia chimica a salivei variaza cu natura stimulilor secretori: originea salivei si fluxul de de secretie. 1000 ml de saliva mixta nestimulata contine 994 grame de H2O, 1 g de substante solide suspendate(celule epiteliale exfoliate, leucocite dezintegrate, microorganismeorale),5 g de substante dizolvate (2 g substante anorganice si substante organice).
Constituienti anorganici ai salivei: K+ = 31-131mg/100; Na+ =30-151mg/100; Ca2+ = 4,5-15mg/100; Mg2+ = 0,3-1mg/100; P total = 12-26mg/100. Dupa cum observam,ionii de K+,P+ se gasesc in cantitate mai mare in saliva decat in serul sanguin. Concentratia de Ca este intermediara celei din sangele arterial si venos, iar Na+ se afla in concentratie mai mica.
Constituientii anorganici ai salivei, pot influienta indirect flora microbiana orala prin, presiunea osmotica, rolul cativ sau inhibitor al unor enzime si valoarea potentiaului redox. In saliva mai pot aparea urmatorii compusi organici straini: saruri de mercur si plumb, iod radioactiv, etc.
Compusii anorganici ai salivei se remarca,prin existenta posibilitatii combinarii unor ioni cu formare de compusi insolubili PO3 si CO3Ca, care se depun ca tartru pe dinti sau sub forma de calculi in glandele salivare. Constituienti organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituientii organici provin din alimente iar altii rezulta in urma metabolismului din cavitatea bucala precum si a florei microbiene orale.
Unii constituienti organici sunt tranzitorii, iar altii raman in saliva un timp suficient de mult, incat sa influienteze flora microbiana orala (amino-acizii, glucidele si vitaminele servesc pentru nutritia florei microbiene).
Schimbårile calitative ¿i cantitative ale salivei pot fi utilizate în detectarea expunerii la substan¡e chimice ¿i patogene sau în cuantificarea gravitå¡ii
sau a riscurilor anumitor afec¡iuni (Jaufman ¿i
Lamster, 2002; Tabak, 2001). De exemplu,
nivelurile salivare pentru alcool (etanol), tutun
(nicotinå, cotininå), cocainå, marijuana, opium ¿i
metadonå corespund surpinzåtor de mult cu concentra¡
iile lor în ser ¿i sunt utilizate ca mijloace de
detectare de cåtre companiile de asiguråri ¿i de
cåtre institu¡iile statului, în vederea evaluårii expunerii
la aceste substan¡e chimice. Prezen¡a antigenelor
sau a anticorpilor în salivå, cum ar fi HIV-1,
HIV-2, hepatita A, B, C, rubeolå, oreion, rubela,
poate fi utilizatå în evaluarea posibilei expuneri la
ace¿ti agen¡i patogeni. Saliva poate fi folositå de
asemenea pentru monitorizarea progresului unei
boli ¿i pentru råspunsul la agen¡ii farmacoterapeutici
cum ar fi: insulina, cortizolul, aldosteronul, estrogenul,
progesteronul, litiul, teofilina ¿i cafeina. În
ultimii ani au intrat în aten¡ia activitå¡ilor de cercetare
ale mai multor cercetåtori posibilii biomarcatori
salivari pentru diabet, cancer ovarian,
cancer mamar, cancer oral, contrac¡ii premature
¿i expunerea la coronavirus în cadrul sindromului
respirator acut sever (SARS). Cu ajutorul descoperirilor
remarcabile în domeniu ca terapia geneticå
(Voutetakis ¿i al¡ii, 2004) ¿i maparea genomului,
saliva va continua så reprezinte o surså
de oportunitå¡i de progres ¿tiin¡ific, utilizate în evaluarea
riscurilor, prevenirea bolilor ¿i realizarea
unor modalitå¡i terapeutice.

Cam acestea sunt materialele gasite despre saliva.
Se poate trage concluyia ca saliva poate prezenta oportunitatea de a contacta diverse afectiuni cu risc datorita incidentei crescute a posibilelor eroziuni de mucoasa-tesut