Conditiile psihologice ale ingrasarii

Factorii psihologici intervin intr-o maniera mai mult sau mai putin importanta atunci cand vine vorba despre ingrasare.

Din pacate, acest aspect nu este suficient luat in considerare atunci cand o persoana incepe un regim alimentar.

Adeptii dietelor nu realizeaza ca sunt gata sa recurga la regimuri aberante si nerealizabile pentru a slabi.

Atunci cand incepem un regim alimentar, este necesar sa evaluam sensibilitatea pentru a ne asigura de sansele de reusita, de a incerca sa pierdem kilogramele dorite si de a nu lua din nou in greutate daca regimul nu functioneaza.

-Sa fiti intr-o stare buna psihologica: perioadele de stres nu sunt cele mai bune perioade de a incepe un regim.
-Sa fiti intr-o buna conditie psihica si sa nu fiti obositi de suprasolicitarea de la serviciu.
-Sa gasiti alte surse de placere pentru a compensa frustrarea, oricat de mica ar fi ea, provocata de regim. Spre exemplu, puteti face sport sau puteti investi timp intr-o asociatie.
-Sa aveti incredere in propria persoana.

Stresul, depresia

Dimensiunea psihologica este prezenta in permanenta in trecutul unei perioade in care v-ati ingrasat, la fel de bine cum sunt prezente si originea sa, dar si consecintele acesteia.

Stresul, depresia, angoasa pot mari pofta de mancare si declansa ingrasarea la unele persoane, pe cand la altele acesti factori pot diminua senzatia de foame. Multe persoane stresate constant mananca, ceea ce le provoaca placere si ii calmeaza. Nevoia de a manca permite, de asemenea, sa le calmeze angoasa si supararile.

Cercetatorii au demonstrat ca stresul reprezinta un factor important al obezitatii. In caz de stres, hipotalamusul produce o substanta care mareste masa stratului adipos. Adoptand o alimentatie echilibrata este fundamental pentru slabire, insa incercand sa aveti o viata mai putin stresanta, sa faceti sport si invatand sa va relaxati sunt la fel de importante pentru ca dieta sa se deruleze cat mai bine posibil.

Alte cauze psihologice

La inceperea unui regim, problemele psihologice nefiind rezolvate, pofta de a manca din nou ceea ce va place va reveni imediat si bineinteles ca vor reveni si kilogramele anterior pierdute.

Situatii care va imping sa mancati prea mult:

-furie;
-frustrare;
-insatisfactie;
-inhibitie;
-neincredere in sine;
-vinovatie;
-esecuri repetitive (in viata personala si profesionala).

Trecutul personal si copilaria

Modul in care am fost hraniti pe parcursul copilariei pot uneori influenta raportul de alimentatie. Astfel, un copil caruia mama i-a dat mult de mancare, gandind ca va fi fericit sa manance cat mai mult, poate avea mai tarziu, la varsta adulta, un raport compulsiv in legatura cu hrana, iar persoana respectiva sa manance cantitati mari pentru a-si face placerea.

Daca aceasta persoana nu decodifica mecanismul psihologic cu un profesionist, ea va intampina dificultati in a manca diferit, in a inceta sa mai aiba aceleasi obisnuinte nesanatoase si in a nu tolera frustrarea de a manca mai putin. De aceea, regimul va fi ineficient. Parerea unui psiholog poate fi de cele mai multe ori luata in considerare daca va doriti sa slabiti.

Consecintele psihologice

La unele persoane, ingrasarea poate declansa un stres puternic, o depresie mai severa si un dezgust de sine. Poate genera situatii care sa agraveze ingrasarea.

Persoanele supraponderale nu se considera frumoase sau dorite si nu sunt satisfacute de imaginea pe care o transmit in jur. Mai ales ca mass-media pune accent pe manechinele extrem de slabe care participa la aceasta evolutie a societatii.

Este necesar sa cereti ajutorul unui psiholog pentru a descoperi cauzele psihologice ale originii ingrasarii. Consultatiile pot permite ameliorarea sanselor de reusita pentru un regim. O psihoterapie va poate ajuta sa controlati pulsiunile si pofta de a consuma frecvent diverse alimente.