imi permit sa fiu prima care iti raspunde cu toate ca nu am prea multa experienta de viata...daca tot esti dispusa sa il ierti,trebuie sa o faci din suflet,cu toata fiinta ta dar oare reusesti?eu,personal nu as reusi...dar cum spui tu,de dragul familiei l-ai ierta...atunci incearca sa nu mai fii ca un detectiv atunci cand vine acasa,stiu ca e greu...vorbeste cu el cu calm si vezi ce are de gand,poate e omul indragostit...si ca sa-l recastigi,prin cearta nu rezolvi nimic,fii mai dulce,mai indrazneata,alinta-l etc...eu asa fac si evit certurile care interveneau intre noi zilnic,din orice si din nimic.mult noroc si te astept cu vesti bune.
RaspundeMultumesc pentru raspuns.
Am incetat sa mai fac pe detectivul. Nu mai urmaresc nimic si am reusit sa nu ma mai gandesc la ce a fost. Tot ce conteaza acum este sa revenim la normal. Am discutat cu el si i-am spus ca voi lupta si voi face orice ca sa-mi salvez familia. Dupa o zi-doua mi s-a parut ceva imbunatatire, insa apoi a fost din nou rece si distant cu mine. De alintat nu prea pot sa il alint. Nu ca nu as vrea - mi-e dor de el din toata fiinta mea. Insa nu ma prea lasa sa ma apropii de el.
Ce nu inteleg este de ce este asa distant si tot timpul suparat pe mine. Mi-a spus ca ii pasa de familie si nu se gandeste la divort.
Am inceput sedintele la psiholog si incerc sa am rabdare. Insa viata mea este data peste cap si nu stiu cat mai pot sa rezit asa.
Oricum, ma rog pentru familia mea si incerc sa fiu tare si sa ma putere.