Virus herpetic I/virus herpetic II: Anticorpi IgG si IgM

Descriere

Familia Herpesviridae cuprinde 8 membri, clasificati 3 subfamilii:
- Alphaherpesvirinae: Herpesvirus uman 1 (Herpes simplex tip I), Herpesvirus uman 2 (Herpes simplex tip II) si Herpesvirus uman 3 (varicelo-zosterian).
- Betaherpesvirinae: Herpesvirus uman 5 (citomegalic), Herpesvirus uman 6, Herpesvirus uman 7.
- Gammaherpesvirinae: Herpesvirus uman 4 (Epstein-Barr), Herpesvirus uman 8.

Infectiile cu virusul herpes simplex sunt foarte frecvente, principalele cai de transmitere fiind tegumentele si mucoasele. Virusul herpes simplex de tip II este principala cauza de aparitie a herpesului genital, acesta putand fi transmis prin contact sexual.

Infectia cu virulsul herpes simplex se caracterizeaa prin aparitia unor vezicule la nivelul membranelor, ce contin un lichid clar, cu un numar mare de virioni. De cele mai multe ori, manifestarile sunt declansate de diversi factori precum: menstruatie, expunere la soare, perioade stresante, febra, sistem imunitar slabit.

Simptomele infectiei cu VSH tip I includ:
- vezicule dureroase, ce contin un lichid clar, in jurul buzelor sau la marginea gurii;
- febra;
- durere in gat;
- inflamarea ganglionilor limfatici;
- furnicaturi si arsuri la nivelul nasului si al gurii.

Simptomele infectiei cu VSH tip II includ:
- urinare dureroasa;
- inflamarea ganglionilor limfatici;
- scurgeri vaginale;
- senzatie de furnicaturi la nivelul organelor genitale;
- aparitia unor vezicule de culoare rosie la nivelul organelor genitale, ce pot fi sau nu dureroase;
- cefalee;
- febra;
- dureri musculare.

Recomandari

Recomandat in:

- diagnosticarea pacientilor cu o infectie VSH;
- determinarea unei expuneri anterioare la virusul VSH I sau II;
- diferentierea VSH I de II.

Pregatire pacient

Nu este necesara o pregatire prealabila.

Metoda

Se va utiliza metoda imunologica pe baza de radioizotopi (RIA).

Limite si interferente

Pacientii aflati in stadiile timpurii ale infectiei pot prezenta rezultate fals negative ale anticorpilor IgM.

Prezenta anticorpilor IgG nu diferentiaza tipul I de tipul II.

S-au intalnit rezultate fals negative, de aceea este recomandata retestarea dupa cateva saptamani.