Articole

Pe pagina de gardă a marilor manuale de cardiologie, după titlu şi numele editorilor menţionate cu caractere de o şchioapă, apare scris mărunt: “Medicine is an ever changing science”. Această afirmaţie aparent surprinzătoare (cum adică, medicina se schimbă periodic?) este susţinută de progresul constant pe care îl încearcă ştiinţele medicale moderne. Stau dovadă ediţiile marilor tratate, înoite la fiecare doi – trei ani, adevărate “evanghelii” de cunoştinţe medicale aduse la zi. Acestea adună între coperţile lor date noi publicate săptămânal sau lunar în marile reviste de specialitate din toată lumea. Astfel pentru orice medic, profesionist adevărat, răsfoirea marilor publicaţii medicale şi achiziţionarea unui nou tratat de medicină din specialitatea pe care o exercită a devenit un “modus vivendi” al nostru al tuturor.

De unde apare acest adevăr al medicinii care se schimbă? De fapt medicina nu se schimbă în sensul real al cuvântului, ci evoluează prin acumularea de noi cunoştinţe. În fiecare lună sau an apar date noi privind mecanismele fiziopatologice ale bolilor cunoscute de când lumea sau se descoperă molecule noi ce se transformă în noi clase de medicamente cu efecte din ce în ce mai spectaculoase asupra acestor boli. Medicina moleculară, farmacogenomica sau aşa zisa medicină translaţională care face legătura între bazele genetice şi moleculare şi medicina clinică sunt din ce în ce mai prezente în activitatea noastră zilnică. A apărut de câţiva ani ideea prescrierii medicamentelor în raport cu profilul genetic al pacientului, ştiindu-se că unele gene permit acţiunea favorabilă a unor medicamente împiedicând-o pe cea a altora. Dacă perspectiva manipulării genetice a bolilor este un obiectiv îndepărtat al medicinii clinice, cea a prescrierii selective a unor medicamente în funcţie de profilul genetic identificat pentru fiecare pacient în parte este aproape de a fi introdus în practică.

Pornind de la aceste adevăruri incontestabile, pe care noi toţi le verificăm aproape zilnic, a devenit evidentă necesitatea cursurilor de perfecţionare medicală. Scopul acestora este acela de a aduce la zi datele noi privind mecanismele bolilor şi modalităţile prin care acestea pot fi contracarate. Cu acest scop se organizează periodic conferinţe şi congrese medicale atât în ţară cât şi în străinătate. Concomitent cu acestea apar comunicările sub forma articolelor ştiinţifice care sunt publicate în marile reviste medicale, mai întâi pe internet (“e-pub ahead of print”) şi ulterior în varianta jurnalelor tipărite distribuite în toată lumea şi indexate în marile baze de date medicale. Pentru colectivul nostru de la Spitalul Monza – Centru Cardiovascular cursurile de perfecţionare reprezintă o prioritate a activităţii zilnice. Aceasta este singura modalitate prin care putem asigura pacienţilor noştri cele mai bune şi mai performante modalităţi de tratament în concordanţă cu ultimele progrese din lumea ştiinţelor biomedicale. Ştiind că perfecţionarea medicală începe cu studiul individual, ne-am organizat activitatea astfel încât săptămânal unul dintre membrii colectivului “Cardiac Center” susţine o prelegere pe o temă de interes în cardiologie sau cardio-chirurgie. Aceste teme pleacă de la fiziopatologie şi clinică până la cele mai noi clase de medicamente sau tehnici intervenţionale sau chirurgicale.

Având în vedere faptul că centrul nostru este un centru terţiar înalt specializat, ne-am propus să împărtăşim periodic noile cunoştinţe medicale cu colegii noştri din teritoriu, medici cardiologi, chirurgi, internişti şi medici de familie. Scopul acestor întâlniri a fost acela de a face cunoscute cele mai noi date din domeniile de vârf ale medicinii cardiovasculare şi de a demonstra cum se aplică acestea în Spitalul Monza. Aşa după cum am afirmat mai sus spectrul acestor întâlniri care s-au desfăşurat în cele 8 luni de când Spitalul Monza şi-a deschis porţile a cuprins cele mai variate aspecte ale practicii cardiologice. Primele întâlniri care au avut loc în spaţiul didactic generos al Aulei Mari de la etajul al doilea al Spitalului au avut ca temă lipidologia intervenţională, noi clase de medicamente anti-hipertensive şi eficienţa acestora, precum şi noile modalităţi de tratament ale bolii coronariene. Cunoştinţele teroretice au fost susţinute de noile modalităţi de diagnostic imagistic disponibile în cadrul Departamentului de Radiologie şi argumentate cu prezentări de cazuri complexe rezolvate de către Secţia de Cardiochirurgie şi de Cardiologie Intervenţională.

Cursurile au fost patronate de personalităţi ale medicinii româneşti precum Dl Academician Prof Leonida Gherasim şi Dl Prof Mircea Cinteză şi au fost creditate cu puncte de educaţie medicală continuă de către Colegiul Medicilor. Suţinerea industriei farmaceutice şi a celei producătoare de dispozitive implantabile este dovedită de colaborarea fructuoasă între Spitalul Monza şi firmele Pfizer România, Servier, Terapia Ranbaxy, Abbott, Medtronic şi Boston Scientific.

Una dintre aceste manifestări a reprezentat o premieră naţională privind cursurile de perfecţionare din ţara noastră în care pe durata a două zile s-a efectuat o transmisie live prin streaming de date cu bandă largă a unui curs de intervenţii chirurgicale complexe asupra valvei mitrale desfăşurat la spitalul San Gaudenzio de la Novara, spital înfrăţit cu Spitalul Monza din Bucureşti. La acest curs au participat cardiochirurgi, cardiologi clinicieni si ecocardiografişti cu interes major în repararea chirurgicală a valvei mitrale.

În lunile care urmează ne propunem să diversificăm aceste cursuri şi să accentuăm latura practică a acestora, cea care interesează major medicul clinician. În acest sens în săptămânile care urmează vom organiza un curs privind plastia chirurgicală mini-invazivă asupra valei mitrale, prin tehnica toracoscopică numită “port access”. Acest curs va fi organizat în comun de chirurgii noştri cardiovasculari împreună cu cardiochirurgii italieni şi urmează primelor intervenţii de acest tip din România, realizate deja în Spitalul Monza în februarie 2013. Apoi urmează cursurile privind tratamentul modern al stenozei aortice, cu accentul asupra implantării percutanate a protezelor valvulare aortice la pacienţii cu risc operator major la intervenţia cardiochirurgicală clasică. Şi acest curs va fi organizat plecându-se de la prima implantare cu succes a unei proteze valvulare aortice percutanate în Laboratorul de Cardiologie Intervenţională a Spitalului Monza în martie 2013.

Toată această activitate de formare medicală continuă şi de educaţie plecând de la medicina bazată pe dovezi reprezintă o prioritate majoră a activităţii noastre cu scopul declarat de a aduce pacienţilor Spitalului Monza cele mai noi şi cele mai sigure metode de tratament pe care medicina modernă de vârf ni le pune la dispoziţie.