Artroscopie

Examen endoscopic al interiorului unei articulatii ce permite stabilirea unui diagnostic, in general printr-o biopsie dirijata, si tratarea leziunilor. Artroscopia permite examinarea structurilor invizibile prin radiatii X: cartilagiu, membrana sinoviala, ligamente incrucisate si meniscuri. Artroscopia cea mai frecvent realizata este cea a genunchiului si umarului, dar toate celelalte articulatii pot, de asemenea, sa fie examinate si operate astfel.

Tehnica - Dupa o deschidere minima a articulatiei, practicata sub anestezie locala, medicul introduce artroscopul, tubul rigid dotat cu aparatura optica si instrumentele care permit realizarea chirurgiei intraarticulare. Majoritatea componentelor articulatiei sunt accesibile sub artroscopie: un corp strain articulatiei poate fi indepartat, un cartilaj - remodelat, iar un menisc - recusut sau scos. In sfarsit, ligamentele pot face obiectul unor acte chirurgicale directe. Avantajul major al chirurgiei sub artroscopie este acela de a reduce timpul de spitalizare si ragazul necesar reluarii functionalitatii. Cicatricea este, de altfel, foarte mica in raport cu cea lasata de chirurgia clasica. Miniaturizarea materialului, transmiterea imaginilor pe ecran au permis accesul si la alte articulatii decat genunchiul si umarul.