nu mai rezist!!

Doamne fereste sa faci vreo prostie. Viata este mult prea frumoasa ca sa ti-o curmi singura. Nu ai pe nimeni? Parinti, frati, o prietena cu care sa vorbesti? Nu mai sta singura, singuratatea te face sa fii trista. Iesi in lume, mergi intr-un parc, mergi la BISERICA si roaga-te. Vorbeste cu un preot, numai nu fa vreun gest ncugetat, Spune o rugaciune si nu te mai gandi la prostii, nu lasa diavolul sa puna stapanire pe sufletul tau. Eu nu cred ca nu ai chiar pe nimeni cu care sa vorbesti. Poate ai suferit o deceptie, dar trebuie sa depasesti momentul. Nimeni nu este de neinlocuit, nu merita sa mori pt un barbat, daca acesta este motivul. Spune TATAL NOSTRU de mai multe ori si maine vreau sa-mi spui ca ai iesit din casa, ca ai vorbit cu cineva apropiat, ca ai cerut ajutor. Vorbim maine, da?

Dar la familia ta nu te gandesti? cata durere lasi in urma ta,nu-ti iubesti copii si sotul [daca esti casatorita] sau parinti tai,vrei sa fie tristi toata viata? ce rezolvi ca te sinicizi? fetito, traieste-ti viata ca este frumoasa,bucurate de toate lucrurile posibile, si numai sta inchisa in casa iesi afara si distreazate,apropo ,cati ani ai? daca nu ai servici ,angajeazate ,fa ceva, numai sta asa si te gandi cum sa te omori ,schimba coafura, cumpara o bluza,fa o mancare deosebita, fa-ti prieteni pe internet etc, o iei si tu ca madalina manole ? ce naibi... fi mai barbata, de ce nu te duci la un psiholog? sa stai de vb cu el,sa vezi ca te simti mult mai bine .PUUP

Sunt terminata psihic,pur si simplu nu pot sa ies din starea asta...nu am putere nici sa stau in picioare....

hey stefy stiu ce simti stiu ca ai vrea sa pleci dintre oameni sa nu mai fie nimic care sa te doara inteleg sentimentul tau asa mi-am dorit si eu am incercat si eu sa plec dintre voi dar din fericire am ramas aici si sunt bucuroasa mai mult decat poti crede..cand am simtit ca totul cade de sub picioarele mele am realizat cat de important este sa traiesti.chiar daca acum totul ti se pare degeaba chiar daca simti ca nu ai sa mai poti iesi din aceasta stare,continua sa lupti continua sa crezi ca ai sa rezisti! incearca sa scri aici pe site vorbeste cu noi.iti spun din suflet ca stiu ce simti dar ce nu stiu este cauza pentru care iti doresti sa mori.eu am luptat sa traiesc si crede-ma mi-e foarte greu dar am invatat ca e bine sa lupi,sa nu renunti! ai grija de tine si nu face ceva ce va provoca altora suferinta(familiei tale).mai astept sa scri.

Incearca sa indepartezi de la tine toate gandurile rele increde-te in Bunul Dumnezeu si el te va ajuta.In viata asta trebuie sa luam lucrurile asa cum vin pentru ca Dumnezeu nu ne da mai mult decat putem duce.Cu viata care o duci acum ai sa platesti cea vesnica. Atunci cand ti-e mai greu gandeste-te ca alti sufera mai mult de cat tine iar problema ta poate fi minora fata de a lor. Salveaza-ti sufletul nu-l lasa in mana umbrelor. Incearca sa te regasesti si cereti iertare si ajutor de la Bunul Dumnezeu, caci El e cel mai Mare AJUTOR. Domnul sa te binecuvinteze.

foarte frumos raspuns, direct la problema si simplu.bravo.

Stefy, vezi ce raspunsuri ti s-au dat?
Vorbeste cu noi, daca nu poti iesi din casa pentru a merge la un psihoterapeut!
Spune-ne ce probleme ai, de unde ti s-a declansat aceasta stare!
Poate te putem ajuta cu un sfat, cu o incurajare...
E greu... Incearca totusi sa discuti cu noi macar, poate te putem sfatui...
Stii... unde sunt mai multe minti, poate se gadesc idei mai multe si mai bune pentru a-ti rezolva problema care a dus la starea ta de acum! Si, baiul odata rezolvat... Te vei simti macar un pic mai bine, precis...

Buna...nu stiu daca este cel mai bun lucru pe care as putea sa il spun cuiva care vrea sa moara dar este ce am gandit eu cand aveam astfel de ideei. Ce te face asa convinsa ca moartea rezolva ceva? Poate ca dincolo de moarte e ceva mult mai rau. Si poate ca dincolo de moarte acel rau chiar nu mai poate fi reparat. In orice caz moartea e ceva sigur, nu ai cum sa o eviti...de ce sa te grabesti atat, poate poti sa mai faci ceva in viata asta, sa mai inveti ceva...suferinta nu este mereu un lucru rau...multi zic ca este calea spre intelepciune. Nu pretind sa stiu ce simti dar m-am considerat si eu de multe ori deprimata si am avut momente cand nu aveam energie nici sa ma ridic din pat. Stiu ca nu are rost sa zic ca viata e frumoasa pentru ca pentru tine probabil nu e si nici sa iti vorbesc de Dumnezeu pentru ca daca ai putea sa crezi cu adevarat in El acum nu te-ai simti chiar asa rau, dar cred ca poti sa intelegi totusi ca moartea prin sinucidere nu are nici un rost si ca mai bine ai incerca sa lupti si sa fi mandra de tine ca nu renunti nici cand e asa de greu. Probabil viata nu are nici un sens acum (pe mine m-a deprimat mult timp idea asta) dar cu siguranta mult mai putin sens are moartea.

Buna Stefy22.Sa sti ca si mie mi-a trecut prin minte de multe ori sa ma sinucid.Nu am facut-o pentru ca de fiecare data m-am gandit ca o sa-i fac sa sufere pe parintii mei,dar si pentru ca nu am vrut sa le dau satisfactie celor care ma invidiaza.Imi urasc soarta in continuare,dar m-am impacat cu ea.Il las pe Dumnezeu sa-mi hotarasca sfarsitul.Nu-s de acord cu afirmatia ca viata e frumoasa.Asta o spun cei care nu au fost loviti in repetate randuri de necazuri.Dar sa stea linistiti ca le vine randul.Intradevar sunt si momente frumoase in viata si este bine ca doar pe acestea sa le memorezi.Eu asa fac.Intamplarile neplacute le sterg din memorie.Din cauza asta sunt cam uituc ,dar nu ma deranjeaza.Pentru relaxare eu am folosit iesirea in natura.Daca este ceva frumos pe lumea asta, acel ceva il reprezinta natura.Daca vrei sa scapi de povara sufleteasca care te apasa intra in contact cu natura,nu cu oamenii.Incearca sa observi in amanunt lucruri pe care altadata nu le-ai observat.Acum e vara.Mergi noaptea pe un camp,inchide ochii,trage adanc aer in piept si asculta cu atentie cantecul greierilor si al altor insecte.Vei simti fiori de placere,pe tot corpul.Apoi aseaza-te pe spate in iarba si priveste cerul instelat.Daca mergi ziua,cauta un copac inalt,pe malul unei ape si aseaza-te pe spate la umbra copacului.Asculta cu atentie clipocitul apei si fosnetul frunzelor.Natura e singurul nostru prieten.Citeste cateva poezii ale lui Eminescu.O sa simti zbuciumul lui sufletesc,dar si dragostea lui pentru natura.Plangi daca-ti vine,o sa te simti mai usurata...

Buna dimineata Stefy. Ce faci? Nu-i asa ca te simti mai bine vorbind cu oamenii? Incearca sa iesi din starea de slabiciune. Mananca, sunt sigura ca in aceste saptamani nici nu te-ai alimentat suficient si starea de slabiciune, faptul ca nu te poti tine pe picioare, se datoreaza si acestui lucru. Cere AJUTOR si accepta AJUTOR. Chiar faptul ca ai scris pe acest forum este un inceput. Continua, spune ce anume te-a adus in starea in care esti ca sa te convingem ca nu-i totul pierdut, ca viata merita traita. Povesteste cate putin din ceea ce te doare, vei vedea ca nu esti singura, ca li s-a intamplat si altora si au depasit momentul.

Buna stefy uite de aseara pana acum cate persoane te-au incurajat si iti sunt alaturi.vezi ca atunci cand te simti singur pe lume sunt persoane care te incurajeaza de unde nu te astepti. noi suntem aici tot pentru ca avem nevoie de sfaturi toti suntem aici sa comunicam sa nu ne simtim singuri sa mai cerem ajutor cand avem sa primim sa dam ajutor.eu nu sunt de acord ca viata e frumoasa pentru ca nu este cu toti dar si cei care trecem prin greutati si necazuri avem momente frumoase pe care trebuie sa le pastram in suflet caci ele ne dau putere sa trecem peste cele urate. stefy ai sa vezi ca daca iti doresti sa lupti si daca o faci totul va fi mai usor vei fi mai tare vei avea putere sa infrunti viata. noi suntem aici si te putem asculta cand simti nevoia sa vorbesti cu cineva! te pup si ai grija de tine.

Buna Steffy, uite cati oameni ti-au scris,cati oameni care nici macar nu te cunosc nu sunt de acord cu ceea ce ai tu de gand sa faci.Si eu ,acum, trec prin niste probleme sentimentale destul de complicate dar ,macar pt copilul meu incerc sa rezist ,nu ma pot gandi la asa ceva,trebuie sa lupt si va veni soarele si starad noastra.Fii tare si lupta indiferent ce problema ai ,sa auzim de bine si sa ne scrii .Pupici.

De abia acum am reusit sa ma ridic din pat. Ma simt groaznic,plang.....nu ma pot nici exprima,dar va multumesc .

De ce plangi?

Suntem alaturi de tine. De tine depinde sa gasesti putere sa mergi mai departe. Trebuie sa fii curajoasa. Daca abdici dai dovada de lasitate. Primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa mananci. Fetele mele(au 17 si 20 de ani) imi spun ca exagerez cu mancarea, dar sunt de parere ca, daca nu te alimentezi suficient, nu poti obtine rezultate in nici o privinta. Apoi te speli, te aranjezi, te dai cu tonele acelea de farduri cu care va dati voi tinerele si iesi din casa. Daca nu vrei sa iesi, stai macar la fereastra, in balcon ori in curte. Ori scrie-ti aici problema care te macina. Sunt sigura ca are rezolvare.Succes!

Mancare si iar mancare.E unul din motivele pt care am intrat in starea asta!!! In ultimele 3-4 luni,de cand sunt in starea asta m-am ingrasat 10 kg!! Ma simt o ratata grasa si urata,fara familie si fara prieteni.Si plang si plang ...si atat

Iti recomand filmele:Into The Wilde;Leaving Las Vegas

Stefy, asa cum ai luat 10 kg intr-o luna le poti da jos in 2, de exemplu, pentru a nu-ti afecta slabirea pielea prea tare. Asta nu e o justificare pentru starea ta. Incearca sa te aduni nitel, sa te reculegi. Ai patit ceva? Ti s-a intamplat un eveniment care a declansat starea ta? Solutii exista, fii optimista... E adevarat ca unele lucruri se pot rezolva mai usor, altele mai greu, dar cu putina vointa, optimism si efort, poti indrepta situatia. Nu stiu ce s-a intamplat cu familia ta, dar prieteni chiar ai. De ce crezi ca primesti sustinere?

stefy in legatura cu kilogramele pe care le-ai acumulat, ele se dau jos.uite si eu ma simt la fel am burtica soldurile sunt prea mari sanii mei au scazut dar pentru asta nu trebuie sa te simti urata incearca sa mergi la sala de fitness daca nu chiar acasa fa niste exercitii sunt atatea sute de exercitii pentru a da jos din zonele care nu iti plac.eu una nu pot merge l a sala ca nu am bani dar fac acasa cate 20 minute pe zi,uneori si mai mult.cum nu ai mai iesit de o luna din casa cum ai spus,s-au acumulat kg, nu pentru faptul ca mananci.incearca sa iti iei energie din alimente si incearca sa scri aici ceea ce te macina.fi deschisa.dar depresia ta de la ce a pornit? pe plan sentimental?faptul ca esti singura?faptul ca ai pus cateva kilograme? vorbeste cu noi fi tare si gandestete ca vei avea putere sa treci si peste aceasta perioada urata.te pup

Nu te cunosc nu stiu unde stai dar daca as putea sa fiu alaturi de tine sa te strang in brate si sa sterg tot calvara din mintea ta. Sa te fac sa zambesti asa cum stiu eu chear daca nu sunt o persoana cu simtul umorului atat de dezvoltat si multe alte lucru caci chear daca nu te cunosc simt ca esti o persoana deosebita cu un caracter sensibil .Sti si eu sufar de depresie dar o forma mai usoara ceva de genul ,acum rad acuma nu mai scot nici un cuvant si mintea ma poarta in gol dupa care ma trezesc la realitate .nu veau sa iti umplu capul cu problemele mele dar as vrea ca tu sa nu mai fi trista si suparat pe viata .as vrea sa iti treaca tot asa repede dar asta depinde doar de tine draga mea .te sarut dulce si te imbratisez tare tare pana nu mai poti.

Stefy, dar ce ai patit? De unde ti s-a declansat starea asta de depresie profunda?
Daca poti incerca sa scrii, sa te "aduni" putin de tot, vei primi sfaturi care sunt sigura ca le poti folosi. Gandeste-te, fiecare are experienta lui de viata si, la cate "minti" ti-au scris, precis vei gasi o rezolvare.
De depresie suferim cu totii, la un moment dat in viata, intr-o forma mai grava sau mai usoara... Si, vezi si tu, multe dintre noi s-au gandit sa-si puna capat zilelor...
Dar... TOATE ne-am gandit la suferinta pe care le-am provoca-o parintilor (in primul rand), copiilor (unde e cazul), fratilor, surorilor, sotilor...
Tu te-ai gandit macar un pic la asta? Sunt sigura ca da, altfel procedai cum doresti tu de mult...
Dar... totusi... ce s-a intamplat mai exact? Numai kilogramele? Nu imi vine a crede, astea sunt numai factori agravanti, nu declansatori...

Incerc de 10 minute sa scriu ce simt si nu pot,nu ma pot exprima,atata pot,sa plang si sa imi doresc sa mor!

hai sa iti spun ceva stefy22 cum te intitulezi, crezi ca prin ceea ce treci tu e foare dificil si greu, hai sa iti mai spun ceva , eu am renuntat in tara la tot ce am avut si am plecat la capatul lumi pt persoana iubita, am renuntat la multe si am iertato de multe ori, am dat 3 sanse dar degeaba, drept rasplata am fost scos afara din casa pe strazi deabia am ajuns acasa , acum stau cand la un prieten cand la altul, si da mi-e greu dar stiu ca sunt in stare sa o iau de la capat si chiar mai mult voi realiza deacum incolo. Dar alti care sunt diagnosticati cu cancer si sunt programati la operatie ,tineri care nu mai stiu daca vor mai reusi sa deschida ochi in urma operatiilor care isi doresc si ar da orice sa mai poata trai macar cativa ani, ce ne tot plangem atata, asa slabi suntem .Asta e situatia ok, ce putem face sa o rezolvam nu gata nu mai sti ce face imi iau zilele. Ia punete iesi peafara incearca sa iti ocupi munca roagate la Dumnzeu si vei gasi raspunsuri mai repede decat crezi tu. hai sa iti mai spun ceva ? Fiecare gerutate e o provocare. Sper ca ti-am fost de ajutor.

Draga Stefi! Vreau sa stii ca nu exista fete sau baieti urate sau urati, chiar daca cineva iti spune vreodata asa ceva! Frumusetea nu consta in ceea ce se vede la exterior, dar in ce este in interior, in caracterul tau, in felul in care esti de folos semenilor tai, cand esti gata sa dai decat sa primesti. Viata are urcusuri si coborasuri. Exista o cantare crestineasca, unde se spune ca "dupa ploaie vine soare", sau ca dincolo de norii grei este soare. Ai fost vreodata cu avionul? Jos ploua, e o atmosfera apasatoare, dar dupa ce avionul suie dincolo de nori, apare soarele. Aminteste-ti asta!
Mai e ceva la care trebuie sa te gandesti foarte bine. Cine te indeamna sa faci un asemenea pas? Daca nu stii, iti spun eu: diavolul! El este inamicul nr. 1 al omului, si ceea ce doreste el este moartea omului nemantuit. Rezultatul unei asemenea decizii este suferinta pentru vesnicie. Nu cred ca vrei asa ceva! Viata nu se termina la mormant, dimpotriva! Vrei sa dai satisfactie acestui dusman nemilos, care abia asteapta sa arunce cat mai multi in suferinta vesnica? Exista Cineva, care te iubeste si pe tine, cum iubeste pe orice om in lumea asta. Numele lui este Isus Cristos, si El a murit pentru tine, ca si pentru mine, si oricine in lumea asta, care vede ca singur fara ajutorul de sus, este pierdut, si n-ar nici o sansa pentru viitor. Stiu ca vor fi destui, chiar la rubrica asta, care ma vor condamna, si vor zice tot felul de lucruri rele impotriva, dar in ciuda a ceea ce multi spun si ataca, Dumnezeu exista, si El este singura noastra speranta. In El nu este schimbare, nu este nici umbra de "gri", ci la El totul este facut pentru binele omului, dar omul are datoria sa se indrepte catre El, si sa-si puna nadejdea in ceea ce El a dat omului, mantuirea sufletului prin Domnul Isus Cristos. Dragostea Lui pentru tine s-a aratat cand a trimis pe Isus Cristos ca sa moara la cruce, in suferinte groaznice, pentru ca oricine (inclusiv tu!) crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Lucrurile astea nu sunt povesti, cum incearca sa se amageasca multi, ci sunt adevarate. Eu am avut in copilarie o viata foarte grea. Am fost 4 copii, crescuti de o mama fara serviciu, si de un tata bolnav multi ani. Am fost foarte saraci, si de multe ori a fost o problema sa ne puna painea pe masa. Dar Dumnezeu nu ne-a lasat. El trimetea oameni, si nu din cei instariti, oameni pensionari sau cu copii multi, si ne aduceau, care o bucata de paine, care putin ulei, care un pic de carne, sau cativa lei, cu care mama ne putea tine si mai departe in viata. O vad si acum pe mama, ingenunchiata langa patul de bolnav a lui tata, rugandu-se ca Domnul sa ne dea painea cea de toate zilele. Si trebuie sa spun ca niciodata El nu ne-a lasat, si ne-a trimis mereu ajutorul Lui la vremea de nevoie. Ani si ani, imi aduc aminte cand eram copil, ca mancarea noastra principala a fost painea cu untura si ceai, dimineata, pe sandvichul de la scoala, si seara. Cand mai vroiam sa schimbam "meniul", prajeam paine in ulei, o frecam cu usturoi, si o mancam fara sa ne gandim la ceea ce au altii. Asa am crescut, si de asta, intotdeauna ne-am gandit ca nu ma voi opri de la a ajuta pe cei care sunt in necazuri, cu ceea ce Dumnezeu ne-a dat, fiindca am dus o viata foarte grea. Deci, draga Stefi, gandeste-te ca in lumea asta sunt milioane, poate miliarde, care dorm pe strada, care cu greu pot obtine o bucatica de paine pentru nevoiele zilnice, si multumeste Domnului pentru ceea ce ai, si chiar pentru kg. in plus, fiindca asta inseamna ca ai avut ce pune in gura. Tu ai castigat in greutate, si tu poti pierde din greutate. Fa-ti un plan, tine-te de el, bea multe lichide, si mai ales roaga-te Domnului, ca El sa-ti dea putere in suflet, sa-ti pui nadejdea in ajutorul Lui si sa iesi din starea asta, in care diavolul te-a adus.
Noi, cei care credem in Dumnezeu, iti promitem sa ne rugam pentru tine, ca Domnul sa te elibereze din starea asta de depresiune, sa privesti la viitorul stralucit din vesnicie, cand cei mantuiti vor fi perfecti, intr-o imparatie perfecta, in prezenta unui Dumnezeu perfect. Lucrurile astea de pe pamant vor trece, si mai devreme sau mai tarziu, daca ne-am pregatit viata de pe pamant, vom fi in prezenta Celui care ne iubeste, si te iubeste cu o iubire vesnica, si care n-a precupetit nici un efort, ca sa te mantuiasca. El este singura ta nadejde, la fel ca si a tuturor celor care se afla in situatii asemanatoare, si care-ti vrea binele tau vesnic. Pune-ti increderea in El, si sa vezi cum viata ta se va schimba pentru totdeauna. Iesi afara, uita-te la viata din jur. Uita-te la furnici cum muncesc din greu sa adune hrana pentru iarna ce vine, la albina care face sute si mii de drumuri pentru a aduna nectarul ce pregateste mierea, uita-te la flori, care nu fac nimic ca sa fie asa frumoase, fiindca Dumnezeu le face asa, asa cum El te-a facut si pe tine, si te iubeste cum nimeni altul te-a iubit.
Sotia mea si cu mine am crescut si noi 3 fete, si din cauza asta, te simtim aproape ca pe fetele noastre, pentru care am fi intodeauna gata sa ne sacrificam pentru fericirea si binele lor vesnic. Tine-ne la curent. Ceea ce am scris e valabil si pentru alte persoane care au scris mai sus.
Cu prietenie si afectiune.

Vlad Tepes@ Da, poate nu chiar in genul in care gandesc eu, dar concluziile sunt cam aceleasi: viata e grea dar frumoasa. Noi o putem face frumoasa. Daca nu luptam, nu se intampla nimic bun. Lupta poate fi cea mai frumoasa parte, iar bucuria satisfactiei cand reusesti un lucru, cand castigi ceva, cu atat mai mare. Lucrurile marunte si simple sunt cele care ne implinesc. Decizia daca ramanem sau nu aici, nu ar trebui sa o luam noi. Fuga nu e decat o lasitate, cea mai simpla si meschina cale.
Stefy, gandeste-te: sunt atatea lucruri frumoase pe care nu le vezi ca ai lacrimi in ochi. Spune-ne povestea ta, descarca-te daca simti nevoia... Suntem alaturi de tine cat putem...

Scrie pur si simplu, nu dai nici un examen. E important sa stim ce ganduri iti trec prin cap pentru a te putea ajuta. Si nu te mai gandi la moarte. Spala-te pe ochi cu apa rece si incearca sa te opresti din plans? Esti singura? Nu poti chema pe cineva sa fie altaturi de tine?

exact stefy, cum spune csara nu dai nici un examen.stiu ca e dificil sa asezi cele mai urate ganduri dar asa te eliberezi de ele, nu trebuie sa te exprimi artistic ci doar sa scri ce simti caci nu e bine sa aduni multe in suflet caci la un moment dat ajungem sa credem ca nu mai e scapare.dar este stefy, trebuie sa te aduni sa ai curajul sa lupti,nu opri lacrimile caci asa te descarci dar nu te pierde cu firea, trebuie sa lasi lacrimile rele sa curga dar tu trebuie sa fi tare! ai grija de tine.te pup

Cred ca toata lumea care incearca sa te sustina aici este destul de ingrijorata pentru tine. Poate poti sa ne mai spui cateva cuvinte. Chiar daca nu povestesti lucruri prea personale am vrea sa mai stim cate ceva despre tine. Chiar nu are cum sa fie totul asa de rau. Poti sa incerci sa povestesti ceva frumos, poate o sa te mai inveseleasca.

Stefy,orice ti-ar fi cauzat aceasta depresie, incearca sa vorbesti cu noi si sa ne spui ce te-a determinat sa ajungi in starea asta. Prin ce ai trecut ? De ce iti vine sa plangi si sa tot plangi incontinuu ? Descarca-te te rugam . Ajuta-ne sa intelegem cum ai ajuns in starea asta.

cu toti ancercam sa o ajutam pe stefy dar singurul nostru ajutor stiti care ar fi?sa o ajutam cu ceva banii ca sa a-si poate permite un psiholog,presupun ca nu are nici banuti de doctor,si necesita sigur cateva luni de tratament, pot sa zic ca ma aflu si eu an situatia ei si o inteleg foarte bine,dar....noroc de prieteni mei care vin si ma mai scot din casa si ma mai fac sa uit de toate.dar cand vine seara..e vai si amar de mine....am pierdut foarte multe an viata si toate datorita primei cadere de nervii....ma invinovatesc de toate,a-mi reprosez ca nu sant de nici un folos,ca nu mai am de unde sa fac rost de bani...acum pierd si casa....dar cred ca asta ami va umple paharul.......familia mie mai bolnava ca mine.....etc.... si nu ma andur sa dau bani la doctor cu ideia ca cu acei bani ami hranesc familia cateva zile si ca mai platesc din datori si mai cumpar medicamente parintilor...de cand neam nascut nea fost scris sa trecem prin asa ceva si nu vom sti cand va fi sfarsitu acestui episod....ori ce am face nea fost scris sa trecem, prin asa ceva....nimeni nu te poate ajuta...statu ce poate sa ati ofere?????sfoara ca sapunul tot tu trebuie sa til cumperi.....ramane sa ne gasim pe lumea cea lalta dupa ce ne eliberam de toate si de toti.....va pup

si eu trec prin momente foarte grele,dificile..am de ani si am o fetita in virsta de ani autista...si eu imi pun in gind citeodata de ce traiesc asemenea momente grele in viata asta,dar sa-mi iau viata nu am curajul,nu ca nu pot sau ca nu ma gindesc la asta,dar fata imi da puterea de a mai trai,asa cu soarta ce doar dumnezeu intelege si stie de ce o am asa.....eu pot spune ca totusi viata trebuie traita pina in ultima clipa cind doar dumnezeu are dreptul sa ne-o ia...curaj sa mergi mai departe,nu te da batuta...viata merita traita,ca pe lumea cealalta sa ai multe lucruri de povestit cu ingerii......

stefy ,te rugam sa ne scri cateva cuvinte , sa stim ca nu ai facut vro prostie...

Sunt terminata,nu pot sa imi revin. M-am hotarat sa inchei tot.Decat un zombie in viata,mai bine sub pamant!

mai fata , tu chiar iti bati joc de noi, tu nu vezi cata dragoste iti arata fiecare dintre noi care iti da un sfat ,puteam sa fim indiferenti de problema ta, sunt persoane care chiar se intereseaza de tine, putin respect pt daruirea pe care o arata fata de tine, toti te sustinem si tu ti una si buna, pai inseamna ca oricine orice ar spune tot pe a ta o ti, sunt alti care au trecut prin geutati foarte mari si iti dau sfaturi, nu am vazut din partea ta un multumesc pt toti cei care iti scriu si iti ofera un sprijin. Ia trezestete... dati 2 palme spalate pe fata da un multumesc si zi ca esti hotarata sa infrunti tot, si cand nu mai poti tot lupti e singura arma pe care o avem fiecare ...
Nu sunt rautacios dar trebuie pus punct odata si gata.

Poti, Stefy! Nu mai vorbi prostii! Acuma tu probabil spui si esti sigura ca "totul s-a terminat", dar gandeste-te putin la familia ta, la parinti, la fratele sau sora pe care probabil o ai...
Ii distrugi!!!!
De ce ii condamni pe ei sa fie "zombi in viata"??!!
Tu iti dai seama la ce ii vei supune?
Realizezi ce trai vor avea parintii tai cu asemenea durere pe care le-o vei provoca??
Gandeste-te extrem de bine, oare ai dreptul sa le provoci amaraciunea asta?
Indiferent ce s-a intamplat, asteapta putin... Daca totusi iti vei reveni??? De unde stii tu sigur ca nu "va iesi soarele si pe strada ta"?
Te rog, mai scrie putin, spune-ne ca nu ai facut nici o prostie... Ca te-ai gandit macar o secunda la ai tai!!!! Ei nu merita o secunda de gandire din partea ta??? Macar putintel de tot???? Au vreo vina??? Ce vina????

De ce ii condamn pe ei sa fie zombi in viata? Pt ca ei m-au facut sa ajung asa!

Tu nu iti dai seama ce spui. Nu e ca si cand te culci si nu te mai scoli. Ca orice lucru in viata are si consecinte. Ai vazut vreodata un lucru rau care sa aiba consecinte bune? Si oricum nu vrei sa mori. Daca ai fi vrut cu adevarat nu ai fi scris aici. Vrei o solutie si vezi bine ca toata lumea iti spune ca nu asta e solutia. Mai cauta si continua sa lupti cu tine. Si incearca sa vorbesti cu cineva despre problemele tale, poate vede o solutie pe care tu nu o vezi.

Stefy, asa nu ajungem niciunde! Trebuie sa ne spui ce s-a intamplat, ca sa te putem ajuta cu un sfat sau cu o parere...
OK, tu spui ca parintii tai te-ai facut sa ajungi ''zombi in viata''... Dar... mai exact... ce s-a intamplat?
De ce te consideri tu un ''zombi in viata''?
Hai sa lamurim aspectul asta intai...
Ce vina au ai tai in toata povestea asta????

SFATUL MEU E SA FACI PUTIN SPORT,O SCHIMBARE DE LOOK..........SA LUPTI CU CEEA CE NU-TI PLACE.......ASA TE VEI SIMTI MAI PUTERNIK..........FIECARE FEMEIE E FRUMOASA IN FELUL EI..........MOARTEA NU E O SOLUTIE....NU STII CE TE ASTEAPTA DINCOLO...POATE FI MAI RAU

Uita-te la filmuletul asta:

http://youtube.com/watch?v=6AXpJVGDDJ4&feature=related

Stefi, pe langa toti care tin la tine, si care-ti vor binele, iti mai spun ceva, la care sa te gandesti foarte bine. Am mai spus mai sus, nu stiu daca ai citit. Viata nu se termina la mormant, nu uita lucrul asta! Dupa mormant vii in fata lui Dumnezeu, si daca El nu te-a mantuit, soarta va fi foarte trista, si nu pentru cativa ani, ci pentru vesnicie. Noi vrem sa te scapam de o hotarare pe care o vei regreta amarnic in vesnicie. Gandeste-te bine! Atatia oameni iti vor binele, se lupta sa te scape din lantul diavolului, si tu le dai la toti cu piciorul! Daca familia ti-a facut ceva rau, ce tu nu vrei sa ne spui, suntem atatia altii, care avem alta pozitie, si care te rugam sa-ti schimbi hotararea. Vei vedea in viitor ca viata (cu toate greutatile ei) nu este doar rau, ci sunt si zile senine, care sa te bucure. Cu totii iti dorim numai bine.

Inteleg perfect prin ce trece Stefi.Depresia e cel mai aprig si pervers dusman..crezi ca ai scapta,insa ea te urmareste...nimic nu ma mai stimuleaza,nu inteleg de ce trebuie sa ma ridic din pat..darmite s amerg la munca..m-am saturat sa port masca..defapt am ajuns sa ma confund cu ea..sa ma poarte ea..o sa-i fac o farsa la VIATA si am sa-i pun un mare STOP..am ajuns si la psiholog...se uita plictisit si lenes la mine..la ceas..intr-un final m-a intrebat" te deranjeaza dac fumez" :)..am achitat si am iesit..au fost cateva sedinte..

Draga Stefy 22,

Citind posturile tale ma intreb... cine sau ce te-a facut sa ajungi in starea asta.Dupa cum observi, ai multi parteneri de discutie pe acest forum. Sa stii ca, absolut toate problemele se pot rezolva daca sunt discutate chiar si in acest mod,( pe forum ) noi cei de aici, poate am trecut prin aceeasi situatie ca si a ta(sau poate mai grea) si dupa cum vezi am reusit.Merita ceva sau cineva sa te supere asa? Raspunde-mi.

Cine? Nimeni altul decat un animal care timp de 22 de ani mi-a facut viata un chin.Am ajuns sa nu pot lega 2 cuvinte,nici facultatea nu am putut sa o termin,sunt un zombi.

Raspunde-mi

Draga Abi,

Aceasta depresie pe care tu o acuzi are o cauza pe care tu o sti sau poate ca nu. Dupa cum i-am scris in postul anterior lui stefy22,aici suntem multi care am avut diverse probleme(poate mai mari decat ale tale) si pe care le-am rezolvat.Hai sa cautam impreuna cauza si la problema ta si sunt convins ca o vom rezolva.
p.s.
Acel psihoterapeut care se uita "plictisit si lenes"la ceas si-a gresit meseria.Mai sunt si altii care au cu adevarat vocatie pentru aceasta meserie, impreuna poate il gasim.
Astept raspuns.

salut si eu sant in situatia ta de depresie si amdoi copii mici dar incerc sa ies din situatia asta lupta

Draga Stefy,

Sa inteleg ca 22 de ani este varsta ta?

Da.

Stefy, despre ce "animal" vorbesti cand spui ca ti-a facut viata un chin si n-ai mai putut termina facultatea?
E vorba cumva de... tatal tau? Fratele? Vreo ruda? Vreun prieten? Ai suferit abuzuri repetate? Mie una asa imi suna... Si nu sunt psiholog ca sa-mi dau seama...
Da si tu o mica lamurire, asta ca sa nu te mai superi, probabil, cand toti oamenii astia minunati care iti scriu aici, din ingrijorare pentru tine, nu sunt suficient de atenti la ce spui tu cu adevarat...
Spune-ne, tuturor celor de aici, care tinem la tine, cine e cel ce ti-a facut viata un chin?
Descarca-te, raspunde-ne, te rugam frumos.
Hai sa discutam civilizat, chiar daca, cum spui tu, "nu mai poti lega doua cuvinte"...
Vezi, eu te-am inteles, crede-ma, "le legi" perfect.

Nu merita sa ii spun tata,dar din pacate din cauza lui m-am nascut ca sa sufar atat.
Abuzuri repetate,fizic si psihic mai ales.

Draga mea,
Te-ai nascut pentru ca asa a dorit puterea divina care ne coordoneaza,acel "animal" a fost doar o unealta.Dupa cum observ, abuzurile fizice au mers mult prea departe si de cele psihice... au facut foarte,foarte mult rau.Suferinta ta este indreptatita, dar, pentru tot exista o rezolvare,sa nu ai nicio indoiala.Cu ajutorul nostru, a prietenilor dupa net peste foarte,foarte putin timp o sa razi (impreuna cu noi ) de gandurile care acum te macina si impreuna ii putem ajuta si pe altii. Detaliaza-ne atat cat doresti si cat poti din problemele tale.Astept raspuns.

Stefy,
In primul rand trebuie sa te calmezi si sa incerci, prin toate mijloacele, sa pleci de acasa. Nu ai cui cere suport material, moral, ceva, pentru asta? (frate, mama sau sora?)
NU MERITA, SUB NICI UN MOTIV, SA TE GANDESTI LA SINUCIDERE DIN PRICINA UNEI BESTII, CARE NU SE POATE NUMI TATA!!!!! SA ITI INTRE BINE IN CAP CA ACELA NU E TATAL TAU! De fapt, cred ca si stii, nu se poate numi tata cel ce face asa ceva!
O prietena, prieten, amic/amica buna nu ai?
Nu ai putut avea, nu ai fost lasata?
Daca totusi ai, poti incerca sa te adapostesti la ea/el pana cand iti revii.
Apoi poti incerca sa iti cauti ceva de lucru: chit ca la o firma de curatenie, orice, NUMAI SA SCAPI DIN CALVARUL ALA!!! Nu crezi ca am dreptate???!!!
Fa un efort, iesi cat mai repede de acolo.

Nu am pe nimeni.
Nu mai vreau sa traiesc.

Dar, Stefi, ai o varsta cand poti lua singura viata in piept! Iesi de unde esti! Nu e nevoie s-o continui daca stii ca ai fost abuzata fizic si psihic. Cauta-ti un alt loc printre prietene, care vor sa te ajute! Vezi, aici, intr-un site, unde noi nu te stim decat din cateva randuri pe care le-ai scris, sunt atatia oameni care-ti vor binele! Sun convins ca printre prietenele tale sunt din cele cu suflet nobil, care vor sa te ajute. Pleaca de acolo, si pleaca imediat. Nu te uita inapoi, si sa nu-ti fie frica de nimic. Dumnezeu e de partea celor ce sufera, si-ti stie necazul. Nu te lasa daramata de viata care ai trait-o! Exista si lucruri mult mai bune, chiar daca viata nu-i usoara! Exista ajutor, si oameni care vor sa te ajute. Cere acest ajutor, si iesi din starea de depresiune in care ai intrat! Esti tanara, si ai viata inainte. Nu dispera, mai ales ca am fost multi prin situatii grele in viata, si Dumnezeu nu ne-a lasat! Voi continua sa ma rog pentru tine, si pentru viitorul tau!

Unde locuiesti? Cum poti sa spui ca nu ai pe nimeni? N-ai nici o prietena, colega, ruda?

Stefy
Daca spui ca nu ai nici o prietena apropiata... Pe nimeni care sa te ajute...
Eu una te cred, cu abuzuri repetate si, probabil, cu cineva (nu il pot numi nici eu, in continuare, tata, pe cel ce ti-a facut una ca asta!!!) te-ai gandit, macar o secunda, ca iti poti gasi adapost si ajutor psihic intr-o manastire?
De unde esti? Din ce oras/localitate?
Nu ai nici o manastire prin zona?
Daca nu stii daca e vreuna mai apropiata, nu vrei sa faci eforetul sa incerci sa mergi la o biserica apropiata de zona unde stai tu, sa intrebi acolo parintele unde ai putea sa te duci? Undeva mai prin preajma, unde sa nu stie nimeni de tine, si sa nu te coste mult transportul?
Ce zici, te gandesti putin la asta?
Nu e mai bine decat sa faci un gest necugetat?

Stefy
Sa nu ma intelegi gresit cumva: nu ma refeream ca sa te calugaresti musai... Dar, chiar si fara a te calugari, sunt sigura ca poti gasi ajutor si suport la o manastire de maici, cel putin pana cand iti revii.
Probabil ca acum ai impresia ca Dumnezeu nu exista pentru tine, ca nu ii pasa de necazurile prin care treci... Stiu cum vine povestea, si eu am zis de multe ori asa, la suparare mare...
Dar... nici nu-ti dai seama ce intorsaturi poate lua destinul unui om... Chiar daca tu crezi, acum, ca totul e terminat pentru tine, nici nu banuiesti cate lucruri frumoase pot lua nastere din tragedii si suferinte... Crezi ca sunt probabil nebuna... Dar sa stii ca mie asa mi s-a intamplat! E din experienta mea "citire"... Cand credeam ca sunt pe cale sa raman cu familia pe drumuri, cand toata lumea ma blama (pe buna dreptate!) ca am cauzat raul familiei, atunci finalul a fost fericit, chiar foarte fericit pentru toti! Nici nu ne mai asteptam sa ne recapatam casa... Dar s-a intamplat chiar o minune, si acum suntem linistiti... Desi, pe cuvant, eram "la doi pasi" sa ramanem pe drumuri si mama ameninta ca se sinucide decat sa pateasca asa ceva, la varsta ei...
Crede-ma, dintr-o intorsatura brusca, neasteptata, a destinului (una pe care nici n-o banuiesti!) se poate ajunge la un final fericit.
Asculta-ma putin...

Am sa ma gandesc.
Iar ma simt foarte rau,plang...

Stefy
Daca poti iesi macar putin din casa, sa dai fuga la o farmacie, incearca sa iei niste Sedatif PC sau, mai bine, daca iti da fara reteta (farmaciile mici dau) Extraveral. Bunica lua frecvent cand a murit bunicul, plangea intruna, si numai cu Extraveral se potolea.
Vezi, poate poti si tu sa iei o cutie, nu e scump.
Cand ceri farmacistei, vezi sa nu plangi tu, spune-i ca e pentru bunica ta care are insomnii si e in varsta. Daca nu iti da, ia Sedatif PC. Si ia niste pastile, trebuie sa te calmezi un pic, ce Dumnezeu! Nu poti continu la nesfarsit asa! Nu merita!
Ai sa razi de mine, sunt sigura, o sa crezi ca sunt putin sarita de pe fix, dar, undeva, este un baiat care, probabil, va fi viitorul tau sot si veti avea o familie frumoasa si fericita!
Crede-ma, se va intampla!
Cand te vei aduna, te vei linisti si automat vei mai slabi putin... Atunci vei avea incredere in tine si vei vedea ca viata ti se va schimba!
Vei reusi, nici nu-ti dai seama din ce directie te va "pocni" fericirea, desi acum esti sigura ca asa ceva e la distanta de tine, ca de la pamant la soare...

Mirona,iti multumesc pt sfaturi.
Am sa incerc sa ma adun,dar s-a agravat atat de tare,am insomnii,visez urat,ma trezesc cu ganduri rele,cu greu ma abtin sa nu imi fac rau.

Si... sa nu te gandesti la vreo prostie: Sedatif-ul PC e in totalitate din plante. Extraveralul e si el din plante, cu o doza mica de calmant. Bunica, la inmormantarea bunicului, a luat cred ca o folie de Extraveral (toata lumea ii baga in gura cate-o pastila, ca sa se calmeze) si, in afara de o stare de calm total si de o privire visatoarea, altceva n-a avut... Crede-ma, suferea si de inima. Si n-a patit nimic. Asa ca... nu te gandi ca poti face ceva cu calmantele astea: sunt slabe, vei reusi doar sa dormi zdravan.

Curaj, draga mea!
Ma bucur enorm ca vad la tine o sclipire de luciditate...
Ca te gandesti macar ca trebuie in sfarsit sa te aduni...
Ai sa vezi, va fi bine!
Stiu din propria experienta: eu una nici macar nu m-am rugat cand am fost in restriste, ajutorul a venit asa, ca o minune, de sus, de-acolo... De unde nu ma rugasem, ba chiar avusesem ganduri negre ca Cel de Sus are ceva cu mine...
Dar s-a intamplat... Acum stiu... Daca suntem oameni buni, care nu facem rau nimanui, nu avem pacate mari (o minciunica de circumstanta, acolo, nu se pune!), ai sa vezi ca nu suntem lasati... Exista ceva acolo, sus, poate nu cineva cu barba si roba ca in icoane, dar exista... Si are grija de cei napastuiti...
Pe cuvant... Nu te mint, este ceva, vei simti si tu, nu poti abandona la 22 de ani!

Draga Stefy22,eu sunt Flory(21 ani),o persoana cu aceleasi stari ca si tine si cu 2 tentative de suicid.Am fost diagnosticata cu tulburare anxios depresiva,am urmat tratamente de la diferiti psihiatri(3 la numar):lexotanil,coaxil,sertralina,anxiar,doxepin(iau si in prezent o jumatate de pastila,pentru ca mi-au dat dependenta si nu le pot lasa ca ma apuca "nebunia"la propriu,stare pe care nu o aveam inainte,sa incep tratamentul.....................ceea ce vreau eu sa scot in relief e faptul ca te rog din suflet sa nu apelezi la 1 psihiatru pt ca o sa te trimita frumusel acasa cu un diagnostic de depresie si cu sacosica cu antidepresive.....care or sa te amageasca pe moment dar,in schimb in timp de 1 an(cel mai scurt termen de tratament pe care il recomanda doctorii pt vindecare depresiei),or sa iti termine inima si or sa te si ingrase(eu am luat in greutate 10 kg,pe care observ ca incep sa le dau jos,dupa ce am renuntat la tratament(mai putin la jumatatea de care iti vorbeam).
Mergi la un psiholog si discuta tot ce te framanta,incearca sa iti dai seama de la ce au pornit starile astea.
Mie mi-a deschis ochii o persoana de pe forum,care mi-a recomandat s fac si dozarile hormonale,pt ca s-ar putea ca o dereglare hormonala sa dea starile astea.Imediat cum o s fac rost de bani(costa 200 lei,si se fac in anumite zile ale ciclului menstrual),merg sa le fac,poate poate asta e cauzaObserv ca esti si foarte speriata,poti apela la un calmant naturist.....
si hraneste-te corespunzator ca ti se slabeste organismul si automat o sa iti fie si mai rau.Accepta-mi t rog,cererea de prietenie,vreau sa tinem legatura!MULT CURAJ!

Stefi, te-am intrebat, si te-au intrebat si altii: unde stai, poate putem sa-ti gasim prieteni adevarati, care sa te ajute? Lucrezi ceva? Ti s-au pus multe intrebari, dar ai raspuns foarte evaziv! De ce? Sunt atatia oameni cu inima mare, si tu nu vrei sa te deschizi mai mult! In afara de asta, asa cum spunea, printre altii si Mirona, exista Cineva sus, care te iubeste, si-ti vrea binele. Nu refuza ajutorul Lui, fiindca El e singurul, care n-o face decat pentru ca te iubeste, si a dat pe Singurul Lui Fiu, Isus Cristos, ca sa mantuiasca pe oricine vrea sa-si puna increderea in El. Astea nu sunt povesti, ci lucruri adevarate prin care au trecut multi de felul tau.

stefy, nu are sens ca pentru un OM sa-ti iei tu viata! si eu am trecut prin toate astea, si eu ma consideram grasa,urata ca nimeni nu ma vrea, si ca daca as muri , nimeni nu mi-ar simti lipsa...dar m-am gandit ca nu are sens! Cineva este acolo pentru tine! Cineva v-a suferi foarte mult daca tu nu ai mai exista! daca vrei lasa un id de mess si vorbim!
Orice femeie, tine minte, ORICE FEMEIE , este FEMEIE, iar femeia este frumoasa indiferent de cum arata! nu te mai desconsidera atat! sunt sigura ca daca te-am vedea, o sa vedem multe trasaturi frumoase!

Sunt tot mai rau. Nu stiu cat mai rezist,de abia ma pot ridica din pat.Nu mai gandesc normal,nu ma pot exprima.

NU MAI STA IN CASA,MERGI MACAR LA MEDICUL DE FAMILIE SI DISCUTA CU EL.NU REZOLVI NIK DAK T IZOLEZI.

stefy, dar de ce nu incerci sa ne scrii barem?? fi putin mai optimista! noi vrem sa vorbim cu tine , sa te intelegem, sa stim ce se intampla cu tine, ajuta-ne sa te ajutam!!!

Cu regret fac urmatorul comentariu. Toti am rugat-o sa ne dea mai multe informatii, dar Stefi nu vrea cu nici un chip. Dupa parerea mea, si nu sunt specialist, ma gandesc daca nu cumva a pus anuntul asta online, ca sa ne faca pe toti sa scriem, si pur si simplu rade de noi! Imi pare rau ca trebuie sa spun asa ceva, dar omeneste vorbind, un om care este in suferinta, de obicei se deschide, si lasa sa iasa la suprafata toate amanuntele. Pozitia lui Stefi e de neinteles, indiferent cat de mult acel om i-a facut viata mizerabila! Sper sa nu mi-o luati in nume de rau, dar eu nu vad alta alternativa. Sper ca sunt gresit, dar... asta ramane de vazut!

Nu pot sa ma deschid.Pur si simplu nu mai gandesc normal.Nu mai stiu nici ce zi e,nu mai suport.Vlad, din pacate ai dreptate,nici eu nu inteleg ce e cu mine...

Cred ca iti cam plangi de mila. Inteleg ca stai acasa. Esti in vacanta? Daca nu esti in vacanta, caz in care ai avea o scuza sa stai, sa zicem sa te odihnesti, si nu muncesti, poate asta este cauza nevrozei tale: nemunca. ai timp la dispozitie sa-ti plangi de mila, sa te gandesti ce necajita viata ai. Dar ai 22 de ani. Acum nu mai conteaza neaparat ca te-a parasit mama, ca tata a fost cine stie cum, poti sa fii stapanul propriei tale vieti si sa ti-o faci frumoasa. Nu cumva iti cam place sa lancezesti, sa lenevesti, sa te complaci in trandavie. Repet, daca ai munci, ti-ai face si cunostinte, prieteni, ai vedea ca nu toti oamenii sunt frumosi, ca toti au probleme, dar au demnitatea sa le depaseasca. Tu te lamentezi mereu, ca nu mai suporti, dar nu faci nimic pt va viata sa-ti devina suportabila. Daca ai fi fiica, nepoata, verisoara, prietena, vecina mea, ti-as trage o scuturatura buna si te-as pune la munca.Munca nu dauneaza sanatatii, dimpotriva nemunca, sedentarismul, lenea, acestea dauneaza.

stiu k viata e uneori atat de grea si de cruda incat te gandesti k nmk nu mai are rost.t inteleg perfect mai ales k toti ne lovim de atatea probleme.cred k pt nimeni nu este usor.si eu am avut atatea mom in kr nu am inteles dc tocmai eu a trebiut sa trec prin atatea desi nu s tocmai batrana am decat 23 de ani..ai mei nu s au inteles niciodata,tata a avut probleme cu alcoolul..de aici si multe probleme financiare..uneori pur si simplu nu am avut poate ce sa mananc.ei sunt cv mai in varsta.mama sufera de diabet insulinodependent care i a creat multe alte probleme la un mom dat putea ajunge la dializa.acuma nu iese din casa pt k nu mai are putere.in urma cu aproximativ o luna am aflat k tata are cancer pulmonar penultima faza.pe zi ce trece se simte tot mai rau spune k il lasa puterile.uneori expectoreaza si sange insa nu stie adevarul si ink spera sa si revina.de fapt nimeni nu stie decat eu ceea ce mi a spus doctorul.si nu am ce sa fac decat sa stau si sa l vad cum se stinge incetul cu incetul pana cand stiu k va veni acea zi.si nuj cata putere voi avea sa trec prin asta pt k sunt singura si toti-matusi unki- asteapta de la mn sa fac totul.uneori simt k nu mai pot si am avut mom in care miam dorit sa cred k e decat un cosmar,sa se termine totul..am avut mii si mii de ganduri negre.ajunsesem sa ma gandesc cum ar fi lucrurile dk eu nu as fi..am avut zile in care ma simteam fara vlaga si a nimanui.dar am inteles k am langa mn prieteni si oameni kr ma iubesc si pe kr ii iubesc,un prieten minunat pe care pur sisimplu il ador si care in ult luni a fost sufletul meu si m a facut sa merg mai departe.nu as putea nicodata sa i las in urma.fiecare lucru se intampla cu un scop.atunci cand te simti rau gandeste te la oamenii care te iubesc si ar face orice pt tn.nu ezita sa i cauti sa le spui ce ai pe suflet si nu lasa problemele sa te copleseask.uite atatia oameni care ti au scris iti sunt alaturi..primeste ne decat in inima ta!

da stefy, chiar asa, noi chiar am vrut sa te ajutam ! macar sa-ti gasesti prieteni , dar nimic..hai nu mai stii de tine, esti atat de deprimata incat nu stii ce zi este...dar sa fim seriosi, nici orasul in care locuiesti?? Pe bune! Toti suntem atat de tristi cateodata incat nu vrem sa ne ridicam din pat, si suntem terminat, dar pentru aia nu deschidem calcul in fiecare zi si postam pe peste tot ca ce tristi suntem, hai sa plangem impreuna!!! deja exagerezi, pe bune! Credeam ca totusi ai vrut ajutor, ti l-au oferit atatea persoane, de varste si cunostinte diferite, o mie si una de sfaturi...tu o tii pe a ta ca nu poti sa mai traiesti, ca nu te ridici din pat ca nu mai sti in ce zi suntem, ca nu stii cum te cheama...Nu vreau sa cred ca iti bati joc de noi, sincer!

hai k acuma am avut tp sa citesc mai mult..stefy din pacate noi nu avem puterea de a ne alege parintii sau situatiile cand ne nastem..te inteleg prin ce treci pt k si eu am avut parte de cv asemanator.dar gandindu te sau vrand sa faci anumite gesturi nu te razbuni pe ei.te razbuni tot pe tn vrand sa te privezi de o groaza de lucruri..viata asa grea sau nedreapta cum e totusi e minunata si merita traita intens pt k noi nicodata nu stim ce ne rezerva viitorul..uite tu te gandesti la moarte iar altii ar da orice k sa traiasca kiar si numai cateva ore in plus.u crezi k nu ai prieteni ..pai uite cati oameni au sarit sa te ajute cu sfaturi..insa k sa primesti iubire si afectiune treb sa si dai..asa k nu ti mai plange de mila in fiecxare zi imbraca te ..iesi la o plimbare si bucura te de fiecare lucru marunt pe care ti l ofera viata!!

Esti o norocoasa,sunt atatia oamenii kre vor s t ajute si u,nu vrei nici macar s rasp l niste intrebari simple,c d pilda:"cum t numesti?" si "de unde esti?".Hai s fim seriosi,atata lucru iti poti aminti.
Ia-ti inima in dinti,mananca,fa-ti un dus si iesi,MERGI L DR D FAM,DAK NU AI BANI S MERGI L UN PSIHOLOG.Nu-i corect s t porti asa!SINCER!

stefy
ce ai facut azi?ce faci in fiecare zi?spune ne mai multe despre tn!

ce sa ne spuna despre ea?parerea mea e ca totul e o cacialma.........asta am crezut de la inceput....chear m-am mirat cum de a-ti luat-o in serios....probabil se amuza copios pe seama voastra...scz dar asta cred

probabil..asa se explica si d c raspunde decat uneori

ce fac in fiecare zi?de ce raspund uneori?pt ca nu am putere sa ma ridic nici din pat,de abia merg la baie.Nu e o cacialma,desi mi-as dori enorm sa fie asa si totul sa fie o gluma.

Cred ca de lene nu mai ai putere sa te ridici din pat. Stai, lancezesti si-ti plangi de mila. Fa ceva, nu te mai lamenta. Dar, cine munceste pt tine? Daca tu mucezesti in pat? Oamenii nu mai pot de munca si tu stai si ai timp de ganduri. La munca, asta-i solutia.

cred ca as putea sa te ajut cumva , stefy22 contacteaza-ma pe mess loredana_dana72

Sincer,eu cand am vazut ca nu mai pot,am fost constienta ca am nevoie de ajutor,si am mers la medic.Nu vreau sa fiu rea,dar un om care simte k nu mai poate,se duce unde vede cu ochii.......numai sa gaseasca un raspuns in legatura cu starea lui.Dak ti-ar fi asa rau,nu te-ai mai vaicarii si ai face ceva in sensul asta.Ai grija de tine cat mai poti ca mai tarziu o sa iti doresti sa iesi din starea asta si nu prea o sa te mai ajute mai nimic.Curaj,crede-ma poti trece peste asta,nu ai 100 de ani!

hai mha da-o naibii... " stefy22 (cu 4 ore in urma)

* 0
*
*

ce fac in fiecare zi?de ce raspund uneori?pt ca nu am putere sa ma ridic nici din pat,de abia merg la baie.Nu e o cacialma,desi mi-as dori enorm sa fie asa si totul sa fie o gluma." ...
daca este asa cum spui tu, ca abia te ridici din pat si bla bla bla, cand postezi aici, puteai sa scrii si cum te munesti, unde stai, ce faci.....nu toata ziua"nu mai pot, vreau sa mor, ma simt atat de prost, ...bla bla bla!! Daca tu la 22 de ani vi si ne spui noua ca nu mai poti, apai eu la 20 ca am deja 2 ani de munca si facultate in paralel, si nu ma mai plang!! Eu zic sa iesi frumos din casa(asta daca este adevarat ca stai in casa) si sa-ti cauti ceva de lucru!!! Iti spun eu ca atunci nu mai ai timp sa stai sa lenevesti! si pe langa asta , socializezi si tu, si-ti fai prieteni! Sa stii ca daca stam toti si ne plangem de mila, nu vine nimeni sa ne scoata din casa! asa ca fa bine si iti ia un loc de munca! Ai timp la batranete sa stai in pat cu scutec la fund, ca nu poti sa te ridici din pat , chipurile! Ultimul meu post, ca imi stric nervii degeaba!

si eu trec prin asa ceva chear si akm plang bn eu plang din cauza unui prt ffff bun akm miam dat seama nu era chear asa bun vb si u cu mama ta sau nush oricum sa nu ai incredere in oricine povestestene si noua ce ai patit mai axact si atunci o sa primesti ffff multe sfaturi bn k ai primit si pana akm asa e viatza mai intalnesti si pers mai rele care rad dar nu trebuie sa le dai atentie ii ignori si mergi mai departe cautati cv de fc akm cat esti tanara k mai tarziu o sati para rau o sa jungi la 30 de ani si te intrebi ce ai fc pana akm ai stat si ai plans sau eu stiu ce o sa fc u si o sati dai seama k iti pare rau distreaza-te iesi in parc stai p mess dute la cuparaturi nush snt fff multe de fc doar sa vrei sa le fc k altfel nu poti

buna stefy.. te rog asculta-ma.. si eu am o perioada ff proasta.. ca niciodata.. am 26 de ani si pana acum n-am trecut prin asemenea monente.. te rog.. hai sa incercam sa rezistam impreuna.. trebuie sa fii puternica, sunt absolut sigura ca ai ff multe motive pentru a trai de care acum nu-ti dai seama.. moartea nu este deloc o solutie... nu te mai gandi la acest lucru.. demostreaza-ne ca poti sa treci peste te rog... si vorbeste cu noi, descarca-te.. este cel mai bun lucru.. spune-ne despre ce este vorba... crede-ma ca si acest lucru te poate ajuta, in cazul meu a mers... astept sa-mi raspunzi..

ma numesc Laura,am si eu stari f proaste ,sunt tare bolnava,si singura.As vrea sa fiu rasfatata de voi cum este stefy....tare mult as vrea sa primesc si eu incurajari pt a putea merge mai departe.Am plans cand am vazut cate lume vrea sa o ajute ,ce frumos din partea voastra.Sunteti minunati.Eu ma simt foarte singura.Va pup pe toti....

pai ai putea incepe prin a ne spune maimulte despre tn

pai ar fi asa de multe lucruri de spus.!! sunt o femeie normala,poate prea sensibila.Ma lupt cu anxietatea,insomnia,atacuri de panica...plus ca nu mai pot face multe lucruri.Mi-ar placea sa fiu mai puternica,dar sunt captiva in mine insami.....Nu stiu ce sa fac,de unde sa ma apuc.....Cand ma gandesc la cum eram in trecut,mi se face rau...parca treiesc viata altei persoane.Am terminat 2 facultati,conduceam singura sute de km...munceam si invatam.....si acum...am nevoie mereu de ceva sau cineva.in fine....

oare mai pot fi puternica?de ce am mereu nevoie de afectiunea oamenilor,nu se poate trai si fara?Am tulburari de echilibru,am stari de rau.Si nu mai pot conta pe mine.Este pacat ca sunt asa la doar 34 de ani....dar....

mai oameni buni eu nu va inteleg serios..ok va e rau aveti zile mai proaste..tuturor ni se intampla asta k nu cred k e careva scutit de probleme.dar dc va complaceti in situatiile astea ?adik toti avem nevoie sa ne plangem acolo putin de mila dar apoi tre sa te gandesti k viata continua..nuj..apel;ati la un prieten,amic,sot,iubit etc..spuneti le ce anume va doare..faceti ceea ce va place..iesiti la o plimbare..faceti sport..etc..
laura..d c ai stari de rau ?sau ce anume stari de rau ai ?k nu mi este prea clar

Buna! Stiu perfect ce simti ..si eu simt acelasi lucru..am avut multe tentative de suicid si inca nu mi-am revenit.... in primul rand sa ne gandim la famile,,,,,,frate ...sora...mama ...tata...bunici ...etc .......dak vom face o prostie ei vor ramane marcati pe viata. Nici eu nu am prietene...nici eu nu ies din casa.....si nu am incredere in nimeni...nici eu nu ma suport fizic...sunt prea slaba.....dar aja suntem noi.....trebuie sa acceptam asta chiar daca nu prea putem.....sa sti ca te inteleg perfect, Daca vrei sa vorbim ia idul meu : stefyx_0
ai grija de tn

Buna Laura, ce mai faci?

Buna Augusta.Ce sa fac?Ma lupt cu starile mele,sincera sa fiu imi este f greu.dar ma incapatanez sa lupt...de fapt nici nu stiu daca ceea ce fac se numeste lupta,din moment ce ajung pe la urgenta.Nu pot sa controlez deloc starile astea...multumesc de intrebare

suicidul... nu e gluma, viata am primit-o de sus de la dumnezeu, avem o singura viata, nu faceti asa ceva, cine sufera plateste aici pe pamint, priviti cu curaj totul si infruntati orice vine in viata, ginditi pozitiv.

Stefy22,Nu are rost sa faci acel lucru...tu suferi aici pe pamant dar cand va fi sa te i-a Dumnezeu (nu sa te sinucizi) vei mosteni Imparatia Domnului.
Nu te mai gandi doar la ce este aici pe pamant,gandeste mai deparete de asta ;).
Lasa-mi ID-ul tau si putem discuta :).
Multa sanatate,cu sinceritate
Sebastian.

mai traiesti? mai esti printre noi?

Mai mergi pe la biserica...

bua...sper ca ai scapat de criza asta...ar fii urat sa nu mai fii in viata...eu ca persoana iti propun ceea ce fac si eu, ma distrez atat de mult cat pot...si eu am fst intr-o perioada in care stateam in casa dar atunci invatam fff mult...era telul meu.sper ca ti-ai gasit un scop astfel incat sa nu renunti la viata

Te cred si te inteleg, sincer si io sunt foarte dezamagit de viata asta, m-am saturat pana peste cap!! e prea mult ghinion in preajma mea, imi caut de munca in tara si afara si nu gasesc nimic, sunt plin de datorii, nu am nici macar bani sa imi platesc chiria si unde mai pui ca am si o familie de intretinut, fetita mea are 1 an si jum. iar nevasta-mea nu lucreaza nici ea. Tot venitul nostru sunt 800 lei/luna din care 500 e chiria. Simt ca imi expodeaza capul!!! Nevasta-mea e pe nicaieri si ea...
M-am gandit si eu de multe ori ca ar fi mai bine sa imi pun capat zilelor, dar nu merita!!!
Viata pe care o avem cu suisuri si mai multe coborasuri, ne este data de Dumnezeu si tre sa trecem prin ea chiar daca noi trebuie sa o trecem pe burata, "taras" prin mocirla si altii pe "cai albi". Asta e viata si asa ne-a fost sortita.
Aud pe multi zicand "cat de frumoasa este viata!"...o fi pentru altii, dar nu toti suntem de aceiasi parare.
Dar chiar si asa, incearca si fa tot ce iti sta in-putinta si nu te sinucide ca nu faci decat pe placul satanei.
Mai bn suporta cat poti si cat nu mai poti, ca eu inca mai cred ca, dupa ploaie vine si vreme mai buna. Care normal ca nu va tine mult, dar cat tine atata tine si apoi iar va fi vreme rea si tot asa.
Asta e viata, buna pentru unii si naspa ptr. altii.

INCEARCA SA IESI MULT LA PLIMBARI PRIN NATURA SA CHIAR SI ORAS,,,,ASTA I-TI VA MAI OCUPA PUTIN GANDURILE NEGRE PRIN CARE TRECI,,,,ASTEA VIN DEOBICEI DE LA DECEPTII..SAU SUFERIINTE DIN TRECUT..SI EU MA DEPRESIONEZ REPEDE DAR SIMPLUL FAPT CA UMBLU MULT PE JOS PRIN ORAS MA FACE SA MAI UIT PENTRU CE AM DECEPTII SI UNEORI CHIAR IMI REVIN LA VIATA...STIU E GREU..DAR INCERCA...MOARTEA NU-I O SOLUTIE..ASTA DACA NU IL AI PE DUMNEZEU IN VIATA TA..NUMAI CEL RAU TE IMPINGE LA ASEMENEA LUCRURI.....