Toleranta imunitara

Capacitate a sistemului imunitar al organismului de a suporta prezenta antigenelor fara a manifesta reactie imunitara de aparare.
Sistemul imunitar al unui organism este tolerant in mod normal la proprii sai constituenti (autoantigene), in timp ce fata de antigenele straine ramane sensibil. Intreruperea tolerantei fata de autoantigene provoaca bolile zise autoimune.
Este intalnita reducere la minimum a capacitatii de reactie a organismului fata de agentii nocivi, aparand de obicei in cursul anumitor boli infectioase (gripa, rujeolatuse convulsiva, tuberculoza grava). In cursul anergiei dispare hipersensibilitatea la substantele fata de care organismul a fost alergizat in prealabil.
Sinonim: anergie.