Senzatie de sufocare

Acceasi senzatie am avut-o si eu ..senzatia de sufocare sau dispnee imposibilitatea de a respira decat in pozitie sezanda (ortopnee) ...
La mine a fost simplu ( sunt cardiac cu un infarct de sase luni ...si o insuficienta cardiaca ).
Sfatul meu : investigati mai bine inima si la centre serioase .
Eu am iesit din spital ieri 12.01...iar pe 8 .01 mi-ai pus inca un stent pe o coronara si nu ma mai sufoc .... nu va speriati ..nu e asa grav ...dar cu inima nu e de glumit !
Se spune ca o afectiune este rezolvata pe trei sferturi daca e diagnosticata corect !
Sanatate !

Va multumesc pentru raspuns dar deja am facut investigatii la inima: electrocardiograma, ecocardiografie si apoi de cand am eu crizele astea, de pe la 11, 12 ani as fi murit cred de mai multe ori, acum am deja 30; apoi o insuficienta cardiaca se vede, cel putin la ecocardiografie, o investigatie pe care am facut-o la 2 cardiologi diferiti.

Va multumesc oricum si va doresc si dvs. numai bine si sanatate multa.

Buna Laura,
cred ca se merge prea departe, sa nu exageram ...sunt 26 de ani totusi :)

eu ma gandesc la alta treaba draga Laura ,ca idee te-ai gandit un moment ca ai putea avea vreo forma de astm ? Nu este ceva grav insa daca nu ai idee de unde provin acele sa le spunem 'crize' poti incepe sa iti faci o serie de griji total aiurea ...

Iti recomand sa soliciti o trimitere medicului tau de familie in sensul unei investigari in cadrul unui centru de pneumologie / pneumoftiziologie daca nu ai facut lucrul asta pana acum si vezi daca nu cumva are legatura cu ceea ce aminteam mai sus .


asteptam vesti bune de la tine :)
multa sanatate ,
Hans Böckler

Multumesc pentru incurajari Hans, dar am 30 de ani, nu 26. Oricum, ziceam in mesajul meu ca am facut cam toate analizele posibile sub acest aspect, pana chiar si o radiografie la plamani si totul este bine. Dar poate am sa-ti urmez sfatul si am sa aprofundez cumva problema cu astmul desi ma gandesc ca la astm te ineci si chiar pare sa fie fatala o astfel de criza daca nu se intervine in timp util; eu insa nu cad, nu ma invinetesc, nu mor in timpul unor asfel de crize, doar ma chinui sa inspir profund. Repet senzatia pe care o am e ca si cum mi s-ar bloca muschii respiratori si nu participa in intregime la respiratie. Of Doamne, e greu tare...

Multumesc,
numai bine.

scuze, dupa ce am trimis mesajul am observat ca ai 30 :)

informativ, prin radiografia pulmonara nu se poate evidentia vreo forma de astm.Mai mult decat atat vorbesc dintr-o experienta intalnita la un prieten.De curiozitate daca ai observat - secretii orale (un fel de saliva mai densa) dupa aceste episoade ai ? sau ai remarcat cumva - aceste crize apar mai des dupa o buna portie de ras /alergat/ activitate ce iti solicita plamanii sau efectiv din senin ?

o seara placuta
Hans Böckler

Nu, nu am secretii orale ciudate iar crizele, dupa cum ziceam, apar din senin, nu cu un motiv aparent... cel putin nu-mi dau eu seama daca apar ca o consecinta a ceva in mod special... In ceea ce priveste rasul sau alte activitati din contra... daca ma face cineva sa rad pe bune... nu asa fortat... ma simt mai bine...

din cate stii tu, daca stii si nu te stresez evident, este posibil pe un fond psihic nervos sa se contracte muschiul diafragmei, care participa la respiratie prin trimiterea aerului catre partea inferioara a plamanilor, astfel incat sa produca senzatia de nealimentare completa cu aer?

Ca sa exemplific, stii senzatia de bine pe care o ai cand oftezi si parca simti aerul pana in stomac... eu in timpul unor crize de acest fel nu simt aerul cum patrunde adanc in plamani, parca tine ceva in zona diafragmei...

multumesc,
o seara placuta si tie...
Laura Ivascu.

Draga Laura, eu una sunt aproape sigura ca nu poti respira din cauze psihice! Si spun asta din urmatorul motiv: atat eu, cat si inca doua colege de la serviciu avem aceleasi stari, ne-am investigat pana am ametit si tot nu am gasit cauze somatice!

Eu una zic sa asculti cu mare atentie sfatul d-lui doctor Sorinel Mocanu si sa investighezi "si pe partea cealalta", si anume problemele de ordin psihic pe care probabil ca le ai, ca oricare dintre noi.

Tin sa mentionez ca si eu, si colegele mele, avem aceste stari de sufocare numai in momentul in care ne confruntam cu probleme si agitatie+stres pe plan profesional si particular! Crede-ma, am fost extrem de atente si am constatat ca aceste crize de sufocare "se leaga" perfect cu agitatia pe care am avut-o in ziua respectiva sau cu ceva timp in urma.

Iar, in ceea ce ma privste, tin sa-ti dau dreptate cand faci legatura dintre accidentul mamei tale si aceste stari cu care te confrunti de atatia ani! Nici nu-ti imaginezi cat de mult conteaza pentru copil ca mama lui sa fie linistita si sa nu aiba vreun soc atunci cand e insarcinata!! De exemplu, mama mea a avut probleme cand m-am nascut eu (am 36 de ani si m-am nascut "pe vremea impuscatului), nasterea a durat extrem de mult timp, placenta a iesit inaintea mea cu vreo 12 ore, timp in care eu am stat "pe uscat" si, cand m-am nascut intr-un final prin cezariana, facuta cu chiu cu vai si cu aprobarile de rigoare (asa era pe vremea aia!), am luat nota mica la nastere, eram vanata toata! Nu am avut nici o problema pana la 28 de ani, cand am facut epilepsie, am stari de sufocare cand sunt super-stresata, crize de hipertensiune pe cauze psihice (analizele mi-au iesit si mie perfecte!), asa ca... Eu zic totusi ca poate fi o cauza si accidentul mamei tale.
Uite, acum, de exemplu, am o perioada "nebuna" de-a binelea la serviciu, nu pot dormi, nu pot manca cum trebuie, nu dorm, ma sufoc si am si ameteli, cand mai fac analize imi iese mereu totul perfect!

Ma gandesc ca nu strica sa iei legatura cu d-nul doctor Sorinel Mocanu, si ai multa-multa grija cu bebeul, eu una, cu problemele pe care le am nu ma incumet in ruptul capului sa fac bebe pentru ca am toate sansele sa fie afectat si el nu are nici o vina pentru problemele mele!

Mai cere si alte opinii pe plan psihic, caci, dupa cum vezi, pe plan somatic nu ai nimic!

Multa-multa sanatate iti doresc si sper sa mai vorbim!

Scuze, abia acum am citit ce ai scris mai sus (deh, oboseala mea tinde sa devina cronica...), ca rasul te face sa te simti mult mai bine. Vezi? Cred ca te detensionezi pe plan psihic, diafragma ti se relaxeaza si poti respira in sfarsit normal! Ce spui, nu am dreptate?
Oricum, eu, cand am crizele astea de sufocare, ma fortez din toate puterile sa nu care cumva sa intru in panica, pentru ca atunci criza se agraveaza, respir atat cat pot de mult, evident, trag aer in piept mai adanc insa caut sa fiu cat se poate de calma, imi repet in minte ca o mantra: "hai, fii calma, acum poti respira normal, esti puternica si o sa-ti treaca repede, uite, acum vei incepe sa respiri normal, simti cum plamanii se umple de mult aer..." si alte asemenea cuvinte de autocontrol! Tu ai incercat? TE ROG, NU INTRA IN PANICA, MAI MULT RAU ITI FACI! Incearca niste exercitii de relaxare cand ai starile astea, te va ajuta extrem de mult!

buna Laura si eu am acest simtom de la 8-9 ani dar de 16 ani sufar de anxietate si atacuri de panica acuma am 32 de ani si tot aceasi chestie cu foamea asta de aer si sint aproape sigur ca este din cauza psihicului si a nervilor.

http://it.wikipedia.org/wiki/Delorazepam eu asta folosesc

buna ziua am 15 ani si de un an ma trezesc noaptea cu palpitatii incepe sami tremure corpul si simt ca ma sufoc noaptea mi se intampla cel mai des dar si ziua .De 3 zile in orice incapere as fi simt ca ma sufoc daca nu am geamul deschis dar acum e iarna si nu mai pot sta cu el am palpitatii in continuu si simt ca nu pot sa raspir cu vitaminele stau bine mi-am facut si ecg miam facut si analize la plamani si toti miau spus ca sunt bine singura vitamina cu care sunt la limita este magneziul nustiu ce sa fac mie frica va rog ajutati-ma!!!

aceasta stare o am si eu de 20 ani nu stiu cum sa scap de acest chin va rog ajutatima

nu te speria, daca rezolvi problema cu magneziul totul va fi ok, numai ca tratamentul dureaza cateva luni si trebuie sa ai rabdare. Am avut aceeasi problema cand eram in facultate si am urmat tratament timp de 3 luni astfel> 20 de zile 3 pastile de calciu pe zi si 2 de magne b6, apoi vitamine, luna urmatoare 15 zile calciu ci magneziu apoi vitamine is ultima luna 10 zile calciu cu magneziu si apoi vitamine. La mine a dat rezultate, dar permanent am grija ca din cand in cand sa iau supliment de magne b6

ai fost la psihiatru

Din pacate nu te pot ajuta cu o informatie clara in sensul acesta deoarece nu sunt medic ...

dar sunt convins si sper sa te vei face bine :)
nu renunta continua sa cauti cauza


Hans Böckler

Va multumesc din suflet pentru amabilitatea de a-mi raspunde d-na doctor. Cum spuneam, am verificat tot si din acest punct de vedere, si calciul, magneziul, tot ce s-a putut face prin sange, hormoni tiroidieni, cred cam tot... si totul a iesit in limite normale. In ceea ce priveste Sedatif PC, am luat si acest medicament de la o farmacie homeopata dar nu m-am linistit. Este o stare care apare din senin, ma chinuie pentru cateva zile bune, dupa care incepe sa se amelioreze, dar problema reincepe la un alt interval de timp fara sa-mi pot explica ce-mi inhiba respiratia normala. Voi incerca si cu psihoterapia pentru ca s-ar putea chiar sa-mi dea o mana de ajutor. Sper. Intre timp, inca o data multumiri pentru raspuns.

stai linistita ! Sunt o multime de persoane care au aceste simptome.Eu le am de cativa ani buni si asta din cauza uneo tulburari obsesiv compulsive generate de anxietate.Respir sacadat, obosesc si ore intregi am senzatia ca ma sufoc ca nu imi intra aerul in plamani asa cum trebuie! e de la un factor stresant pe care poti sa il constientizezi sau nu-in unele cazuri! Nu vei pati nimic ! Totul depinde de tine sa iti revii! Eu i mi revin de multe ori dar daca nu tin sub control starile de anxietate senzatia revine! Totul e pe sistem nervos nu exista niciun pericol real!
Sanatate maxima!

Buna Marialeea. Iti multumesc pentru raspuns. Intrebarea mea pentru tine e, daca nu te deranjeaza sa-mi raspunzi din nou, evident, starea de sufocare se manifesta si la tine cu senzatia ca ti se blocheaza ceva si nu ai senzatia de bine de aer inspirat adanc in plamani ca dupa un oftat si, in consecinta, ti se provoaca si un cascat ciudat care dureaza catva timp, vreau sa spun casti de cateva ori, pana cand simti pentru o fractiune de secunda ca ti s-a deblocat ceva si ai reusit sa inspiri, si evident, dupa aceasta o iei de la capat cu chinul?

Astazi am fost din nou la medic, m-a consultat pe toate partile, mi-a ascultat din nou plamanii sa vada daca nu am ceva astm, inima, mi-a masurat saturatia de oxigen din corp, desi ma dusesem din nou cu tot catastiful de analize de toate felurile pe care le facusem; in fine, prin coroborare, mi-a spus ca sunt perfect sanatoasa, ca problema pe care o acuz cum ca nu ma oxigenez bine nu sta in picioare pentru ca imi facuse saturatia de oxigen si iesise perfect, deci este doar o senzatie, mi-a mai zis ca fiind o chestie pe fond psihic, un sindrom anxios, pe care il am de prea mult timp mi s-a cronicizat deja, practic este vorba uneori cand imi vin crizele de lovirea sau cam asa ceva a doi nervi, vegetativ si simpatic de la nivelul diafragmei care o tensioneaza (totul pornind de la tensiuni nervoase interne neexprimate si inconstiente care o "intepenesc") dar asta nu inseamna ca nu respir cu adevarat, ramane totul la nivel de senzatie, altfel am muri sau am intra in colaps, evident.

Ti-am scris tot acest lucru pentru ca probabil, daca zici ca te-ai investigat si tu si ai ramas cu aceleasi senzatii ca si mine, s-ar putea sa ai acelasi lucru. Mie in acest moment pentru cateva saptamani mi-a prescris Xanax, este singurul care detensioneaza sau sedinte de psihoterapie, a doua varianta nefiindu-mi la indemana pentru ca iti compromite o prea mare parte a activitatilor sau a serviciului, plus ca mai si costa. Am uitat sa spun, eu sunt jurnalista si lucrez dar si traiesc, sunt casatorita cu un italian. Deci medicii pe care ii frecventez acum sunt italieni, vedem si alte pareri. Si-ti mai spun un singur lucru, am ramas blocata sa vad cat sunt de dedicati cauzei, medicinei, doctorii de aici, din pacate, nu ca cei de la noi.

In speranta ca nu te-am plictisit si ti-am putut impartasi cate ceva care sper sa te ajute si pe tine la sanatate, te salut si sper sa te mai aud.

Laura.

Draga Laura, crede-ma, parca e un facut: si eu lucrez in presa, pe partea de IT insa, iar colegele mele sunt jurnalisti ca si tine! Cred ca pe noi "meseria de omoara", cum se spune! Este f.f. stresanta, vezi si tu, abia acum am apucat sa intru pe mail, si inca sunt fericita ca nu am venit la ora 21.00 acasa, ca ieri sau alaltaieri!

In primul rand, din cate am citit si eu si mi-au zis medicii, cascatul este de fapt felul in care organismul "da comanda" sa ne "egalizam", intr-un fel respiratia, sa nu ne mai chinuim sa tragem aer in piept, mereu si mereu. Exact axceleasi senzatii le am si eu, ca si colegele mele, de altfel.

Si eu iau Xanax, stiu ca da dependenta, insa nu renunt la el pentru simplul motiv ca este singurul care ma ajuta sa "ies" din starile astea atunci cand gafai de nu mai pot. Ba inca sa-ti spun una si mai si: eu mai fac si hipertensiune, tot "pe fond vegetativ", dupa cum mi-au spus medicii, caci sunt sanatoasa tun si totusi, la 36 de ani, fac si 20 tensiune de simt ca mi se sparge ceva la cap! Cand fac tensiune iau Lexotan, 1/2 de pastila, si gata, de la valorile astea nebunesti scade iar la 12! Acum zi si tu daca nu e totul pe fond psihic! Si, crede-ma, toate starile astea sunt agravate intr-un fel de faptul ca avem un job solicitant, dar de, omul trebuie sa-si castige cumva existenta si face ce stie el mai bine! Dar... pe noi nu ne ajuta prea tare agitatia de la munca si trebuie "sa-i dam la cap", cum se spune in popor, si sa ne mai calmam sistemul nervos (respectiv cu Xanax).

Si daca incercam sa ne controlam cat putem de bine, putem reusi sa facem sa treaca criza mai usor si, parca, mai repede.
Spune-mi, tie nu ti-e frica sa faci un bebe! Eu nici la varsta asta nu am si pur si simplu mor de frica la ideea de a ramane insarcinata! Caci, vorba ta, daca fac vreo criza, gravida fiind, pot eu fi sigura ca nu stresez copilul sau, mai rau, ca nu mi se intampla sa avortez daca e vreo criza mai violenta???
Nu stiu ce sa mai cred, la mine mai sunt si problemele cu hipertensiunea, nu cred ca ma voi incumeta la vreun bebe?
Tu ai curaj?

Si sa stii ca si eu casc "de-mi rup falcile" cand intru in criza asta de respiratie! Ma simt bine citeva secunde dupa cascat, si apoi o iau iarasi de la capat.

Perfecta descriere, simptome identice...sa-nteleg ca ultimul lucru de facut e vizita la psiholog?

Doamne, este identic cu ce am eu... in afara de partea cu tensiunea, nu-mi vine sa cred... ma simteam pana de curand atat de singura cu aceste simptome si stari incat nu stiam ce sa mai cred... iata ca mai sunt si altii...

In ceea ce priveste partea cu bebe trebuie sa spun ca astazi chiar am atins discutia la medic si mi-a zis, spre fericirea mea, ca astfel de stari nu se transmit la fat pentru ca el este atat de bine delimitat in lichidul amniotic incat chiar daca simte anumite lucruri pentru el sunt ca niste vibratii, asta in conditiile in care mama ar avea un soc sau o bucurie foarte mare, dar cand ai o stare constanta, ca cea acuzata de noi, nu "absoarbe"... De alta parte mi-a mai spus ca in timpul unei sarcini exista un "joc" al hormonilor atat de puternic incat ne transformam automat corpul de la normal la 180 de grade... ca un exemplu pe care mi l-a dat ea: o persoana extrem de deprimata poate deveni euforica in starea de graviditate, nu mai tin minte exact cum s-a exprimat astazi, ca vorbea cam stiintific pt. mine, dar ceva de genul hormonii se "reasaza" in timpul sarcinii astfel incat sa protejeze atat mama cat si fatul, mai rau e pt. anumite persoane dupa sarcina, stii tu depresie postpartum etc...

Deci, curaj draga mea, eu anul asta ma incumet, fie ce-o fi... imi doresc atat de mult un "pitic", tu nu? Nu crezi ca merita sa ne asumam un minim de risc, sa ne acordam si sa acordam o sansa cuiva sa ne spuna... "mama"...?

Vai, draga mea, mi-e frica de mor cu bebeul! Daca, Doamne-fereste, fac o criza de hipertensiune (pe fond neurovegetativ, asa cum mi-au spus medicii ca este) cand sunt insarcinata???? Pierd copilul, iti spun eu "la sigur"! Sau il afectez, caci prin cordonul ombilical ii "pompez" cu putere sangele (cand am hipertensiune, bineinteles) si lui in trupusor! Bietul de el, sunt sigura ca, daca rezista, nu ii va fi absolut deloc bine!
Si, din pacate, medicii mie mi-au spus ca, pana nu "rezolv" starile astea de hipertensiune, e cam riscanta treaba cu copilul! Hmm, de parca ar depinde de mine lucrul asta!
Ah, si apropo, tu ti-ai luat tensiunea vreodata, asa, de curiozitate, cand ai starile astea de sufocare? Mie imi creste binisor tensiunea, unei colege ii scade pana pe la 9 cu 4, acum depinde de organismul fiecareia dintre noi. Incearca, totusi, si tu, sa-ti masori tensiunea cand te sufoci! Caci, daca creste sau scade alarmant, iti spun eu IN MOD CERT ca nu e deloc bine pentru un bebelus! Sunt, in orice farmacie, aparate de masurare a tensiunii, si numai cand ai o criza poti vedea cum iti variaza si daca iti variaza tensiunea. Ia vezi, ca s-ar putea sa ai ceva surprize si pe acest plan!
Si, intr-adevar, hormonii o cam iau razna cand suntem gravide! Am doua cumnate, una e gravida acum, alta a nascut acum 2 luni, stiu perfect cum vine treaba asta. Una era un car de nervi in sarcina, alta avea niste pofte de speriat si era blanda ca un mielusel. Cea care a fost nervoasa in sarcina nu a facut depresia postpartum, cea blanda in schimb da, ca plangea "de-i sarea camasa dupa ea" din orice. Deci, in concluzie, daca acum sistemul nostru nervos e cum e, oare in sarcina cum se va "comporta"?
Off, vai de noi, e greu tare sa o tot ducem asa, cu anii, cu simptomele astea aiurea!

Si inca ceva, probabil ca nu vei citi mesajul meu decat dimineata, sa nu crezi ca nu vreau sa-ti raspund imediat, dar adevarul e ca plec la munca f.devreme (la ora 06.30), si din pacate nu stiu cand ajung acasa ca sa-mi citesc mailul. Oricum, nu pot "butona" la calculator decat seara, caci la serviciu muncim pe rupte de nici nu apucam sa mergem la toaleta.
Si, la raspunsurile tale, iti raspund, dupa cum vezi, la ore din acestea "ciudate", caci adorm devreme seara, franta de oboseala cum sunt, si ma trezesc cu noaptea-n cap. Ce mai, vezi si tu, tot sistemul meu nervos e dat peste cap, hmm, ce sa ma mai mir ca am starile astea!!! Banuiesc ca nici tu "nu stai pe roze" cu programul la serviciu si cu munca asta "in salturi".
Te sarut si mai vorbim, poate medicii tai sa descopere tratamentul pentru caznele noastre, ca eu deja nu mai am sperante ca-mi va fi mai bine, poate la batranete, cine stie...

Va multumesc din suflet pentru sfat, sa stiti ca l-am citit, dar, cel putin in ceea ce ma priveste, cred ca situatia e un picut mai complicata: EU AM MAI MULTE SIMPTOME PE SISTEM NEUROVEGETATIV, DIN PACATE, NU NUMAI CEL DE SUFOCARE! Si eu sper ca ati citit ce i-am spus Laurei, si anume ca am si episoade de hipertensiune fara a mi se gasi nici o afectiune, cat de mica ar fi ea (plamani, rinichi, tiroida, inima si tot ce se mai putea), analizele de sange mereu sunt OK (nu imi lipseste calciul si magneziul), am facut tomografie, RMN, ecografii ale tuturor organelor, poze la plamani si nici nu mai stiu cate (la spitalul Floreasca). Am avut norocul de a "da" peste un medic adevarat si "m-a scanat" din capa pana-n picioare!
Cu Xanaxul... Sa stiti ca il iau episodic, ma pot "lasa" de el oricand, cu Bromazepamul e mai greu, cum il intrerup de tot incepe sa-mi creasca tensiunea! Care nu coboara indiferent de as inghiti: Monopril sau Captopril, Enap, si tot ce am incercat. Asa ca la mine cred ca s-a instalat dependenta, iau acest medicament (Bromazepamul) de sapte ani, 1/2 pastila la nevoie, caci imediat simt cand incepe sa-mi creasca tensiunea. Iar, odata cu asta, incep si episoadele de lipsa de aer, ritmul cardiac incepe sa mi se modifice (55-60 batai/min. - am aparat electronic de masurare a tensiunii care arata si pulsul) si incepe balciul!
Homeopatic vorbind, nu am incercat, personal, inca nimic.
Si, dupa cum vedeti, mai am si insomnii, cam asta e ora cand sunt treaza si mi se face somn pe la ora 05.00, dar eu la ora 06.15 plec la serviciu si nu mai pot dormi! Uneori mi s-a intamplat sa adorm de-a binelea in metrou de oboseala! Si mi-e frica sa inghit somnifere, fie ele si naturiste, caci sunt "tehuie" si trebuie sa ma concentrez la munca!
Cam asta ar fi, in mare, toate problemele mele!
In speranta ca nu v-am plictisit prea rau, multumesc ca ati avut bunavointa de a ma "asculta".
Cu stima,
Cristina

Sarumainile doamna doctor va rog sami spuneti daca acel medicament homeopat are contraindicati la diabet sau la medicamente de tensiune cum ar fi norvasc sau metropolrol va multumesc si va doresc numa bine eu am mare incredere in medicamentele homeopate si le recomand tuturor

vreau sa o intreb pe dr cristina daca te poti vindeca de senzatia de sufocare la stomac si eu tot asa ma sufoc nu pot respira in totalitate in cat timp sunt de jumatate de an cu starea asta ma pot vindeca va multumesc datim un raspuns

Va multumesc mult pentru raspuns, d-na doctor! Voi incerca si cu medicamente homeopate, caci nu am nimic de pierdut: sunt intr-o stare de oboseala de "pic din picioare"! Nu am mai mers cam de multisor la medic pentru ca imi lipseste total timpul pentru a ma programa la o consultatie. Sper sa ma "eliberez" macar un pic in curand si sa incerc, chiar la dumneavoastra, daca veti avea bunavointa de a ma primi. Dar momentan este o nebunie la mine la serviciu, lucrez la stat si editura mea a fost desfiintata, fiind preluata prin absorbtie de Minister, si a inceput balciul: completarea de teancuri de formulare, scoaterea cazierului, analize la policlinica (unde am fost toti colegii "in par", in timpul programului, noi avand si mult de lucru), consult la psiholog (iar eu am "iesit" bine din acest pct. de vedere), consult la medicul de medicina muncii (la care ma duc chiar luni, tot in timpul programului, apoi vin "intr-un suflet" la serviciu, sa-mi termin treaba) etc.! Apoi spuneti sin dvs. daca acestea nu sunt lucruri stresante, atat pt. mine cat si pt. colegii mei: alergam de colo-colo ca naucii, luam taxiurile in grup, dam fuga la policlinica, eventual la Minister, daca suntem chemati, apoi inapoi la munca ca sa ne terminam treaba, ce sa mai, toata redactia a innebunit de-a binelea, nu numai eu, sa stiti! Caci niciodata nu stim ce se investe in ziua urmatoare, primim telefon dimineata sa facem naiba stie ce si... "pe cai" neneaca, toti "in par"!
Sper ca nu v-am plictisit prea mult, incercam sa va fac sa intelegeti cam care e programul meu momentan, sper sa se incheie toata tarasenia cat mai curand si sa ma linistesc si eu odata! Atunci fiti convinsa ca ma voi putea ocupa si de mine. Si poate, scuze ca ma repet, veti avea bunavointa de va putea ocupa putintel si de mine.
Multe multumiri inca o data si sanatate,
Cristina

Va multumesc din suflet pentru atentia pe care mi-o acordati. Imediat ce termin cu "nebunia" asta de la serviciu, ma voi indrepta si spre un centru de medicina homeopata. Si as aprecia foarte mult daca ati putea sa ma ajutati si sa vorbiti cu colega dvs. din Bucuresti. As fi oricum mai linistita ca voi "incape" pe mainile unui OM, MEDIC ADEVARAT, cum sunt absolut sigura ca este colega dvs. Ma uit si eu la diverse probleme ale oamenilor si observ ca, desi pun intrebari de ordin strict medical, la care ar cam trebui sa le raspunda medicii sectiunii respective, se intampla destul de rar sa primeasca lamuriri din partea dumnealor. Sunt constienta ca doctorii sunt si ei oameni ocupati, dar eu zic ca cei ce apeleaza la dansii sunt disperati si in suferinta si ar trebui sa li se acorde, poate mai mult ca unor simpli pacienti ce se prezinta la cabinet, interes si intelegere. Dumneavoastra sunteti OM, inainte de toate, si as aprecia nespus de mult si in continuare ajutorul dvs.
Cu mii de multumiri pentru abnegatia dvs. (pe care eu personal o simt in spatele unor simple randuri),
Cristina

Buna seara va multumesc pt raspuns am trecut si eu prin probleme asemanatoare declansate pe baza unui efort de ridicare in luna octombrie 2009 mai am si acum niste tentative de blocare a respiratiei asa cum arata doamna Laura medicul cardiolog depistandum o hipertensiune care o tratez chiar si o angiografie la Timisoara am facut ca sa fim siguri de la ce porneste avind in vedere ca eu sunt sofer profesionist de meserie la aceasta testare nu mi sa descoperit nimic anormal de acea as vrea sa incerc acel medicament homeopat sunt sigur ca aceasta este pe fond nervos acest medicament are efect de durata si se poate administra doar cu acordul medicului va multumesc anticipat si doresc ca cei care au acesta suferinta foarte neplacuta sa scape cat mai curind de ia si dumneavoastra multa sanatate sunteti uni dintre medici care chiar va respectati juramantul cu stima GALE SORIN

Buna Cristina... Cum te mai simti? Am vazut din randurile tale de mai sus cam cum stai cu programul zilnic de lucru si cu somnul... Draga mea, nu-i bine deloc, te distrugi... pai cum sa dormi doar o ora pe noapte de la 5 la 6.15? Cred ca te inteleg foarte bine cum e cand ai crize sa nu poti sa te asezi la "orizontala" ca devii nelinistit din cauza sufocarii sau senzatiei de sufocare (cel putin asta mi se intampla mie) si parca noaptea imi este si mai nasol...
Apropo, vroiam sa te intreb un lucru: daca esti in timpul unei crize de sufocare, atac de panica sau zi-i cum vrei si reusesti intr-un final sa adormi, dormi linistita, adevarat? Vreau doar sa-mi confirmi sau sa-mi infirmi pentru ca eu daca am o criza, simt ca n-am aer si reusesc sa adorm, dorm linistita fara probleme... iti dai seama ca in somn nu mai casc "sa-mi rup falcile" cum ziceai tu si nici senzatia ca nu ma oxigenez bine nu o mai simt... deci... dormi linistita...

te pup si ai grija de tine,
Laura.

Laura draga, slava Cerului ca nu dorm numai o ora pe noapte (as muri fara indoiala daca ar fi asa), cred ca nu m-am exprimat eu foarte bine: "prind" la inceputul noptii vreo 2-3 ore de somn (de pe la 11.00 la 02.00), apoi readorm - caci imi "pica ochii" de somn - de la ora 4.30 sau 5.00 pana la 6.15. Deci, in total... insuficient, fireste, dar recuperez eu in week-end, cand dorm pana la ora 10.00 si mai trag un pui de somn de vreo 4 ore la pranz! Cu sufocarile de rigoare, bineinteles! Nu chiar mereu-mereu le am, dar totusi destul de des.
Eu ce pot sa-ti spun? Am exact aceleasi stari ca si tine, chiar m-am dus de cateva ori la endocrinologie, caci m-am gandit ca o fi tiroida, ca poate din cauza ei nu pot respira, si din nou am constatat ca sunt sanatoasa si din acest punct de vedere! Mie personal starea de sufocare imi trece (adica pana reusesc sa adorm) cu Xanax, nu am sufocari chiar in fiecare seara dar "mi s-a invatat ochiul" cu programul asta de odihna aiurit! Si da, ai dreptate, dupa ce adorm sunt "lemn", nu ma mai sufoc, e totul OK! Iti zic eu ca e pe fond de stres, ca altfel nu exista explicatie!
Te pup si, macar tu, sper sa te odihnesti bine!
Si iar sper ca vom scapa odata de starile astea, pana nu ne scot de-a binelea din minti!
Sanatate multa iti doresc!

Stimata d-na Dr. Cristina,

Va multumesc din suflet pentru adresa, voi apela cu toata increderea caci, odata terminata nebunia asta cu "preluarea" de la serviciu sunt sigura ca voi avea nevoie mai mult decat niciodata de un astfel de tratament.
Este tare greu sa nu poti sa te odihnesti cum trebuie, sa fii "hartuit" dintr-o parte intr-alta (serviciu-policlinica-Minister) si asta de doua saptamani intr-una, sa nu stii inca ce salariu vei lua, ce fisa a postului vei avea etc. Eu una nu pot sta linistita la asemenea lucruri, nici colegii mei defel, stam cu totii "ca pe ace", nu ne-am luat salariul si e tare greu, nu poti fii linistit si calm si sa dormi bine cand te confrunti cu astfel de lucruri.
Dar, cand totul se va termina, ma voi putea ocupa si de mine.
Multumesc din suflet, din nou, pentru ajutorul dat!
Cu stima sin respect,
Cristina

Buna seara am incercat medicamentul Sedatif pc recomandat de doamna doctor Cristina dupa prima doza am simtit o amelioralre semnificativa nu are contraindicati si este destul de ieftin 13ron se pare ca are un efect foarte bun dupa un ciclu complect dar mai cred ca trebuie sasi doreasca cel care il foloseste sai faca bine il recomand si celor de mai sus inclusiv doamnei Laura va doresc numa bine

Adresa mea de e-mail este leonardcristina@yahoo.com. Va multumesc tare mult pentru exemplul dat (Rugaciunea pentru Seninatate), chiar sunt intr-un moment in care mi se pare ca parca am intrat ca intr-o mlastina, ceva asa, ca o nebunie in care simt ca ma sufoc, nici nu va imaginati ce poate face banul din om (nu e vorba de mine, dar poate o sa va pot spune candva, cand voi avea gandurile mai limpezi si sufletul un picut mai senin...), este un vartej de emotii, cateodata sila de tot ceea ce mi se intampla, un regret dupa timpurile linistite, sunt mult mai multe lucruri care nu prea se pot reda pe un site...
Da, aveti multa dreptate, trebuie sa am grija de mine, caci intr-adevar, in afara de mama (Dumnezeu s-o binecuvanteze) chiar nimeni nu are, dar nici chiar mama nu se poate lupta cu mine cand nu vreau eu si pace sa fac ceva. Dar, din pacate... Chiar trebuie sa-mi vad cum trebuie de sanatate! Stiti, este chiar haios intr-un fel, imi place f.mult medicina, citesc tot ce se poate citi (si intelege de catre un neofit) in acest domeniu, ma uit cu aviditate la tot felul de emisiuni ce trateaza acest domeniu fascinant, incerc sa ajut si sa dau sfaturi, atat cat pot, pe acest forum, dar de mine... nu prea ma bindisesc!
Si, stati linistita! Nu o sa va-ntreb daca sunteti "male or female", apartin altei generatii, care au invatat sa vorbeasca "dulcele grai romanesc" si nu au intrat in "hora" asta la moda a folosirii cuvintelor englezesti in orice context posibil si imposibil.
Iar adresa mea de messenger este tot leonardcristina. As dori tare mult sa ma invatati, daca aveti bunavointa, sa accept ceea ce mi se intampla, cred ca este unul din motivele pentru care incep sa ma simt din ce in ce mai agitata si cred ca asta va dauna intr-un final starii mele generale de sanatate, subrezind-o mai mult decat este in prezent.
Cu multa stima si respect pentru bunavointa pe care o aveti de a ma asculta, desi Dumnezeu stie ca avem toti greutatile si problemele noastre,
Cristina

Va multumesc pentru tot, pentru ca imi inseninati ziua (pe care o incep "cu noaptea-n cap") si pentru adevarurile continute in aceste mesaje "vizuale". Va multumesc aici pentru ca, de aseara - din fericire dupa ce am descarcat in calculator aceste mail-uri - imi cam "face figuri" yahoo-ul.
Am aratat si colegelor tot ceea ce am primit de la dvs., au fost si ele impresionate de ce a spus Marele Octavian Paler, sunt lucruri care te pun pe ganduri si care iti "merg drept la suflet"! Iar azi, de la serviciu (sper sa avem si timp...) le voi arata si ce mi-ati trimis ieri!
Multa sanatate si tot ceea ce e mai bun va doresc!

Am dat intamplator peste acest forum. Nu mi-a venit sa cred....am aceleasi manifestari, ma sufoc si simt nevoia in permanenta sa casc, si ma tine de la doua saptamani in sus. Am crezut ca numai mie mi se intampla si ca nimeni nu intelege cat este de dificil sa te chinui la fiecare respiratie. Si eu "m-am cautat" in ultimul timp, si am inceput sa merg si la acupunctura, dar deocamdata nu va pot spune daca are efect, pt ca sunt intr-o perioada fara crize, care sper sa tina cat mai mult. Stiti un psiholog bun, la care ati fost si a dat rezultate?
Elena

Buna Elena. Tot ce am scris pentru Adela mai jos e valabil si pentru tine. Daca vrei si nu te deranjeaza, scrie-mi la adresa laura_simona2003@yahoo.com si poate vorbind despre aceste stari ne putem aiuta, macar la nivel de confort psihic. Te astept. Numai bine intre timp. Laura.

buna Laura in sfarsit vad o discutie despre ceea ce ma chinuie si pe mine cu exact aceleasi simptome si eu am facut investigatii peste investigatii si toti mi-au spus ca este vorba de psihic sau calciu si magneziu mie m-i sa intamplat sa nu dorm 2 zile din aceasta cauza pentru ca se manifesta cand vine seara si ma bag in pat si nu pot sta culcata exact cum spui si tu parca aerul nu imi intra bine in plamani,parca diafragma e blocata ori de cate ori m-i se intapla asa am noroc cu sotul meu care imi vorbeste calm si incet ca o sa imi revin ,ca nu e nimic,ca este langa mine si nu am de ce sa ma sperii si imi revin de parca ma incarca cu energia lui deaia cred si eu ca este vorba de psihicul nostru pe fond de stres nu neaparat din ziua cu ,,crizele,, ci chiar poate cu cateva zile inainte inconstient ne manifestam asa ,eu zic sa te relaxezi sa discuti cu cineva in acele momente si bineinteles un control la psiholog e cel mai indicat.Sanatate multa iti doresc din suflet pentru ca stiu cat de chinuitoare este aceasta ''criza''.

Buna Adela. Si eu am un sprijin din partea sotului meu identic cu al tau. Reusesc cu greu sa ma mai linistesc dar pana la urma imi mai revin. Ma bucur, daca pot sa spun asa, ca nu am eu vreo afectiune rara nedescoperita de medici, pentru ca sua toate investigatiile facute nu mai stiam ce sa cred, ma simteam atat de singura cu senzatiile pe care le aveam plus ca alternat eu mai fac si niste atacuri de panica sau nu stiu cum sa le numesc; ma ia de la stomac din senin ca o frica, ca o emotie puternica, ca anxietatea, ca atunci cand iti da cineva o veste proasta sau te sperii puternic, senzatie pe care nu o pot controla si care mi se ridica ca un val de caldura catre gat, unde mai pui ca-mi antreneaza si inima in asta si incepe sa-mi bata foarte tare, ma sperii evident ca parca imi simt pulsul in urechi si-mi bate inima in gat. E oribila senzatia, nu vine doar o data, imi vine una dupa alta. Acum, cu diagnostic de sindrom anxios, desi nici acum nu-s perfect convinsa de asta, sunt sub tratament cu prozac si xanax, deja de aproape 2 saptamani dar tot mai am crize. In fine, e lunga povestea dar daca vrei si nu te deranjeaza iti dau adresa mea de e-mail si daca vrei, o astept si eu pe a ta,asa ca sa mai impartasim din experienta si poate sa mai aflam lucruri noi despre ce ni se intampla. Intre timp, iti doresc numai bine. Adresa este: laura_simona2003@yahoo.com

Salut, cam aceleasi simptome le am si eu (tocmai am facut o criza si am zis k nu mai suport si sa caut pe net cate ceva si am dat de voi). Pb e k la mine , dupa ce casc luuuung imi ramane un nod in gat si daca incerc sa inghit in gol imi vine o senzatie cumplita de parca mi se blocheaza tot corpul. Cateodata pot sa inghit si imi trece absolut totul si mie bine dar alte dati nu pot duce la sfarsit "inghititura" si atunci ma ia cu un fior pe spate si in palme in special. :(( Aici ma sperii cel mai tare pt imi vine in minte de fiecare data k GATA , aici o patesc si mi se opreste inima :))
PS : Ati auzit sa se moara de la chestii dintrastea ? :)


(sunt fumator si am lipsa de calciu)

sal all acelasi simtome le am si eu de 2 saptamanii am facut cateva teste la dr. dar fara niciun rezultat .... noaptea e cel mai greu intervalul orelor 23/2 dimineata . la mine sa declansat in urma unui accident/incident stupid cu o frunza de vegetatie uscata cu, care ma-m inecat, sufocat am bagat degetul din instinct . dar nu stiu ce sa intamplat eu credeam ca am inpinso in plamanii mi-au facut Bronhoscopie la spitalul Marius Nasta bucuresti.., , totul a esit ok din punct de vedere Bronhoscopic, , , , dar am acelasi sintome nod in gat... nu cred ca e pe sistem nervos problema la mine pentru ca sunt f calm si nu ma panichez ... ma incurajez singur ,,, ce sa fac..am slabit 5 kg mentionez ca sunt sub greutatea normala , nici pofta de mancare nu am . VA ROG AJUTATI-MA id messenger, email george_cooll85@yahoo.com Multumesc.

Cataline, ai tu impresia ca mori, dar eu nu am auzit sa se moara din treaba asta. Daca spui ca ai lipsa de calciu, atunci cand esti in criza incearca sa iei o fiola de calciu si vezi, ca poate te vei simti cat de cat mai acceptabil. Si eu sunt fumatoare dar nu cred ca aceste crize de sufocare au ceva de-a face cu fumatul. Mie nu mi s-a spus de catre medici c-ar avea... Oricum, tie cum ti-au iesit analizele? Daca sunt bune, cum ne-au iesit tuturor, inseamna ca, probabil, si la tine e pe fond nervos. Trebuie sa incerci cat de tare poti sa nu intri in panica, sa nu te fortezi sa respiri caci atunci senzatia de sufocare se amplifica si in nici un caz nu vei reusi sa te "stabilizezi". Tie ti s-au recomandat ceva medicamente pentru calmarea sistemului nervos, gen Xanax, care sa te "detensioneze" in momentele de criza?

Multumesc de raspunsul rapid.

Intradevar mi-am facut vara asta analize la sange si mi-a iesit ca si mg sub nivel cu mult. Am facut un tratament ca,mg si vit b3 dar dupa 1 saptamana 2 dupa incetarea lui au revenit si sufocarile si mai ales insuficienta respiratorie.

In concluzie ... presupun k trebuie sa incep din nou un tratament si la renunt la toate viciile care papa calciu :(( (beau cam 3 espresso cu lapte pe zi [am aparat acasa si nu ma pot abtine ... si ma ajuta sa ma concentrez mai ales acum in sesiune] ... trebuie sa renunt de tot la cafea, sau 1 pe zi merge?

Weekend placut !

buna ziua.si eu ma confrunt cu o situatie similara celor de mai sus.la mine a debutat aceasta senzatie de sufocare asta-toamna,in urma unei bronsite.am fost la doctor, mi-am tratat bronsita cu antibiotic, dar de atunci am aceasta senzatie de greutate pe piept si de insuficienta respiratorie.se manifesta mai mult cind stau in picioare, peste zi.noaptea cind stau in pozitie orizontala totul revine la normal.am fost si la pneumolog, care mi-a pus diagnostic de astm bronsic,cu toate ca testele la spirometru au iesit ok. am facut si o radiografie la plamini, care de asemenea a iesit in ordine.mi-am facut si analizele pentru detectarea alergiilor, iesind alrgica (gradul 1, deci putin alergica)la diverse alimente, nicidecum la ce ma asteptam eu, gen praf de casa, mucegaiuri, etc.singura problema a fost ca am o mica reactivitate bronsica, e la limita inferioara analiza, probabil , de aici si diagnosticul de astm bronsic. acum iau tratament cu singulair de 2 luni.se simte o amelorare, dar nu foarte semnificativa.analizindu-ma insa, tind sa cred ca e pe fond nervos toata acesta simptomatologie, deoarece cind am zile mai putin stresante si obositoare ma simt mult , mult mai bine.in zilele proate sau cind am diverse suparari, simt din nou acea apasare pe piept.acum, de curind am inceput sa iau calciu si magneziu, starea mea fiind mai buna cu acestea.sincer nu mai stiu ce sa cred, ma chinui de atitea luni!!mi-am propus sa merg si la un consult cardiologic.ma intriga foarte tare de ce in pozite verticala simt aceasta chestie, iar in cea orizontala dispare.este contrar celor care sufera de astm,din cite stiu eu.am 28 de ani si mi-e greu sa accept ca ar fi vorba de astm. nu am pe nimeni in familie cu aceasta boala.astept pareri si sfaturi de la voi, multumesc

Am ajuns la concluzia k intradevar principalul factor care determina problemele astea e stresul. Pana acuma credeam k daor persoanelor inaintate in varsta sunt afectate de stres dar am stat o zi intreaga si am pus cat la cap toate care m-i s-au intamplat in ultimii 5 ani de cand am plecat la facultate (lipsa persoanelor dragi, alimentatie aiurea, culcat in fiecare noapte la ora 2 ...) toate se aduna , si cand ai si putina lipsa de calciu si apar primele "insuficiente de respiratie" incepe chinul. Toti anii astia am zis k e de la tigari, dar am mai citit forumuri din alte tari si aproape toate persoanele care au fost la medic, au primit fiecare cate un diagnostic diferit (medicamente) care in majoritatea cazurilor nu au avut efect. Cei care s-au dus la psiholog au observat k prin autosugesti k ti-e bine au inceput sa dispara crizele si le e bine.

Am urmat sfatul Dr.Cristina cu cocktailul bomba :) (am mai adaugat mar/telina/morcov/kiwi), il consum in fiecare zi. Inca nu am observat vreo schimbare la respiratie dar in schimb imi creeaza o stare de bine si ma calmeaza instant. Cu somnul si cu crizele ... autosugestia functioneaza, ma relaxez fortat , ies pe balcon la aer rece si chiar daca inghet de frig stau vreo 5 minute si respir adanc dupa aceea ma bag in pat si exact dupa primul "cascat" imi fortez eu respiratia sa incetineasca si incep sa ma relaxeg :) . La mine functioneaza.

Neaparat sa incercati si voi cocktailul : bagati in blender portocala, lamaie, grefa , kiwi, morcov, telina, 3 linguri miere, 1 lingurita de polen zdrobit si tot felul de legume sau fructe care va plac ... e prea tare :)) !!!

as dori so intreb pe dr cristina daca te poti vindeca de senzatia de sufocare la stomac nici eu nu pot respira intotalitate datim un raspuns va rog multumesc

Bunaziua! si eu am acc stari de sufocare si casc continuu. deja nu mai suport, am 3 saptamani. dar eu am observat ca e vorba si de alimentatie. adik cand manac picant sau usturoi sau beau accidulat ma sufoc cel mai tare. mi am facut toate analizele si sunt ok. ce am mai observat ca am o stare de oboseala. nu mai am forta. in urma cu 3-4 saptamani faceam 10 tractiuni la bara(la sala) acum daca facu una e bine. de 3 saptamani m am lasat si de fumat. am avut si plapitatii la inima intr o sngura seara.( am fost la cardiac si nici pe dracu n am). nu contrazic parerile de mai sus ca poate fi si pe fond nervos gen atac de panica deoarece sufar din cauza permisului suspenadat de 10 luni fara a fii vinovat si probabil m-am macinat foarte mult (am avut si multe vise in legatura cu asta)

Doamne,nu sunt singura....
am crezut ca sunt nebuna.....senzatia de sufocare,durere in piept .....mi-am facut o serie de analize si sunt sanatoasa tun din punct de vedere fizic...la ultima vizita la medicul de familie,dupa o serie de analize si un dosar cat casa,mi-a sugerat sa fac o cura de detoxifiere doar cu radacinoase, sa iau siropuri pt iminitate(homeopate) si sa fac clisme cu musetel.......daca stau bine sa ma gandesc acum 2 ani am scapat de acnee cu un tratament homeopat....daca a incercat cineva un tratament homeopat pt aceste stari de sufocare si cascat excesiv sa faca un bine si la altii....pls.
Multumesc

Cred ca am descoperi motivul acestor stari:
lipsa de calciu si magneziu in oase si muschi .....nu in sange
o emg va poate confirma daca acesta este sursa durerii
la mine asa a fost
dupa un sfarsit de saptamana cu inima in gat si sufocandu-ma am sunat la toti medici cunoscuti
dupa 2 zile de luat ca si mag mi-am revenit din soc.

mergi la un endocrinolog ai spasmofilie, ionii de calciu si magneziu nu se mentin la nivelul celulelor nervoase si musculare.este o suferinta cu care te-ai nascut o tulburare metabolica dar nu ete nimic grav .ia legatura cu un edocrinolog si totul va fi bine.va trebui sa urmezi periodic tratament si sa ai in vedere un regim de viata adecvat: odihna miscare in aer liber sa eviti alcoolul tigarile si bauturile cu cofeina.succes si sanatate.

Buna, si eu am de un an de zile problema asta. Eu nu am avut-o de mica - am facut inot de performanta, am depistat-o untr-un moment foarte nefericit: in concediu. Fiind intr-o tara straina si insotita doar de prietenul meu, am facut si un atac de panica. Am fost si eu la medic de mai multe ori... Am donat si de 2 ori sange si am stat si in spital o saptamana (fara legatura - amigdalita acuta). Mi s-au facut si radiografii in spital si plamanii aratau f bine, analize de sange, toate sunt in parametrii normali. MEdicul meu de familie studiaza si acum homeopatia. Mi-a dat sa incerc un medicament Gelsemium si dupa 2 sapt a functionat. Eu sunt si panicoasa si ipohondra de felul meu, mi-e frica de moarte. Sa nu spun ca m-am si lasat de fumat de 5 luni (stiu, merit felicitari:)). Doctorita mea de familie mi-a zis ceva ce mi-a folisit d minune: bucura-te de viata si de tot din jurul tau. Nu te mai gandi la problema pe care o ai. Multumeste-i lui Dumnezeu ca ai lucruri pentru care sa te bucuri, si chiar dc nu iti vin imediat in minte, ocupa-ti mintea gasindu-le. Imagineaza-ti k nu esti singura niciodata si ca nu poti pati nimic rau, asa o sa te mai relaxezi... AAAAAaaa.... cel mai important... crizele astea trec instantaneu cand fac miscare... asa ca am ajuns eu sa fac in fiecare seara cel putin o ora de tae-bo, aerobic, kangoo, etc. Nu stiu daca si la tine e la fel, dar la mine apar crizele astea numai in momente de liniste. Omul care nu are probleme, isi face. Acum ca iti scriu tie lucrurile astea, respiram f bine, nici nu mi-am dat seama ca mai am probleme. Acum doar RATB-ul ma sperie... cred ca am dezvoltat o fobie de cand am lesinat.... alta mancare de peste. Imi doresc din suflet sa ajut si alte persoane aflate in situatia mea, si daca ce ti-am scris eu te ajuta macar putin, ma simt f bine. Sa fii sanatoasa!

si eu am aceeasi problema..sincer nu am citit absolut toate mesajele voastre, dar am putut sa inteleg din cateva ca aceeasi problema am si eu.
de o saptamana traiesc un adevarat cosmar: eu am fost diagnisticata de mica cu astm bronsic alergic, adica intru in contact cu alergenii la care corpul meu este sensibil si intampin probleme in respiratie; acelasi lucru mi s-a intamplat si ultima oara....am iesit la iarba verde intr-o duminica dimineata si seara / noaptea urma sa am probleme de respiratie...de atunci, am fost mai intai la un medic pneumolog care m-a bagat din nou pe tratament de astm- singuler si asmanex(am dat o gramada de bani chiar dc erai asa zis compensate); a doua zi , ma simteam si mai rau si am decis ca urm zi sa ma duc la spital la pantelimon la urgente; acolo mi s-a masurat respiratia cu un aparat in deget si era 100%, mi s-a luat tensiunea care era f buna si mi s-a facut un ekg care a iesit normal; aveam din urma cu 8 luni o radiografie pulmonara care mi s-a spus ca e ok, recomandandu-mi sa imi mai fac una in luna care vine......
am plecat de la urgente fara nimic, cu aceeasi stare de rau spunandu-mmi ca totul se petrecere in capul meu si trebuie sa ma calmez.
am sunat a doua zi medicul meu de familie care mi-a spus ca daca doi medici au precizat acest lucru inseamna ca e un atac de panica si ca imi va da trimitere la psihiatrie!!!!
problema e ca intr-adevar am luat medicamente de astm: ventolin, miofilin, claritin, ketotifen si nu au auvut nisiun efect. nu stiu ce sa fac??
in continuare obopsesc candf merg si inspir in permanenta aer si cu greu intra dupa un lung cascat..a ajuns sa ma intepe in stanga.
sa merg sa iau trimitere la psihiatrie??

va multumesc pentru ajutorul vostru!

roxana

Roxana, nu te speria! Nu e un capat de tara sa consulti un psihiatru! Nu esti nebuna daca faci lucrul asta, crede-ma! Pur si simplu ti se vor da medicamente cu ajutorul carora sa treci de starile astea de sufocare. Si atat. Daca esti OK d.p.d.v. fiziologic, apai atunci problema da e de ordin psihologic. Esti stresata probabil ceva mai mult, ca noi toti de altfel, si organismul tau reactioneaza asa. Nu e nici o problema, vezi si tu cati suntem in situatia ta. Si... ti se pare tie ca vorbim ca niste oameni nebuni??!! Nu suntem nebuni, ci putin mai stresati decat media, si poate putin mai sensibili din punct de vedere emotional. Asa reactioneaza corpul nostru intr-o situatie de stres, dupa cum vezi.
Du-te cu incredere la psihiatru, vorbeste cu el, spune-i sa-ti dea pentru inceput medicamente mai usoare. Vezi cum te simti dupa aceea si mai vorbim. Suntem multi in situatia ta, si ne putem sfatui intre noi, ca oameni suntem, ce Dumnezeu.
Multa sanatate iti urez si incredere! Vei fi mai bine, ai sa vezi!

multumesc frumos pentru sfaturi...nu sunt neaparat speriata si nu insinuez ca as as fi nebuna....
ci mai degraba, ca as putea sa am o problema de sanatate pe care nu o cunosc si fara sa am niciun sprijin medical.
medicul de familie mi-a dat clar sfatul de a merge la psihiatrie fara alta propunere a imi investiga corpul si astfle, nu ramane decat sa decid de una singura sa merg la medici particulari sa vad daca am ceva; spijinul din partea medicului de fam care ar fi putut sa ma investigheze sau sa imi dea trimiteri sa pot sa aflu ce am nu il am din moment ce ea a spus cu usurinta sa merg la psihiatrie.

merci frumos.

rox

Pai, Roxana, daca medicul de la camera de garda a spitalului te-a investigat si ti-a spus ca esti OK... de ce ti se pare in neregula ca medicul de familie te-a trimis la psihiatrie? Pai a constatat si el ca nu ai nimic de ordin fiziologic. Ce crezi ca ai mai putea avea in neregula in organism? Ti s-au facut niste analize de sange? Pentru ca, tin sa-ti spun din proprie experienta, daca esti alergica la ceva si din acea cauza ai sufocarile acelea, trebuie ca in analizele de sange sa-ti iasa marita valoarea analizei de pe buletinul de hematologie "EOS%". Asa scria la mine, cand am avut o criza alergica de simteam ca mor de la mucegai, cand am stat la soacra mea cateva luni. Eu tuseam de ziceai ca am TBC, chiar m-au suspectat ca asta as avea, dar cand mi-au luat sange au vazut valoarea asta marita si mi-au dat dreptate ca e alergie de la mucegai. Am plecat de-acolo ai am luat antialergice vreo luna de zile si mi-am revenit. Ia uita-te si tu, ai facut analize de sange la UPU Pantelimon? Ia vezi, ce valoare ai avut tu pe buletinul de analize la hematologie? Ca daca nu ai vreo alergie si esti si OK cu plamanii, inseamna ca medicul de fam. a avut dreptate.

mi-a iesit ok analiza aceasta; am facut-o acum 2 luni la medicul de familie la iancului.
imi voi face radiografia pulmonara in cateva saptamani , dar cea de acum 8 luni a fost ok.

sa fie cu inima ?!

Problemele cu inima se depisteaza in felul urmator: ti se ia tensiunea - daca e mai mica sau mai mare decat normal atunci iti fac EKG, daca aici sunt probleme te baga la ecografie cardiaca sau radiografie/radioscopie cardiaca. Tu spui ca ai fost OK cu tensiunea si cu EKG-ul. Dupa parerea mea nu e inima. Crede-ma pe cuvant, imediat iti iesea pe EKG daca era ceva in neregula la cord.
Deci... eu una nu prea stiu ce ar mai putea investiga medicii la particular. Poate o ecografie cardiaca, cum ti-am spus, eventual iti vor reface analizele de sange, radiografie/radioscopie pulmonara si/sau cardiaca, ti se va masura, probabil, iar respiratia... Si te va costa de vei sari din ghete, crede-ma...
Ca sa fii tu linistita, le poti face, nu zic nu. Insa tind sa ii dau dreptate medicului tau de familie.
Vezi si tu cum te mai simti. Dar... ca o sugestie: incearca sa iei seara la culcare, daca ai senzatiile de sufocare si seara, un Calmogen Plant, sau eventual un Sedatif PC. Sunt din plante, se dau la farmacie fara prescriptie medicala. Vezi, te pot ajuta, daca e pe fond de stres ar trebui sa simti macar o usoara ameliorare.

multumesc foarte mult pentru recomandari.
sincer, iau de 2 zile sedatif PC , dar nu prea observ nimic schimbat........

voi face radiografia aceea si merg sa imi vizitez medicul de familie fata in fata ..poate , poate rezolv ceva.

voi tine cont de sfaturile tale.

multa santatate si tie !

Roxana

Sanatate multa si tie. Sper sa iti rezolvi problema, cu psihiatru sau fara... Iar cu Sedatif-ul... Mai asteapta putin, poate dureaza mai mult la tine ca sa-ti linisteasca sistemul nervos. Pana la urma, s-ar putea sa-ti faca bine.
Mie personal nu mi-a ajutat decat Xanax-ul. Prescris de catre medicul psihiatru. Cand ma apuca sufocarea, iau jumatate de pastila de 25 mg (cea mai slaba) si imi trece. Acum nici macar nu mai fac tratament. Am facut o luna, la inceput, iar acum iau doar sporadic, caci nu mai am sufocari decat cand si cand. Si... le am mai ales cand sunt stresata la serviciu, sau cand sunt nervoasa acasa, sau acuma, cu criza asta, cand avem din ce in ce mai putin de lucru, cand a crescut euro si implicit ratele la banca... Acum, drept sa-ti spun, am inceput sa am crizele astea ceva mai des ca inainte. De-aia zic ca poate fi pe fond nervos. La tine e vreo problema de genul asta (ca cele enumerate de mine mai sus)? Ca daca da... nu e de mirare ca ai starile astea.

buna seara,
Eu sufar de insuficienta asta respiratorie de pe la vreo 25 de ani si acum am aproape 50.
Sunt sanatoasa tun (nu am nicio boala cronica) nu am fumat niciodata. eu cred ca tine mai mult de starile de suparare si de "inima grea" cum zicea mamaie.
Chiar acum cand scriu aceste randuri ma chinui sa respir si casc cu gura pana la urechi si stau asa pret de cateva secunde pana imi vine respiratia. Uneori vine alteori "imi inghid cascatul" ca sa zic asa. Ma chinui foarte tare mai ales seara, dimineata sunt ca noua dar dupa amiaza si seara ma ridic din pat sa pot respira si bineintes printr-un cascat. Mi-aduc aminte ca odata dupa o saptamana de respirat prin cascat m-am oprit la policlinica fosta "Sahia" pe Dorobanti si m-a vazut doctorita mea si mi-a recomandat consult la ginecolog si a avut dreptate: aveam un ovar inflamat si-mi obstructiona respiratia. Acum nu ma doare nimic dar respir tot asa ca atunci sau poate acum o fi din cauza unor
suparari inerente intr-un colectiv de colegi mai vulcanici. Nu stiu ce sa fac sa-mi revin. Va multumesc celor care cititi mesajul meu si puteti sa-mi dati si un raspuns.

Acelasi lucru mi se intampla si mie de vreo 2 ani.O respiratie grea,insuficienta si foarte deranjanta. Mi se intampla astfel de crize, fie cand ma supar mai tare sau mai ales cand ma simt rau din diferite motive(raceala, etc.) intru intr-o panica si am aceasta respiratie grea. Am fost la cardiolog,am facut consult la plamani si nimic anormal, totul este ok. Am luat calciu si magne B6 si degeaba.Am luat si extraveral si tot fara nicio ameliorare.Am citit mesajele de mai sus si voi incerca sa merg la psihiatru si sa iau cate un xanax la nevoie.Nu imi este bine deloc si simt ca nu mai pot rezista.Se scapa de aceste stari vreodata?

Mda ... aceleasi senzatii le am si eu de vro 4 ani (cascat senzatia ca nu poti respira complet).Am observat ca majoritatea persoanelor care au scris sint femei .... . A inceput dintr-o dat. Pe mine nu ma streseaza foarte mult de obicei astept sa treaca incerc sa ma relaxez. Nu sint panicos din fire. Am observat si eu ca daca maninc foarte mult sau beau acidulat senzatiile sint mai intense. Cred ca este si ceva psihic si probabil ceva lipsa de vitamine si minerale. Asta este, personal cred ca poate ceva exercitii de relaxare gen yoga poate ajuta. Eu nu am incercat asa ceva da am observat ca daca incerca sa nu ma gindesc si ma relaxez senzatia dispare. Am fost si eu panicat un pic la inceput ... senzatia ca nu poti respira este foarte naspa dar am incercat sa ma relaxez sa respir mai adinc si mai lent .. m-am lasat de fumat ... maninc mai multe fructe si am observat ca starile apar mai rar (mai fac execese din pacate ... mai beau bere...). De exemplu eu alerg destul de mult (alerg seara cite 5 km si nu alergare usoara ). Alerg si atunci cind am senzatia respectiva si dupa un timp senzatia nu mai este asa de persistenta. Nu cred ca este ceva strict legat de inima (si eu mi-am facut toate analizele si nimic) ca altfel nu alergam 5 KM cu 10KM pe ora :)).. da este posibil ca si greutatea sa fie un factor agravant. Cam astea este parerea mea. Va doresc relaxare maxima :))

Am avut aceeasi problema. Acum e mai bine. Ia Noni constant pe o perioada lunga, fa multa miscare, fa niste exercitii de autocontrol, autorelaxare. Mai multe informatii, dupa ce confirmi primirea mesajului.Voi impartasi din experienta mea care a fost destul de dura. Imagineaza-ti ca ma rugam sa mor pentru a nu mai chinui

Buna ziua
De ceva timp am si eu o problema si anume am niste stari de sufocare si durere in partea stanga a spatelui.anul trecut am fost diagnosticata cu o ciuperca si care am tratat-o dupa care nu am mai avut starile astea iar dupa cateva luni au revenit.am fost la doctor si mi s-a spus ca am un fel de asm bronsic ,mi s-a dat sa iau miofilin 3 cp/zi si 1 cp de peritol seara.am luat tratamentul cam 2 sapt si m-am simtit foarte bn ,disparuse starile de sufocare dar dupa vreo trei luni au reaparut si sunt mai intense .aveti idee cam ce ar putea fi

ce fel de ciuperca?
ati facut vreo radiografie pulmonara ?
cum vi s-a pus diagnosticul de astm ? ati facut testele specifice?

Buna,
vreau sa mentionez ca exact aceste simptome "nu pot sa respir complet, ca nu imi intra aerul inspirat adanc in plamani de parca ar fi ceva care obstructioneaza patrunderea aerului; tin sa spun ca mi se provoaca un fel de cascat ciudat, casc astfel poate de cateva ori bune pana cand reusesc o data sa o fac bine si parca pentru o secunda mi se deblocheaza ceva si reusesc sa simt aerul inspirat ca-si urmeaza cursul pana in partea inferioara a plamanilor; senzatia pe care o am in astfel de momente este de diafragma blocata (n-as vrea sa spun prostii dar parca la acel nivel nu am senzatia de bine provocata de aerul care parca trece prin aceasta zona a stomacului, ca atunci cand oftezi adanc si ai o senzatie de bine, ceea ce la mine nu se intampla)." le am si eu .
In mare parte am citit ce s`a afirmat mai sus,dar nu am observat nicaieri pomenit,tutunul.(Fumez de 2 ani)
Acum 7 luni,plamanii mi`au fost afectati de pneumonie,mi s`a administrat tratament cu ampicilina,si in doua saptamani m`am vindecat.Dupa aproximativ doua luni ,m`am reapucat de fumat (mentionez ca fumam SI INAINTE SA MA IMBOLNAVESC DE PNEUMONIE)...iar aceste simptome descrise de Laura2639464 mi`au aparut de vreo 3 saptamani...control medical complet mi`am facut,si nu am probleme cu plamanii si inima,si nu traiesc in conditii de stres.

Dupa cum vezi suntem mai multi cu acelasi simptom. Incearca sa iei Noni timp indelungat. Consuma si ceai de valeriana tot pe timp indelungat. Fumatul poate accentua dar nu cauzeaza acest smptom.Mie mi-au aparut aceste crize de sufocare odata cu declansarea crizelor jacsoniene(m-am nascut cu o tumora cerebrala). Desi am fost operat in 1997 nu am scapat de insuficienta asta respiratorie. Cred ca e o problema neurovegetativa. De aceea nu-ti recomand sa apelezi la homeopatie.E bine daca faci exercitii de autocontrol. Eu m-am ajutat mult de ele pt a stapani atacurile de panica ce apar odata cu senzatia de insuficienta respiratorie.Mai ajuta mult miscarea.Daca vrei detalii legate de exercitiile de autocontrol ti le descriu asa cum le fac eu, dupa ce-mi confirmi primirea mesajului.

Buna tuturor! Se pare ca stresul este boala secolului. Exact ca si Laura si voi ceilalti, si eu sufar de starile astea de sufocare inca din copilarie. Aveam episoade cand eram foarte bine, dar de o jumatate de an starile de sufocare sunt permanente. Nu stiu ce sa mai fac. Am fost la medic pneumolog, mi-a facut toate analizele, radiografie pulmonara, teste de capacitate pulmonara, teste alergologice, analize de sange, calciu, magneziu, ecografie tiroidiana, inclusiv eco doppler la inima, toate sunt in regula. Medicul pneumolog mi-a spus ca este totusi un inceput de astm, desi nu am simptomele tipice ale acestei boli( se pare ca la astm nu poti da aerul afara din plamani). Totusi, mi-a prescris un bronhodilatator pe care il iau de 2 luni de zile, fara a simti vreo imbunatatire. In consecinta, imi pun singura diagnosticul si va dau dreptate. Totul pleaca din creier, e sigur pe sistem nervos, neuro/vegetativ. Asa ca am hotarat sa fac o cura de calciu, sa renunt la cafea, sa iau magneziu B6. Nu stiu daca o sa ma ajute, dar rau nu pot face.
Apropo fetelor, daca va manifestati dorinta de-a face bebe. Va incurajez chiar. Va spun ca am o fetita de 5 ani, sanatoasa, este viata mea. Pe perioada sarcinii vreau sa va spun ca n-am avut nici o problema cu respiratia. Dimpotriva, tot organismul s-a reglat hormonal. A fost o minune, ca si fetita mea. Na va descurajati. Aveti incredere in Dumnezeu!

salutare tuturor...

evident sufar de aceiasi problema ca si laura... INDENTICA :)

la fel am facut analize etc etc totul bine totusi am aceiasi sensazite...

as dori va rog sa stiu daca a gasit cineva o rezolvare la aceastra problema ! daca da as vrea sa stiu si eu cum :)

daca se poate da-ti add la id-ul meu de yahoo : rasarit@ymail.com ( cand da-ti add scrieti cu tot cu @ymail.com )

multumesc !

JUR PE SFANTA CRUCE CA ASTA AM SI EU! CREDEAM M`AM NASCUT UN HANDICAP SAU CEVA SI CA NIMENI NU INTELEGE CAND MA PLANG DE PROBLEMA ASTA! EXACT EXACT CU CASCATU`!

razavan lasa-mi un id sau un numar de telefon poate putem vorbi !

sau uite numarul meu

0736 891 490

buna ! aceeasi problema o am si eu , nu pot respira, simt ca nu imi intra aer in plamani si ma chinui sa casc pentru a inspira . Acum 3 sapt am fost de urgenta la spital, deoarece aveam mari dureri in piept in partea stanga si mi s-au facut analize la sange si radiografie si mi s-a spus ca nu e nimic grav doar o infectie virala si mi-a dat niste pastile inflamatorii. durerile au trecut si puteam respira, eram fericita ca in sfarsit mi s-a rezolvat problema si simteam ca traiesc cu adevarat, dar de cateva zile am inceput sa am aceleasi probleme, nu pot respira si simt din nou dureri in piept dar nu foarte puternice.
Nu stiu ce sa fac, sunt disperata
multumesc anticipat
Ramona

Buna tuturor!In urma cu 2 ani am fost diagnosticata cu hipertiroidism,am urmat tratamentul corespunzator,iar de pe 31 martie anul acesta eu nu mai sunt om.Pe 31 martie am facut primul atac de panica....am renuntat de atunci la tigari crezand ca ele sunt cauza.Ma simteam nesigura,mereu nelinistita,simteam cum picioarele mi-o iau la fuga desi eu stateam intinsa in pat.Am discutat cu medicul meu endocrinolog si mi-a dat Sedatif pc.Sunt niste pastile pe baza de plante si nu fac rau,chiar ma ajutau noaptea sa dorm ptr ca aveam probleme cu somnul si mai faceam din cand in cand cate un atac de panica dar nu asa des ca la inceput.Am ajuins pe la tot felul de medici,inclusiv la cardiolog si mi-a spus ca sunt ok din punctul asta de vedere.Ultimul atac de panica l-am facut exact de ziua mea,puls 140,tremuraturi,lipsa de oxigen si cascat de imi pocnea maxilarul dupa.Mai nou ma trezesc cu acea senzatie de urechi infundate,sau un tiuit in urechi care apare si dispare...eu cred ca se intampla atunci cand se schimba vremea sau cand mananc ceva dulce.Am ajuns sa citesc ingredientele fiecarui produs in parte ca sa stiu daca contine zahar sau nu,ptr ca ultima data cand am mancat 2 biscuiti cu ciocolata mi-a crescut tensiunea rapid,pe atunci eram in Norvegia si medicul; la care am ajuns mi-a zis ca am tensiune normala si ca pot manca dulciuri fara sa-mi faca alte analize dar nu am avut prea mare oncredere in ce a zis acel medic.Acum locuiesc in Suedia de 1 luna,am mers la medic,mi-am facut analize si acum astept rezultatul lor.Imi este f frica sa nu am diabet...problema comuna cu a voastra e acea stare pe care o mai am si acum cateodata dimineata,nu pot respira bine si apoi urmeaza un cascat prelung.Oricum am observat ca daca nu ma stresez si gandesc frumos si pozitiv nu patesc asta,asa ca asa va sfatuiesc si pe voi!Incercati sa fiti optimisti si nu va stresati cu tot felul de probleme ptr ca Boala Secolului Stresul ne distruge!Va pup, Larisa

si eu am aceleasi simptome - cu tot cu urechi infundate plus o stare de ameteala in perioadele acestea de sufocare ce mai ales noaptea le am. nu m''''am dus sa ma caut inca deoarece am crezut ca sunt pe fond nervos. oare poate fi si altceva daca in acelasi timp am dureri si amorteli si in bratul stang?

Cel mai bine e sa mergi la un cardiolog ca sa te asiguri ca totul e in regula!La mine e totul pe sistem nervos si ma lupt cu nenorocita asta de boala.Sanatate multa si numai bine!:D

Eu am aceste simptome pe care le descrieti voi aici de vreo 10 ani. Au inceput cu cascatul despre care pomeniti, apoi cu senzatia ca nu pot sa respir, ca nu ajunge aer in plamani ( desi eu hiperventilam )...in fine...tot tacamul ...si pt ca am amanat sa merg la psiholog aceste simptome s-au accentuat, au devenit mai dese, faceam atacuri in lant, ore in sir, zile intregi...Ce va spun e sa mergeti la psiholog..cu cat amanati cu atat se acutizeaza problema si o sa devina ceva redundant, gen ,,,stiu ca pot sa fac atacuri de panica si, de frica ca le pot face, eu chiar le fac.(scuze cacofonia, n-am stiut cum s-o evit). E f mult de spus cum m-a ajutat psihologul, dar daca gasiti unul bun, problema e pe trei sferturi rezolvata. Nici eu n-am gasit psihologul potrivit de la inceput. Dar cand l-am gasit, mi-a facut mult bine, credeti-ma. Si am facut online sedintele. Eu sunt din provincie, psiholoaga e din Bucuresti.

in crizele alea imi tremura tot corpul si am stari de lesin. dar daca presiunea de aer din gura prin fortarea o bag in stomac si imi trece dar dupa cateva secunde nodul in gat sufocant revine. nu stiu ce sa mai fac . am 26 de ani este alarmant sunt multi cu problema asta nu sunt singur si in marea majoritate tineri . Dumnezeu sa ne ajute Amin. sanatate va-doresc! " george_cooll85@yahoo.com"

100% lipsa de calciu si magneziu!!! Citeste cu atentie despre lipsa de calciu si magneziu. In principiu ia calciu 1000 mg pe zi in doua prize si magneziu la fel dar la aproximativ doua ore dupa calciu, bea multa apa minerala plata, mananca lactate, migdale, seminte de susan, sardine, banane, etc. Am avut exact aceeasi problema. Bafta! ;-)

M-am confruntat cu aceeasi insucienta respiratorie. Primele recomandari pe care le-am mai facut pe acest blog raman valabile:consum de Noni,ceai de valeriana,exercitii de autocontrol, miscare. Mai pot sa-ti recomand sa tusesti in timpul crizelor de insuficienta respiratorie chiar daca nu-ti vine. Mai nou am descoperit inca ceva ce pe mine ma ajuta:auditia la casti a melodiilor ce folosesc semnale binaurale. Intri pe youtube si bati binaural music, alegi un site cu multe melodii te asezi in pat si asculti. Daca vrei mai multe informatii despre semnale binaurale intri pe google si bati hemisync.

M-am confruntat cu aceeasi insucienta respiratorie. Primele recomandari pe care le-am mai facut pe acest blog raman valabile:consum de Noni,ceai de valeriana,exercitii de autocontrol, miscare. Mai pot sa-ti recomand sa tusesti in timpul crizelor de insuficienta respiratorie chiar daca nu-ti vine. Mai nou am descoperit inca ceva ce pe mine ma ajuta:auditia la casti a melodiilor ce folosesc semnale binaurale. Intri pe youtube si bati binaural music, alegi un site cu multe melodii te asezi in pat si asculti. Daca vrei mai multe informatii despre semnale binaurale intri pe google si bati hemisync.

Eu am aceste simptome pe care le descrieti voi aici de vreo 7ani...mentionez ca acuma am 23 de ani...acuma 3 ani mam tratat cu medicamente homeopate si miam revenit...dar din pacate de 2 saptamni miau revenit simtomele:(...sper din tot sufletul sa scap de ele cat mai repede pentru ca imi este foarte greu asa.Cei care aveti aceste stari facetiva analize de scaun, pentru ca daca aveti viermi sau paraziti...acestia de obicei ataca sistemul nervos si sistemul neurovegetativ.In fiecare toamna si primavara imi fac analizele si daca iese ca am ceva fac tratament pt paraziti...Sanatate va doresc la toti!

Am 23 de ani si de cateva zile am urmatoarele simptome : raman fara aer , nu mai pot inghiti , simt ca am temperatura crescuta , frisoane , . Aceste simtome le-am avut primele 2 zile . Cam de 2 ori pe zi tinand aproximativ o ora jumate ! .// am fost la urgente . Mi-a spus ca poate fi din cauza ca am baut cafea si coca-cola in acea zi, mai ales ca sunt si fumator de vreo 7 ani . Am facut apoi EKG mi-a iesit normal , la plamani niste raze a iesit normal , Am facut si analizele si au iesit Foarte Bune ! Am tot citit pe toate forumurile si am cam aceleasi simptome ca la atac de panica . Acum ma simt putin mai bine in sensul ca nu se mai agraveaza starea atat de rau incat sa am impresia ca mor . Acum 3 zile simteam ca am temperatura foarte ridicata dar eu de fapt aveam 36.9 ...din cauza asta ma gandesc ca as avea atac de panica . Acum simt ca nu mai am aer dar ma gandesc repede ca e doar in mintea mea senzatia dar tot nu pot sa ma calmez total . Imi vine mereu sa casc ... si simt o stare de moleseala . NU stiu ce sa fac !

Am 23 de ani si de cateva zile am urmatoarele simptome : raman fara aer , nu mai pot inghiti , simt ca am temperatura crescuta , frisoane , . Aceste simtome le-am avut primele 2 zile . Cam de 2 ori pe zi tinand aproximativ o ora jumate ! .// am fost la urgente . Mi-a spus ca poate fi din cauza ca am baut cafea si coca-cola in acea zi, mai ales ca sunt si fumator de vreo 7 ani . Am facut apoi EKG mi-a iesit normal , la plamani niste raze a iesit normal , Am facut si analizele si au iesit Foarte Bune ! Am tot citit pe toate forumurile si am cam aceleasi simptome ca la atac de panica . Acum ma simt putin mai bine in sensul ca nu se mai agraveaza starea atat de rau incat sa am impresia ca mor . Acum 3 zile simteam ca am temperatura foarte ridicata dar eu de fapt aveam 36.9 ...din cauza asta ma gandesc ca as avea atac de panica . Acum simt ca nu mai am aer dar ma gandesc repede ca e doar in mintea mea senzatia dar tot nu pot sa ma calmez total . Imi vine mereu sa casc ... si simt o stare de moleseala . NU stiu ce sa fac !

in primul rand buna ziua.am citit in mare parte despre ce este vb pentru k nu am intrat intamplator aici.treaba este k si eu am anume stari uarate,mai exact nu stiu de ce ma deranjeaza inima,iar dupa ceva de genul insuficientei respiratorii.problema mare la mn este k knd mi se intampal asa ceva ma panichez si nu stiu cu ce sa ma ajut.ce nu am zis este faptul k eu am avut pleurezie pe partea stanga iar intrebarea mea este dac are vreo legatura cu inima?in prezent am 24 de ani iar aceste simtome care leam descris mai putin cu pleurezia le am de 2 ani si ceva,pleurezia fiind inainte cu ink un an dupa aparitia acestor simtome.aceste stari imi apar din senin si `problema este k nu stiU care este cauza,sincer sa fiu nici la un medic nu am fost gandindu-ma k poate imi trece dar pana acum vad k ink nu si am de gand sa ma duc.rog medicul Cristina sa imi spuan si mie o parere si sa imi dea niste sfaturi.

Va multumesc mult!!!

aceeasi stari le simt si eu,mii s-a spus ca si tie...stari de panica

Nu vreau sa va raspund ci sa va intreb o problema de-a mea. Eu ma simt rau cand depasesc anumite limite in alimentatie pentru ca ma sufoc, desi nu mananc prea mult la o masa. Daca inainte de culcare depasesc acea limita in alimentatie, cand ma pun in pat, nu mai pot respira normal (simt acea lipsa de aer si trebuie sa inspir adanc, dar la un moment dat mi se face rau de atata inspirat adanc), iar daca adorm pe spate ma trezesc cu respiratia oprita si trebuie sa ma scol din pat caci daca stau intins nu imi revin. In aceste momente simt arsuri la nivelul pieptului si al burtii, pulsul este 53-55, iar tensiunea intre 9,5 cu 6 si 11,5 cu 6,9. Cand fac miscare, ex. plimbari, alergari 2-3 Km, joc si fotbal (si desi am 52 ani, alerg mai mult ca toti) ma simt foarte bine. Am observat ca daca stau foarte mult inactiv (la calculator, sau conduc 6-7 ore masina) raul acesta pe timpul noptii este mai frecvent daca si mananc inainte de culcare caci daca nu mananc, dorm bine. Inca o problema esentiala pentru mine este ca de 17 ani 90% -95 % din ceea ce mananc este hrana vie (fructe, legume, cereale) si cu toate astea, nu pricep de ce am aceste probleme de respiratie. Vreau sa mai spun ca lipsa aerului o simt de cand eram copil de 6-7 ani, ca atunci cand m-am nascut eram vanat, pentru ca ma strangulasem cu cordonul ombilical si am fost nascut cu o depasire a termenului normal de 9 luni. Sa fie oare ceva de care nu am sa pot scapa niciodata? Sa fie vreo insuficienta cardiaca? Va multumesc anticipat.

Atacurile de panica sant extrem de neplacute.Va recomand sa le dati atentia cuvenita si cu mult optimism ve-ti scapa de ele.Va doresc multa sanatate.Eu slava Domnului am scapat !

Buna ziua,
Si eu am aceleasi simptome ca dvs de 9 ani ( cu pauze) doresc sa stiu daca a reusit cineva sa treaca peste sau daca a gasit un tratament/ doctor care sa rezolva problema asta.

Multumesc anticipat! Va rog sa-mi scrieti la adresa de mail amaru_sakur@yahoo.com.

Am 16 ani si exact asta am patit si eu de cateva luni.Am acceasi senzatie ca nu pot duce respiratia la capat.Am fost la medic pneumolog, radiografia mi-a iesit bine desi a zis ca as putea avea un astm bronsic desi nu a fost prea sigura doamna, neavand alte sintome(tuse, alergii...).Ceea ce mi se pare ciudat este faptul ca acum o saptamana am fost foarte racita , tuseam si imi trecuse senzatia aceasta de tot.cum am scapat de raceala mi-a revenit senzatia? ce sa fie? am luat si calciu si in prezent iau singulair pt astm de doua luni dar nu simt nicio ameliorare la senzatia aceasta.Mama zice ca poate e si pe sistem nervos din cauza ca ma gandesc prea mult la asta...chiar nu stiu ce sa fac.Nu vreau sa traiesc mereu cu senzatia asta.

Buna Laura,am citit msg tale.tin sa-ti spun ca sufar de aceeasi boala.de 3 saptamani ama chinui si nimeni nu-mi da nici un diagnostic.fac tot timpul atacuri de panica,mai ales cand sunt singura.E foarte greu.Am fost anul trecut la un medic si mi-a gasit la inima suflu sistolic si pauze intre bataile inimi.in ac timp zicea dr.ca nu se oxigeneaza creierul si de aceea avem starile astea.am facut tratament 3 luni cu vagostabil.ansilan si magnerot si m-am simtit ok un an de zile.Acum fac calciu pe vene si sper sa-mi revin.am observat ca fac crizele astea in special primavara si toamna.iti urez multa,multa sanatate tie si tuturor care sunt ca noi.

buna sunt din Iasi am 32 de ani si acum doi ani am fost diagnosticata cu ,DEFECT SEPTAL ATRIAL TIP OSTIUM SECUNDUM CU SUNT STINGA_DREAPTA,BLOC DE RAM DREPT INCOMPLET ,INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA CLASA II NYHA., si acum mai des am probleme cu respiratia si casc foarte des
,nu imi pot controla respiratia si trebuie sa casc foarte des ca sa simt ca am destul aer in plamini ca altfel parca ma sufoc ,sint somera si din acest motiv numi permit sa ma operez , va rog ce ma sfatuiti ,am un baietel de 7 ani ,va multumesc si astept parerile si sfaturile voastre .

Cunosc simptomele acestea. De aproximativ 3 ani mă confrunt cu aceleași probleme. La primul atac am ajuns la urgențe pentru că m-am speriat așa de tare, că am avut impresia că am un atac de astm și că voi muri. La urgențe mi-au făcut câteva analize și totul a ieșit ok.Mi-a spus medicul respectiv ca am facut un atac de panica și mi/a prescris Xanax si inca ceva. Am luat doar o zi și am renunțat de frica ca voi deveni dependentă. Am consultat medicul de familie, alți medici, am făcut analize și nimic. Într-un final, medicul meu de familie m-a trimis la psihiatru. Mi-a spus ceva de genul că totul se produce în imaginația mea. Nu m-am dus! Am observat ceva insă.. In ultima perioada mai tot timpul am aceste senzatii: de lipsa de aer dupa care incep sa casc intens. Dupa ce casc de vreo cateva ori incep sa/mi revin. Dar dupa scurt timp (2-3 ore) senzatiile imi revin.. Nu stiu ce să mai fac!! Am mai observat ceva. De 3 luni mă duc regulat la fitness. Alerg 30 de minute pe bandă. Inainte să incep alergarea pe bandă stau cu teama ca voi pati ceva din cauza starilor mele. Insa dupa 30 de minute de alergare, controlandu-mi respiratia, nu mai am nimik. Dupa ce lucrez și la aparate, controlandu/mi in continuare respiratia, dupa doua ore de sport, plec acasa ca si cum nimik nu am avut. Adica respir bine. Mai precizez ca in somn nu am probleme de respiratie. Astfel că noaptea nu am niciun fel de simptom de respiratie grea. Cateodata, am si senzatia de nod in gat, dar asta se intampla rar. Mai precizez că la serviciu in mare parte sunt foarte stresata. Iar acum 3 ani, inainte sa imi apara starile am avut ceva probleme și am fost foarte agitat, stresata și suparata. Astept sfaturile voastre.

Buna Valentina, Laura si toti ceilalti care treceti prin senzatii neplacute, ciudate, de neinteles.
Deoarece si eu m-am chinuit de griji, m-am speriat si am cautat mult pe internet sa aflu de la ce am tot felul de senzatii, m-am gandit sa descriu amanuntit si pe larg, simptomele prin care am trecut, cu gandul ca poate ajuta si altora. In urma analizelor care au iesit bune, am ajuns la concluzia ca sunt pe sistem nervos.
Daca v-ati controlat si analizele indicate de medicii in care aveti incredere si tot ce va trece prin cap (sau cat de cat, deoarece nu poti face milioane de analize cate exista, de tot soiul), au iesit bine, atunci problema este doar sistemul nervos.
Dupa simptomele descrise de tine Valentina si de Laura, sunt foarte sigura ca sunt tot pe sistem nervos. Si eu am avut aceleasi stari ca tine, ma trezeam noaptea brusc din somn (de cele mai multe ori mie mi se intampla la 2 ore dupa ce m-am culcat) cu senzatia ca am dormit foarte mult si adanc, un fel de neliniste interioara, la inceput am avut si eu acele palpitatii cand ma trezeam. Sau amorteli ale mainilor. De fapt ca un fel de furnicaturi in maini.
Ma trezeam cu un soi de ameteala imensa si senzatia de sufocare, ca nu pot trage aer pe nas, ca nu intra nici un pic de aer in mine. Uneori in acele crize aveam senzatia ca am urechile infundate, auzeam mai incet sau foarte incet, uneori mi se parea ca nu mai aud deloc. Cand ma dadeam jos din pat la astfel de crize de multe ori, simteam cum mi se stinge privirea, nu mai vad bine, ca si cum stingi un bec putin cate putin, iei din luminozitatea luminii gradat (ca un variator de lumina, pentru cine stie ce este acela. Este un aparat care se monteaza in perete de unde aprinzi lumina, la intrerupator. Apoi cu telecomanda indreptata spre intrerupator, unde ai montata acel aparat, aprinzi sau stingi lumina gradat).
La fel un simptom ciudat mi se pare cascatul. Cand ma scol brusc din somn si am acea neliniste interioara, sau inainte sa dorm, casc foarte foarte des si mi se deschide gura de simt ca se rupe. Nu ma pot abtine. Acum stiu care este cascatul pe sistem nervos si care este cel normal.

Uneori zile intregi cand ma simt rau sau dupa aceea, nu vad bine, vad in ceata, sau vad mai intunecat, dar cand ma simt ok, si merg la control de ochi, vad foarte bine. Cu vederea se poate intampla sa nu vezi bine si sa vezi in ceata, neclar, daca stai mult la calculator si-ti obosesti ochii, sau pe sistem nervos. Observati bine cauza si apoi vedeti daca va trebuiesc sau nu ochelari. Daca dupa anumite stari de stres sau oboseala (citit, calculator, desenat), nu vedeti bine, dar dupa un timp, zile sau chiar o luna, va reveniti, sa nu va mirati. Ati descoperit cauza.
Se intampla cand ma scol noapea sau dimineata si nu sunt tocmai ok, sau in timpul zilei de acest gen, sa imi vina aer pe gat des (eructatie) fara motiv. Nu pot neaparat sa explic ce inseamna “nu tocmai ok”, deoarece inainte, mi se intampla dupa o zi de oboseala, daca ma stresam cu ceva (chiar si daca vorbeam in contradictoriu cu cineva si puneam mult patos in discutie; uneori se intampla sa ma inrosesc, ma patez pe piept, apar pete rosii, maricele, neuniforme ca marime si forma. Acestea imi apareau de mica si cand aveam emotii. ). Dar se putea intampla si sa nu am aceste senzatii imediat dupa acea zi, ci cu intarziere la cateva zile sau chiar saptamani.
Prima si prima criza am avut-o parca pe la 34 ani, eram la servici, vara, ziua, (apoi mi-am dat seama ca eram obosita interior de la niste discutii), coborasem la subsol unde ma duceam foarte, foarte des, deoarece acolo era xeroxul. Brusc am simtit ca mi se intuneca privirea incet, incet (nu brusc), cum am explicat mai sus, pana in final aproape nu am mai vazut decat foarte foarte putin, sau poate de loc cateva secunde. In acelasi timp la fel, incet incet, mi se stingea si auzul, pana n-am mai auzit. Eu judecam, nu am cazut, mergeam incet pe langa perete. Vroiam sa cer ajutor, cand am vazut ca auzul si privirea mi se sting, dar parca eram pe alta lume, nu pot descrie senzatia, parca nici putere sa vorbesc nu mai aveam. Simteam ca ma ia si cu caldura, o caldura imensa de nedescris, care venea din interior.
Am ajuns incet pe langa perete la baie, era aproape si am reusit sa ma ud cu putina apa rece pe fata. Incet, incet, nu brusc, mi-am revenit.
Toate analizele facute au iesit bune. Multi oameni si doctori au zis ca a fost de la cadere de glucoza (hipoglicemie= scaderea zaharului in sange), ca mi-a scazut probabil brusc glicemia. Dar culmea glicemia o aveam 105-110 mereu maricica, cand ma controlam dupa astfel de crize. Este drept, nu faceam analizele de glicemie imediat, ci la cateva zile, cand inca nu ma simteam bine si eram speriata ca nu stiam ce am.

Un doctor de la un mare spital de stat, cand mi-a vazut glicemia 110, s-a mirat foarte tare si mi-a dat de inteles ca nu este in regula o astfel de glicemie la varsta mea. Sa nu am ceva !
Atunci am intrat in panica (aceasta a fost a 2 a oara cand am avut tot felul de simptome “dubioase” cum le zic eu acum la cele pe sistem nervos), imi intrase in cap ca am diabet, noaptea ma trezeam cu palpitatii, furnicaturi in maini, ceea ce nu mai avusesem pana atunci, uneori gura uscata. Eram aproape sigura ca am diabet. Nu ma mai puteam calma de frica bolii. Nu mai puteam dormi de frica si stres.
M-am dus la Centrul de Diabet din centru, undeva pe o strada dupa hotelul Intercontinental, unde mi-au facut glicemie provocata. A iesit ca nu am diabet. Acolo mi-au zis ca poti avea pana la 120 glicemia si nu sunt probleme. Doctora de acolo s-a mirat ca doctorul de spital mi-a zis asa ceva la 110.
Apoi am aflat ca atunci cand nu te simti bine, ti-e frica, esti speriat de ceva (de ex. esti speriat ca te gandesti ce ai, ca nu te simti bine) sau de la stress, glicemia creste. In rest am avut-o mereu de mica cam 95-99, deci nu cred ca a fost o cadere brusca de glicemie.

Senzatiile neplacute au mai revenit, parca la un timp mai lung, fara motiv, tot la servici, ziua, cand stateam pe scaun nu eram la subsol. Eu le-am pus pe seama oboselii, nu ma odihneam bine si a caldurii, era vara si foarte, foarte cald.

Senzatiile din timpul noptii cand ma trezesc brusc, sunt de nedescris, mi se par groaznice, le-am explicat la inceput.
Am avut momente tot cam in jur de 34 ani, cand la fel am crezut ca am sinuzita, ceva la nas de nu pot respira. Am facut radiografie si mi-a zis …., nu mai stiu ce, nu era 100% ok, dar vazand ca atunci cand imi revin din aceste senzatii imi revine si respiratia, stiu ca nu este decat pe sistem nervos. Sindrom neuro-vegetativ, cum spun unii medici care se pricep cand le descrii aceste simptome de mai sus. Ma durea si capul rau, rau de tot, cred ca m-au tinut o luna atunci durerile, de multe ori nu mai puteam manca nimic si nici sa beau apa, de greata.
M-am speriat foarte rau, am facut tot felul de analize de sange, inclusiv cele de tiroida (PTH, TSH, cortizol=furnizeaza informatii asupra functionalitatii corticosuprarenalei, hipofizei si hipotalamusului) si hormonale (progesteron, estradiol).
Toate analizele au iesit bune.
Apoi apareau simptomele vara pe caldura, sau dupa mai multe zile de caldura mare, cand noaptea nu ma puteam odihni foarte bine (deci oboseala simtita sau nu de organism).

Incercati sa va cunoasteti cat mai bine organismul, si sa observati cand apar aceste simptome si daca exista o cauza. La unii apar la inceput cu un motiv, apoi in timp mai lung, ani, vezi ca ti se pare ca apar fara motiv. Sau invers. Dar cred ca sigur pe undeva exista si motivul, chiar daca organismul in timp reactioneaza mai usor si la alti factori, nu doar la cei cunoscuti anterior. De ex. :
- stat mult la calculator – o sa observati pe pielea dumneavoastra ca oboseste psihic organismul
- stat mult in casa, sau sedentarismul, lipsa miscarii in aer liber.
- organismul slabit in urma unei boli, virusi, etc.
- lipsa unor anumite vitamine
- mancat necorespunzator (fara fructe si legume multe)
- lipsa lichidelor baute in timpul zilei
- lipsa respiratiei BUNE. Am aflat ca o respiratie buna se face atunci cand tragi adanc aer mult in piept, il tii foarte putin, apoi expiri. Se poate face acest exercitiu si stand dar este mai usor si mai indicat, atunci cand vine de la sine, facand sport (alergi, dansezi, URCI PE MUNTE, etc, mai ales in aer liber, curat, dimineata, in parc, etc.). Cu o respiratie profunda, in scurt timp, scapi de senzatiile pe sistem nervos, inclusiv sufocare, lipsa de aer.
La acestea se adauga cele cunoscute care ajuta la provocarea senzatiile pe sistem nervos : stres, certuri, discutii contradictorii, grijile, teama de ceva anume, oboseala de orice fel, incluzand noptile nedormite bine.

Cand va faceti analizele controlati calciul IONIC (nu doar cel total) . Aveti grija ca daca va duceti sa faceti analize si cereti simplu doar “calciu”, nu vi-l face pe cel ionic. Nici cand sunteti internati in spital. Specificati cand cereti analiza: “calciu ionic”. Sa cititi pe buletinul analizelor, la rezultat “calciu ionic”, daca scrie doar simplu calciu, sau calciu total, nu este acelasi lucru.
Daca calciul ionic este mic, aceste senzatii pot sa fie si din aceasta cauza.
Mie muti medici cand vedeau ca analizele sunt bune (calciul ionic era bun dar la limita de jos) si auzeau simptomele, imi recomandau calciu +D3 de 500 mg (2 sau 3 pastile pe zi, nu mai stiu sigur) si magneziu. Nu luati calciu decat daca vedeti ca aveti lipsa sau va recomanda medicul.
Eu dupa ce am luat calciu 500 mg cu magneziu, 1-2-3 saptamani, depinde de la caz la caz, imi reveneam, nu mai aveam aceste stari. Uneori te calmeaza si simplu, doar magneziu.
M-au ajutat alteori si multivitaminele (atunci era CENTRUM, nu stiu daca mai este acum), dupa ceva timp reuseam sa dorm foarte bine si sa mananc cand imi disparea pofta.
Mi-a facut enorm de bine ceaiul de coada soricelului, de coada calului si vasc. Nu puteam sa mananc nimic, nici sa dorm sau sa beau, am tras de mine ca sa beau aceste ceaiuri. Imi venea greata si sa vars dupa fiecare inghititura. Am inceput sa beau incet incet, pana am ajuns sa beau intr-o zi 2 cani de ceai de coada soricelului (indicat ptr. neliniste interioara), 2 cani de ceai coada calului si una de vasc. Atentie la vasc, cititi pe cutie cum se face, se pune la macerat intai, de seara pana dimineata, apoi se incalzeste foarte putin, se strecoara si se bea. Ceaiul de vasc nu se bea la discretie, poate deveni toxic, cititi pe cutia lui la indicatii. Aceste 3 ceaiuri sunt extraordinar de bune pentru multe.
Eu am cartea de ceaiuri Maria Treben “Sanatate din farmacia Domnului” editia a 46 a, editura Hunga Print Budapesta XIV, este tradusa de Daniela Stefanescu, nu scrie anul in care a aparut. A mea este cea cu coperti groase lucioase, cartonate, mi se pare cea mai buna si bine scrisa, explicata, mai completa, dintre toate cartile aparute de Maria Treben, are 127-128 pagini.
In ea la ceaiul de coada calului, la sfarsit scrie : “Doua treimi din toti bolnavii de nervi, nu ar ajunge in sanataorii daca rinichii lor ar fi sanatosi”. Rinichii din ce am aflat sunt foarte foarte importanti in tot ce se intampla in organism. Cand nu mai functioneaza bine, nu mai filtreaza bine sangele, toxinele raman in el si pot aparea multiple alte boli. De aceea se spune sa bem mult lichid, pentru curatarea rinichilor si a toxinelor din sange, care se aduna acolo datorita alimentatiei proaste, e-uri, chimicale, prajeli, si in urma functionarii celulelor noastre, care-si varsa apoi rezidurile in sange.
Ceaiul de coada calului (vezi pg. 17 din cartea amintita mai sus) este bun depurativ, ajuta functionarea buna a rinichilor, elimina toxinele din organism si altele.
Ceaiul de vasc (vezi pg. 73 din cartea amintita mai sus), este bun pentru : palpitatii, stari de agitatie, anxietate, insuficienta respiratorie, senzatii de ameteala, vajait (vijiit) in urechi, tulburari de vedere, afectiuni cardiace, moleseala, tulburari ale circulatiei sangelui, hipertensiune, hipotensiune, etc.
Ceai de coada soricelului este si el bun depurative (vezi pg. 21 din cartea amintita mai sus), este indicat ptr. neliniste interioara, greata, ameteala, migrena, etc.

Prima data cand am avut cel mai mult aceste simptome pe sistem nervos, cand m-a durut si capul (probabil de la nedormit bine), in perioada cand mi-a fost cel si cel mai mult rau si m-a tinut peste o luna, de ma speriasem, mi-am revenit tragand de mine fara vitamine, calciu sau magneziu.
Am tras de mine desi aveam ameteli groaznice mereu (totul se invartea la maxim, nu puteam sa stau culcata,…+ uneori ducea la claustrofobie, lipsa aerului, sufocare, caldura interioara maxima cu transpiratii uneori) si am facut exercitii fizice in casa asa cum am putut. Putin cate putin (cu geamul deschis si tragand aer in piept cat mai intens) apoi mai mult. De ex. dadeam cand suportam (este foarte greu cand nu te simti bine) drumul la muzica si dansam cat puteam de intens, cu pauze dese cand oboseam. Apoi lungeam timpul acestor exercitii pana transpiram (ceea ce nu prea suportam, imi facea rau la inceput cand ma incalzeam).
La inceput cand nu te simti bine si tragi de tine sa faci exercitii de sport (oricare ar fi el), chiar si foarte simple si putine, ai o senzatie neplacuta, ca-ti auzi inima cum bate puternic in urechi. Depasiti usor aceste senzatii, daca va opriti, va odihniti putin, apoi imediat dupa, in aceeasi zi sau cand mai puteti, incepeti iar exercitiile. Incet incet veti putea face un timp tot mai lung si senzatiile de bataie a inimii in urechi dispar.
Cand ajungi sa ai simptome pe sistem nervos, trebuie sa tinem seama ca unii pot aveam tot ce am scris mai sus, mai multe sau mai putine. Fiecare om este unicat in felul lui. La unele semanam, la altele suntem unicat. De ex. am avut de cateva ori cu sau fara celelalte simptome durere in talpa (uneori surda, alteori strafulgerare, undeva la mijlocul talpii). Care dispareau cand ma simteam complet bine si linistita. Unii trec si prin starea in care nu pot intra in magazine mari, spatii inchise, claustrofobie, care dispare in timp daca faceti miscare in aer liber, va odihniti bine, sunteti calmi si va hidratati cu ceaiuri.

Dupa mai multe zile de neliniste interioara foarte puternica cu simptomele aferente, cand nu am facut nimic pentru imbunatatirea starilor mele (nu am facut sport, nu am luat ceaiuri, nu am luat vitamine, sau calciu sau magneziu), ajunsesem sa ma simt asa distrusa slabita si descurajata incat numai voi ce treceti prin aceste stari ma puteti intelege.
Aveam in jur de o saptamana de nedormit, intrasem intr-un cerc vicios, parca eram in priza cu simptomele, nu-mi treceau, nu slabeau, nu reuseam sa ma calmez sa dorm si de aici ma simteam tot mai rau. Atunci am aflat despre pastilele “Calmogen plant”, care sunt numai din plante, nu dau dependenta. Contin : Passiflora incarnate (Floarea pasiunii), Humulus Lupulus L. (Hamei), Gentiana Lutea L. (Ghintura), Valeriana officinalis L. (Valeriana), magneziu, fosfat dicalcic anhidru, dioxid de siliciu colloidal, stearat de magneziu, etc si cateva e-uri aferente pastilelor.
Am luat o pastila si m-a calmat, n-am mai avut nelinistea interioara de care nu mai reuseam sa scap. Nu mai sunt sigura daca dupa 6 ore am luat inca o pastila sau nu. Dar atat. N-am vrut sa iau mai mult, daca am reusit sa ma calmez cat de cat. Apoi am baut seara ceai de hamei de care aflasem tot atunci. Mare mi-a fost mirarea cand imediat am simtit cum imi dispar toate senzatiile neplacute, ma linistesc si mi se face brusc somn.

Ceaiul de hamei (conuri de hamei), m-a calmat enorm, enorm, de mult atunci. Il recomand cu incredere. Desi eram dupa o saptamana de nesomn (uneori nu dormeam deloc, alteori pe sarite o ora, doua), m-a calmat imediat si mi-a adus un somn bun si linistitor.
Acest ceai se gaseste foarte, foarte greu doar la unele centre plafar.

Deci faceti-va ce analize credeti sau va da medicul, astfel incat sa va iasa din cap orice cauza medicala la care va ganditi. De multe ori esti atat de speriat in astfel de cazuri, incat iti trece prin cap ca ai avea ce este mai rau sau mai grav. Daca toate ies bine, este sindrom neuro-vegetativ, adica cauza este o dereglare a sistemului nervos.
Apoi luati ceaiuri, fara sa abuzati, de exemplu nu beti ceai de hamei si multe zile dupa ce ati inceput sa va simtiti bine, nu beti chiar si cand nu va mai trebuie. Ca sa nu se obisnuiasaca organismul cu el si sa vrea apoi altceva mai tare ca sa va calmati, sa nu ajungeti la pastile mai puternice daca se poate.
DAR CEL MAI IMPORTANT ESTE SA FACETI CAT MAI MULTA MISCARE IN AER LIBER, OXIGENATI-VA PLAMANII daca puteti cu aer cat mai curat (daca aveti ocazia sa mergeti la munte sau la tara), RESPIRATIA SI MISCAREA SUNT PE PRIMUL LOC IN ASTFEL DE CAZURI + CAT MAI MULTE LICHIDE, FRUCTE, LEGUME, ca sa aveti toti nutrientii si toate vitaminele unei bune functionari a organismului. In rest, autosugestia va poate da multa putere, daca reusiti. Si incercati sa va bucurati din orice, din nimicuri care inainte treceau neobservate, ajutati-i mult pe cei din jur ca sa va simtiti folositori, dar aici foarte mare atentie, ca puteti claca usor :
Daca veti dori sa simtiti intotdeauna bucurie si multumire, vorbe bune, recunostiinta la ceea ce faceti, de cele mai multe ori n-o s-o primiti, veti fi foarte dezamagiti si derutati,. De multe ori o sa fiti respinsi si o sa vedeti ca ceilalti nu au nevoie de ajutorul sau sfaturile dumneavoastra, astfel incat o sa ajungeti sa credeti ca sunteti nefolositor si ceilalti se descurca si fara dumneavoastra. Atunci puteti intra mult mai usor in depresie.
Daca nu si nu reusiti sa va controlati sentimentele in munca, ajutorarea oamenilor necunoscuti sau a celor din familia dumneavoastra, daca chiar vi se pare ca nu va inteleg, si nu puteti depasi aceasta teama, lucrati mai mult cu plantele, cu natura, cu animalele, cu ce nu va poate supara. Apoi cand prindeti forta poate puteti vedea lucrurile altfel.
Din pacate viata a devenit tot mai dura, o lupta pentru supravietuire. Ne simtim inconjurati tot mai mult de oameni care nu ne inteleg, care-si doresc altceva decat ne dorim noi si incearca sa ne impuna din rasputeri modul lor de gandire. Banii pentru majoritatea sunt mai importanti ca oricand, de aici plecand aproape cele mai multe discutii, neplaceri. Fiecare dintre noi se poate calma altfel, dar natura si animalele in general sunt preferate de multi in astfel de cazuri, cand sunteti dezamagiti de ceilalti.
Nu va mai certati, daca se poate pentru nimic, ar fi extraordinar. Sanatatea este mai importanta ca banii. Asta nu pot intelege multi. Ce fac cu banii daca sunt prea bolnavi si nu se mai vindeca ce au ?
Bine, nici sa trecem in extrema cealalta “sa dam tot ce avem celorlalti si sa nu mai ramanem cu nimic”, ca banii si bunurile nu mai conteaza. Trebuie sa tinem mult la bunurile noastre, dar sa nu facem ce nu putem pentru.a obtine noi bunuri sau bani, sau pentru a lua ceea ce nu ni se cuvine cum fac multi. Da, banii sunt importanti daca ai nevoie sa te tratezi de o boala de exemplu, dar daca nu ne-am imbolnavi ar fi mult mai simplu ! Scapi de aceasta teama si-ti ramane prioritara doar teama asigurarii traiului zilnic, care inseamna cam foarte mult in zilele noastre.
Cand nu te simti bine, ati vazut ca nu va mai pasa de absolut nimic. Nici pasiunile care le aveati inainte nu mai va fac acum placere.
Cand ne revenim, totul revine la normal, iar avem putere sa mergem inainte, sa visam, sa speram, sa fim optimisti.
Si eu vreau multe si visez ca totul o sa fie cat mai bine. Visele nu ne strica, trebuie sa fim optimisti, dar totodata trebuie sa fim constienti ca se poate sa nu se intample la ce visam. Astfel putem lupta incet, incet, fiecare dupa puterile lui, pentru a ne atinge visele, dar daca nu reusim sa nu suferim.
Eu de mica am stiut care-mi sunt limitele. Mi le-am cunoscut. Dar la ce-ti foloseste daca-ti cunosti limitele dar esti slab, iar cand vine altcineva si te tot impinge de la spate si-ti spune sa faci tot posibilul pana mori sa dai totul ca sa reusesti ceva anume, te face sa te simti neinteles, crezi ca n-ai facut destul, incerci sa te autodepasesti si apoi clachezi pe sistem nervos ?
Cand este vorba sa te autodepasesti pentru a trece peste o boala, atunci este bine de luat in calcul acel indemn de mai sus, altfel cine-si depaseste limitele cand crede ca nu mai poate, isi poate deregla sistemul nervos, sau se poate imbolnavi. Nimeni nu ne poate cunoaste asa cum ne cunoastem noi insine, deci nun e poate intelege sau crede.

Puteti tine in frau toate aceste senzatii “dubioase” pe sistemului nervos, numai cu puterea dumneavoastra, iar daca nu puteti atunci mergeti la psiholog. Psihologul daca observa ca nu va poate ajuta , nu se imbunatateste situatia dumneavoastra in urma discutiilor cu el, va trimite la psihiatru iar acesta va prescrie medicamente….
Tineti seama ca si cei din jur se satura si nu va mai pot intelege daca astfel de senzatii se intampla mai des. De aceea dupa cum probabil ati observat, s-au inmultit numarul celor care de la depresie au ajuns la sinucidere. Sa nu radeti niciodata si sa nu credeti ca voua v-ar fi usor sa treceti prin astfel de stari, sau ca nu vi s-ar intampla. Mie nu mi s-a intamplat, dar ii inteleg foarte bine pe cei care au trecut prin asta.
Spun toate acestea nu pentru a va speria mai rau, ci pentru a fi constienti, sa intelegem toti care trecem prin stari “ciudate” cum le zic eu, ca daca nu reusim sa ne calmam intr-un fel, daca ajungem sa nu mancam, si sa nu dormim mult timp, cadem atat de rau incat este si mai greu sa ne revenim.
Initial cine are astfel de stari la inceput, pentru prima data, poate spune (crede) ca nu sunt pe sistem nervos, nu s-a suparat, nu are depresie. Si atunci neexplicandu-si bine cauza, sta linistit, nu se trateaza cum ar trebui (odihna, miscare, oxigenare plamani, etc, tot ce am spus mai sus), asteapta sa-I treaca de la sine si apoi ajunge sa nu-si mai revina decat foarte, foarte greu si sa slabeasca foarte mult si la propriu si la figurat.
In timp insa cunoscandu-ne mai bine si analizand mereu simptomele si cauzele lor, reusim sa intelegem ca totul este pe sistem nervos.

Dar incercati sa nu va speriati ! Este greu, stiu ! Merg pe principiul ca te poti trata numai daca-ti cunosti bine cauza si natura bolii tale, in cazul acesta a depresiei, deoarece toate aceste simptome de care am amintit, asta inseamna. Trebuie sa ne gasim fiecare putere si forta in noi insine sau cum am spus in activitati care ne fac mare placere.

Nu uitati ca si frumoasa Andreea Marin, desi ai zice ca nu i-a lipsit nimic, tinerete, frumusete, faima, bani, etc., a trecut prin perioade asemanatoare. Asa cum se spune STRESUL si simptomele aferente lui, este boala secolului XX, care poate atinge pe absolut oricine. Ea vine din interiorul sufletului nostru si ii atinge doar pe cei mai sensibili, mai sufletisti.
Multa sanatate, intelepciune si atentie la limitele voastre !

buna ziua....am si eu o problema foarte grava....cu o zi inainte de nunta nostra, sotul meu s-a trezit din somn sufocat la ora 6 diminetaza...o "criza"groaznica de sufocare ,pt 30 de secunde....in prima faza am pus pe seama sforaitului aceasta criza,sau a obosellii.....a mai trecut ceva timp ,cam 4-5 zile,am fost la medic ,si-a facut analize la sange,inima,plamani,ORL,ni s-a spus ca are o bronsita...a luat tratamentul respectiv(un antibiotic ft puternic insotit de medicamente pt bronsita ),insa nici o imbunatatire....se trezeste noaptea innecandu-se,ramane fara aer total timp de 20 de secunde cred...dupa care isi revine incet incet .Mentionez ca dupa ce reuseste sa repire putin cate putin,tuseste si expectoreaza o"mucoasa"....vreau sa stiu daca ar putea fi o problema medicala sau ceva de natura psihica!!!nu mai stiu la ce medic sa mai merg........el sustine ca ii este teama de acesta senzatie,si ca intervine putina panica.....
va multumesc si astept cu mare nerabdare un raspuns!!!

Buna ziua am 17 ani sunt baiat nu fumez si nu beau,si totusi am aceasi problema exact descrisa de doamna...in febrarie am facut analizele posibile la plamani si inima tot ce cuprinde din cauza unei oboseli exagerate aparute la un efort de nimic,dar fiind foarte frig afara doctorii miau spus k a fst o incapacitate de adaptare a organismului la mediu n conditii de efort..va rog un sfat mama este asmatica...astazi am avut o criza destul de serioasa,am observat k se amelioreaza cand consum lichide.un sfat va rog frumos.Parintii nu ma mai iau in seama deoarece medicii miau spus k nu am nmk...si spun k st atacuri de panica..dar am avut si asa cv si nu seamna deloc sintomele intre ele.Va multumes!

Buna, am avut exact aceleasi simptome ca si tine si din fericire, am reusit sa trec de ele. Sunt atacuri de panica si anxietate. Incearca sa nu te mai gandesti de dimineata pana seara la aceasta problema. In subconstientul tau s-a creat un fel de program care se declanseaza prin simpla gandire inconstienta de multe ori. Daca o sa incerci sa iti urmaresti gandurile o sa vezi ca ai facut un fel de psihoza in legatura cu faptul ca nu poti respira. Ce te sfatuiesc? Asta in cazul in care iti doresti din tot sufletul sa te vindecia. Intra in prima librarie si cumparati cartea POTI SA-TI VINDECI VIATA de Louse L Hay. Citeste-o si urmeaza-i sfaturile, iar rezultatele nu vor intarzia sa apara. Ai incredere in tine.

O cauza a sufocarii este lipsa de calciu si magneziu (spasmofilie) . Si eu am trecut prin aceleasi stari de pe la 10-12 ani si am descoperit cauza pe la 20-22 .

Pina ieri am crezut ca sint singurul din lume cu astfel de probleme dar vad ca e o boala raspindita la mai multi.eu sufar de aceasi boala de cel putin 15 ani am colindat foarte multi medici si toti acelasi diagnostic probleme pe sistem nervos ,sau sindrom nervos.eu de obicei ma sufoc in spati inchise unde trebuie sa astept mult unde intrun fel sau altul apare stresul.iar cind ma sufoc si nu am aer trebuie sa casc ca sa mi revin cit de cit pe urma iar incep si automat ies afara unde imi revin.daca stau cu cineva de vorba si acesta vorbeste mult deja ma oboseste si nelinistea incepe sa creasca si incep sa casc.Eu am avut probleme si am cu raul de inaltime si a trebuit o perioada sa lucrez pe schela la etajul 7 imaginativa prin ce stres am trecut .totul e pe sistem nervos ,la inceput simptomele au fost usoare dar cu timpul sau agravat .dorm ca un elefant 8 sau 10 ore fara nici un fel de probleme.ce ma supara cafeaua ciocolata sau cel mai mult coca cola,imi dau o senzatie de nervozitate de alergie.cind fac efort mai mare o perioada mai multa imi vin niste senzati de tremurat si lipsa de putere care ma tin citeva zeci de minute..daca ma enervez pe ceva e fatal mi se intuneca pina si vederea e clar centri nervosi sint la pamint.sper sa trec si peste asta ....sanatate

Adrian..o sa treci peste asta..eu am trecut.e a 3 a oara cand patesc asta..stresul oboseala..isi fac prezenta,si eu casc,ma agit nu am aer.nu vreau medicamente,vreau relaxare..si nu am.am 33 ani si o viata foarte agitata..incearca sa nu te gandesti f mult la asta,bea un ceai de tei..fa lucruri care iti plac.eu dau sfaturi..dar le urmez..mai greu.o sa depasim momentul..sanatate

Buna tuturor.
Ana este numele meu, am 28 ani si de cand sunt foarte mica, am periodic senzatii de sufocare, dar care se manifesta ca si cum as avea"praf in gat" si nu pot sa respir din cauza acesta.
Senzatia vine fara absolut nici un motiv, nu sunt nici stresata, nici nicicum, fie ca sunt vesela, sau trista sau dorm sau sunt treaza ma trezesc ca ma astup, ca nu pot respira si parca am ceva pe gat care ma impiedica sa respir, as identifica senzatia cu, consistenta prafului sau a mizeriei (stiu ca suna ciudat).
Am si gasit o solutie care ma salveaza (de multe ori e asa grav ca nu pot sa imi revin fara) trebuie sa mananc ceva rapid care sa ma racaie (curate) pe gat, ceva mai tare, coaja de paine mai tare (cu 2..3 inghitiuri am rezolvat).
Inca nu stiu ce poate fi si nici nu am intalnit pe nimeni cu descriere ca a mea.....
Multumesc tuturor care vor raspunde si multa sanatate si bine va doresc!

Ana da-mi un email am aceleasi simptome ca tine....am Patit asta de 1 sapt incoace .... Mailul meu marius_cfr91@yahoo.com.... Ma pot contacta si la altii care au avut probleme asemanatoare pt a-mi da infomatii

mergi la un psihiatru si eu am avut probleme similare cu ale tale

Buna,
Senzatia acesta ciudata in gat, o am de foarte mica, stiu ca si la 10 ani aveam aceleasi simptome, deci nu stiu cum ar putea fi problema de natura psihiatrica?
Plus ca nu mi s-a intamplat niciodata atunci cand eram mai trista sau stresata sa imi apara acesta senzatie, nici macar din intamplare.
Si posibil ca exprimarea "senzatie de sufocare" sa nu exprime intru totul senzatia care o am, pt ca nu simt propriu zis ca nu mai am aer, sau ceva de genul, ci simt ca "ceva" ma opreste sa respir, ceva care mi s-a asezat pe esofag, de aceea am nevoie si ma ajuta o coja de paine cat mai tare, sa curat.....sa pot respira.
Multumesc celor care au raspuns si astept in contiunare raspunsuri de la cei care au avut simptome identice cu ale mele!
Pana acum nu ma gasit pe nimeni.....

si eu am probleme de respiratie sunt sportiv de performanta asi antrenor pe deasupra 2 zile am fost la urgente la spital o data mi sa zis atac de panica odata iacrs a 4 a zi mam dus la orl si mia zis ca am faringita eritematoasa urmez tratament acum luni ma duc la munca azi e sambata daca nici luni nu o sa fiu ok ma duc la psiholog

Eu ma confrunt cu starile de sufocare de aproape 8 ani, totul a inceput la mine in urma unui soc. Am facut toate analizele posibile si imposibile, din punct de vedere medical sunt sanatoasa. Si totusi, starile continuau, luni de zile salvarea venea aproape zilnic sau eram dusa de urgenta la spital, am stat cu perfuzii de nici nu mai stiam cum ma cheama. Un adevarat cosmar...nu mai ieseam din casa, indepartam toti prietenii...totul a fost un cosmar pana in momentul in care am fost la un doctor psihiatru si mi s-a dat Seroxat. Cu el mi s-a schimbat viata, am inceput sa traiesc iar, sa vad lumea ca inainte....Pana anul trecut cand am hotarat impreuna cu doctorul meu sa reducem doza si treptat sa nu il mai iau. Din pacate, starile au revenit, nu la fel ca acum 8 ani, dar au revenit. Imi afecteaza iarasi viata, sunt trista, nu mai am chef de nimic, as dormi in continuu si evit sa ies in oras de frica sa nu mi se faca rau. La serviciu deja am avut o criza, dar cu ajutorul catorva colegi foarte apropiati am reusit sa imi revin. Asta nu este viata...ma consuma zilnic din ce in ce mai mult. Nu vreau sa mai fiu dependenta de medicamente, vreau sa gasesc puterea in mine de a trece singura peste probleme, dar e greu, cateodata simt ca nu mai fac fata.
Ma gandeam daca exista oare vreun grup, sa ne sustinem reciproc, pentru ca vad, din pacate, sunt tot mai multe persoane care au astfel de probleme, de senzatie de sufocare.

crizele acestea de sufocare apar doar la persoanele bolnave de astm, daca ai probleme cu plamanii ai probleme si cu inima, la astm plamanii nu sunt bine oxigenati si nici inima nu e bine oxigenata. Crizele de sufocare apar la persoane astmatice, inainte sa aflu ca am astm spuneam ca nu am asa ceva si nici nu stiam cei boala asta, dar eu o traiam mereu.

am aceeasi problema stare de sufocare si senzatia c anu pot trage aer in palmnai
si uscaciune in gura si pe caile anzale
in adolescenta umblam cu pipete cu apa dupa mine
in vara lui 2006 am cunoscut un medic orelist care mi-a recomandat nistatina
ca prin minune imi da drumu la respiratie
cred ca ma o candita cronica care in functie de ce bautuir si alimente consum imi umfla gatul la maxim
daca iau nistatina regulat si nu consum anumite dulciuri si produse lacte ori anumite bauturi cum ar fi berea
dorm noptile linistit
problema se acutizeaza si n momnetul schimbarilor climatice
cand se trece de la iarna la vara
anotimpul umed imi este foarte comvenabil

buna eu am 11 si am aceeasi problema dar am lipsa de calciu ce pot sa fak?

Laura 26 te rog contacteaza-ma.poop 0760948826

Cu aceeasi problema ma confrunt si eu de mai bine de un an jumate.sunt intr-o continua foame de aer,casc tot timpul ca sa -mi pot lua aer,insa iar il pierd si tot asa.Am inceput prin a-mi face radiografie la plamani,apoi spirometrie,analize la sange de tot felul;dupa care am continuat cu glanda tiroida,cu ecografie,analize testesteron ,progesteron ,nimic...am continuat cu ecografie cardiaca,degeaba...
am ajuns la o docora renumita de la Parhon care mi-a pus diagnosticul de distonie neurovegetativa;am urmat un tratament pe baza de calciu,vitamine,sedatif pc,o cura de 3 luni,in zadar si de aceasta data
In ultima instanta am ajuns la psihiatrie la spitalul militar,sunt in a patra luna de tratament cu cipralex si depakine,si pot spune ca mi-au revenit crizele din ce in ce mai acut.dr initial mi-a prescris sase luni insa cred ca nu am rezolvat nimic;mentionez ca in afara de aceste stari,nu am nici un fel de problema legata de depresie sau altceva
sunt disperata pt ca vreau sa fac un copil si nu pot din cauza acestui tratament care nici macar nu m-a vindecat
daca este cineva care stie o solutie de vindecare va rog sa ma ajutati si pe mn,pt ca deja simt ca-mi pierdut orice speranta si n-o mai scot la capat cu aceasta afectiune