Oare o sa-mi mai revin vreodata?

Buna ziua,
Eu pot fi mai clara decat dl. dr.; SCAPI .Desi pare foarte complicat :(este implicat " axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian")..de fapt,... nu este atat de complicat.Am trecut prin asa ceva si stiu.Daca vrei amanunte te rog sa ma contactezi la adresa de mail :esmeralda8673@yahoo.com
P.S sfaturile sunt gratuite.......

adresa mea de mess este ;ovi_lenu sau mail ovi_lenu@yahoo.com.te rog din suflet daca ai suferit si tu de o tulburare depresiv_anxioasa si ai reusit sa scapi de ea te-as ruga tare mult sa ne scriem pe mess si poate ma poti ajuta si pe mine sa imi pot rezolva aceasta problema.de 3ani ma confrunt cu aceasta boala ,am mereu stari de dezechilibru,ameteala si nu mai stiu ce sa fac daca imi poti da un sfaT TE ROG INTRA PE MESS SA VB.iti multumesc

esmeralda ar fi mai bine ca aceste sfaturi, daca tot sunt gratuite, sa le oferi aici pe a invata si altii din experienta ta

E o idee ..o sa ma gandesc la asa ceva...Nu sunt de specialitate asa ca... e posibil ca sfaturile mele sa nu fie tocmai la obiect..Nu fac decat sa relatez experienta mea si atat..

Pe TVR-International se transmite emisiunea"Un doctor pentru dumneavoastra"si aici la editia din 26.01.2010 a fost invitat domnul doctor Dorin Munteanu care vorbea de acest aparat minune iar doamna doctor Florica Munteanu(banuiesc ca e sotia dansului) are chiar un cabinet cu acest aparat.Ma uimeste treaba asta cum pe post la o emisiune atat de ascultata de oameni(fiecare are interes pentru sanatatea lui) se face asa o sarlatanie.PAI NOI IN CINE SA MAI AVEM INCREDERE?????????????????

D-le doctor cred ca ati inteles gresit, suntem intr-o comunitate unde invatam cate ceva de la fiecare, unele sfaturi sunt bune altele mai putin dar asta nu inseamna ca experienta cuiva poate intra in categoria exemplului dat de d-voastra.
Tocmai pt ca sunteti medici si dati sfaturi de care este bine sa tinem cont aveti postarile evidentiate.
Nu inteleg ce va nemultumeste

Ar fi bine sa tinem cont de sfatul medicilor.au o scoala in spate(destul de grea)au experienta in meseria pe care o practica asa ca cei mai in masura sa dea sfaturi cred ca sunt in primul rand dumnealor..noi cei care am trecut prin aceste lucruri am putea spune cel mult"uite ce mi s-a intamplat mie dar cu ajutorul medicului X am rezolvat problema"..fiecare individ reactioneaza altfel la tratament..nu neg ca multi dintre noi am avut experiente nefericite cu o parte dintre medici.dar parerea mea e ca trebuie cautat medicul in care sa ai incredere si sa ai incredere DOAR in medicul de la care ai si rezultate.

de 20 de an ma chinui...numai eu stiu cum..tratamente peste tratamente..consiliere..ma simt cand mai bine cind mai rau..nu are leac...trebuie sa te obisnuiesti sa lupti si sa te ti mereu ocupat

de 2 ani ma confrunt si eu cu aceasta problema nu stiu ce sa mai fac ca sa imi fie si mie macar o zi bine.zi de zi am ameteli,stare de indispozitie ,tot felul de simtome ca palpitatii,urechi infundate,vedere incetosata,imi este frica sa mai ies din casa din cauza ametelii.va rog din suflet ajutati-ma macar cu un sfat

cu astfel de probleme ma confrunt si eu desi nu stiam despre ce e vorba e bine ca exsista internetul nu vb cu nimeni de frica ca nu o sa ma ineleaga acum stiu ca mai sunt si altii ca mine o sa incerc sa merg la medic pana acum asteptam sa treaca si luam distonocalm care ma ajuta un pic

ce pot sava spun eu am fost in toate situatiile pe care leat-i descris toti o perioada lunga de timp si asta este un calvar stim toti,dar fara o schimbare totala in viata voastra de zi cu zi medicamentele sunt ineficiente .toate problemele cotidiene ne afecteaza numai pe noi ,dece nu-i afecteaza pe nenorocitii care fac crime,violuri,fura si distruge.eu am scapat din problema asta grava intr-o saptamana cu ajutorul unui psihiatru care mi=a spus cam asa;in loc de ceai bei cafea,in loc de pepsi bei un wischy in loc sa stai incasa mergi si te plimbi,de cearta s-au suparare nici vorba,rid si glumesc aproape de tot ,factura de la gaze ,curent apa, telefon . va doresc mult optimism si sanatate,si mai lasatile naibii de griji,frica,si toate cele .

Tratamentul tulburarilor de anxietate poate fi facut in multiple forme, insa majoritatea specialistilor vor include tratament psihofarmacologic si unul psihoterapeutic. Anxietatea reprezinta o reactie de secretie de adrenalina , de obicei legta de o emotie de tip frica, exagerata/inadecvta/fara motivatie constienta. Toate aceste simptome vegetative (ameteli, dureri de cap/ceafa, tremor, transpiratii, palpitatii, dureri abdominale, senzatii de sufocare sau nod in gat, frunicaturi, valuri de frica/cald etc) zgomotoase, deranjante, dureroase sunt o expresie a acestei reactii. Motivul aparitiei acestei "alarme false" poate fi necunoscut multa vreme. Tratamentul medicamentos creste de obicei cantitatea de serotonina din creier, cea mai frecvent implicata substanta atat in etiologie depresiei cat si a anxietatii si acest lucru se obtine prin administrarea unui antidepresiv. Psihoterapia va cauta sa exploreze cauzele din viata persoanei care au dus la aparitia simptomelor. Simptomele de obicei sunt expresia unei suferinte psihice profunde care se exprima corporal rpin simptom. Puteti spune ca aveti un corp "destept" ca semnalizeaza atat de zgomotos ca aveti nevoie de ajutor si de o schimbare. Iar in materie de cauze, cate scoli de psihoterapie, atatea explicatii (as scrie pana maine si tot nu as termina sa vi le explic). Dar un psihoterapeut experimentat va alege acea abordare care i se potriveste clientului si nu pe cea care a invatat-o el. Cea mai scurta ca durata este o abordare de tip cognitiv-comportamental care evalueaza felul in care gandim despre noi, lume si viata si elimina distorsiunile cognitive. (exagerari, gandiri de tip fatalist sau pesimism exagerat etc). Exercitiile de relaxare, expunerea treptata la stimulii cei mai anxiogeni va elimina treptat actul reflex care ese reprezentat de reactia de anxietate. Pentru cei care doresc se poate merge si mai departe: de ce acele distorsiuni cognitive si nu altele, de ce am ales anxietatea si nu alte mecanisme de defensa, ce anume s-a intamplat si cum ama ajuns o persoana timida sau retrasa sau dependenta de ordine, dornica sa imi "controlez"emotiile etc. Pentru ca toate acestea se pot schimba in timp si cu ajutor.
Mult succes!

Ma numesc ELENA sufar si eu de aceasta boala de aproximativ 2 luni.Asa am fost diagnosticata .Acum urmez un tratament cu paroxetina.Am un pic de frica pt nu vreau sa devin dependenta de acest medicament si incerc sa fiu tare.Am varsta de 33ani,un copil de 5 ani care imi lipseste foarte mult pt. el e cu bunicii iar eu si sotul suntem in Italia la munca.Totul a survenit imprevizibil,incepand cu dureri puternice de cap ,stari de voma,stari de agitatie,oboseala fizica,nu suport zgomotul,mi se imoaie picioarele,nu pot sa ies singura sa merg la cumparaturi,serviciu,daca sunt in intarziere nu pot sama grabesc pe strada pt am ameteli.Analizele de sange si urina sunt bune,iar dupa 2luni de sacrificiu mi-au dat acest diagnostic.Cu un pic de norocsi multa rabdare sper sa depasesc acest moment,oricum greu pt ca viata cotidiana nu te ajuta cu nimic.G

buna elena...
idul meu de mess este valy_rody eu de 8 ani sufar de aceasta boala..
iti pot fi de ajutor...
sa comunicam...si poate vei trece altfel.ideea e ca nu esti unica...sunt sute de pers care trec prin asta..astept vesti de la tine

d-le doctor am 2 zile de cand i-au medicamentulDEPAROX (5 pic dupa dejun)am ameteli si stari de voma.Ce pot sa fac.Nu pot sa merg la serviciu.vreau sa pot iesi din casa pt a uita de starea asta.NU am avut probleme cu depresia,sunt o persoana care ma pot controla oricand.acesta stare de rau ma facut sa merg la medic.Oricum mi s-a spus ca voi avea sintome de greata dar nu ca nu voi putea lucra.MULTUMESC MULT.

multumesc rody_32nu stiu cum sa sa-ti spun atunci cand ai mai multa nevoie de tine ,organismul nu te ajuta.Totul a inceput inainte de cracin cu dureri de cap,eram permanent agitata si aveam stari de somnolenta,eram obosita permanent.AM fost la medic mi-a dat sa fac analize la sange si urina,care au iesit bine,mi-a dat integratoare sa pot avea energie,dupa care au aparut si ametelile.M-am dus din nou la doctor si mi-a dat un sirop QUIET pt 10 zile sa ma relaxeze.Cand le luam eram bine dar eram molesita,dupa alea 10 zile am devenit din nou agitata nu suport zgomotul tare,nu pot sa merg repede,dupa care medicul mi-a dat acest tratament Deparox si acum de 2 zile am si stari de greata.dar sa speram ca va fi bine ca sunt tanara si am un copil de crescut

cauta ma pe mess.valy_rody...vb acolo...

ma numesc Ionut si de 4 ani am stari de neliniste ametesc nu ampofta de mancare si parca ceva ma stringe de cap dar asta nu le am tot timpul numai toamna si iarna si mai rar vara. Am fost la medic si mi-a spus casufar de tulburari de anxietate .Am urmat un tratament am facut psihoterapie dar mie tot rau imi este .VA ROG SA MA ALUTATI CU UN SFAT CA NU MAI POT SA REZIST

de vreo doua zile am si eu o stare de agitatie...si am emotii incontinuu de parca ar trebui sa intru la vreun examen...dupa cate am citit ar putea fi anxietate. Incerc pe cat posibil sa ignor starea, azi am facut exercitii fizice ca sa mai scap de stare, dar oarecum mi-e frica ca poate fi grav. Am mai vb cu persoane apropiate despre starea mea si au incercat sa ma linisteasca. Consider ca si lucrul acesta poate fi de mare ajutor, si o gandire pozitiva. Anxietatea poate trece fara vreun ajutor medical?

CATEGORIC DA...:))
Buna seara,sunt o anxioasa optimista de data aceasta pt. ca am inteles "misterul" propriei anxietati:Ii dau prea multa importanta!
Sunt de asemenea dupa al nu mai stiu catelea set de analize, rezultate foarte bune, ca de obicei.:)
Ceea ce am remarcat si as dori totodata sa propun pe acest forum, este faptul ca ma simt mult mai bine cand citesc ca nu sunt singura care sufera de aceasta afectiune (cum bine o numea cineva).
Asadar, ce parere aveti voi cei ce sunteti anxiosi, despre posibilitatea unor intalniri ocazionale?
Sa discutam fata in fata, fara doctori, fara psihologi (apropos, sunt bine datorita unei d-ne psiholog)fara rude, fara prieteni, fara obligatii, fara nimic care sa ne deranjeze sau sa ne faca sa dam mai multe explicatii de multe ori justificative, despre starile noastre.Sa vorbim asemenea unei terapii in grup dar...PRIETENESTE.Sa ne descoperim suferintele si motivele fara a fi constransi in vreun fel.
Eu sunt din Bucuresti si caut de putina vreme o locatie pentru asa ceva.
Daca exista doritori ar fi bine sa scrie aici, astfel o sa fiu mai motivata sa caut mai cu spor:)
Si ca sa inchei totusi on topic, putem depasi aceasta problema, o putem gestiona, o putem invinge chiar, atunci cand o vom intelege sau vom fi capabili sa constiientizam ca se poate si mai rau.
Sanatate multa va doresc!

Si eu sunt o persoana anxioasa si foarte putini inteleg cum poate sa-mi fie rau daca toate analizele mi-au iesit ok (inclusiv eu am avut aceasta problema, ajunsesem ipohondra). Am observat ca este foarte important (cel putin pentru mine) sa gasesti oameni care sa te inteleaga, sa te sustina si sa discute cu tine. Chiar astazi am avut o criza de lesin si atac de panica in timp ce ma aflam la facultate (sunt si intr-o perioada a lunii mai putin fericita :D). Nodul in gat si starea de ameteala persista in continuare dar incerc sa imi mentin zambetul pe buze si sa ma gandesc ca maine totul va fi bine si ca voi reusi sa imi reiau activitatea. Ce ma deranjeaza cel mai mult este faptul ca am momente in care plang din orice pentru ca pur si simplu nu ma pot abtine. Totul a inceput atunci cand prietenul meu a plecat in afara tarii cu un proiect de la firma unde lucreaza si, de asemenea, in urma unei perioade destul de stresante prin care am trecut. Atunci am avut primul atac de panica iar din acel moment starea mea de sanatate a oscilat intre bine, mai putin bine, dezastruos. Cel mai mult ma deranjeaza atunci cand nu pot sa fiu acea persoana energica din trecut si nu pot sa imi desfasor activitatile cotidiene asa cum as dori...DAR.. sper sa treaca :)
Mi se pare f buna ideea ta cu intalnirea si as dori sa vb mai multe. Daca iti face placere ID-ul meu este : sunshine_rody@yahoo.com
O seara faina!

si eu sufar de atac de panica , incerc sa ma linistesc singura cind ma apuca frica ca sa nu o sperii pe fiica mea. Am o stare foarte rea in momentele alea si am descoperit ca daca pling ma linistesc.am aceste stari doar cind sotul meu este plecat lucrind in italia.cred ca nu pot sa sufar singuratatea.chiar daca o am pe fiica mea nu pot sa ma linistesc daca nu este si el in casa.

nu sta asa mergi la doctorul de familie.Iesi la plimbare cu fiica ta nu te izola ,nu plange ,sunt antidepresive care te pot ajuta.Dar trebuie sa ti le prescrie un medic.Aceste stari difera de la om la om.Calmeazate si incearca sa fii optimista,gandestete ca faci asta pt.binele fam. tale si ca daca tu stai bine atunci si cei care te iubesc si au nevoie de autorul tau stau bine.MULT SUCCES

Buna ziua! Ma numesc Valentina si sunt din Tirgoviste. Apelez la ajutorul dvs. si va rog sa ma sfatuiti ce pot face pentru a-mi ajuta fratele. In vara anului trecut a avut parte de cateva evenimente nedorite in viata lui, evenimente care l-au marcat profund : a fost inselat financiar de oameni la care nu s-ar fi asteptat; la cateva luni de la acest eveniment a inceput sa acuze stari de slabiciune (nu-si mai putea pastra echilibrul) , dureri reumatice, stari de nervozitate . Am apelat la mai multi medici din localitate dar si din Bucuresti. Peste tot diagnosticul principal a fost “depresie anxioasa” insotit de cateva probleme reumatice – minore.. De la bun inceput fratele meu a refuzat sa creada in acest diagnostit. In cele din urma s-a pensionat pe caz de boala (deoarece are si un handicap locomotor). Toate aceste evenimente nefericite au culminat cu faptul ca in urma cu cateva luni s-a despartit de logodnica. Acum sta in apartamentul lui, se intretine singur, refuza sa fie ajutat in problemele casnice, nu mai iese din casa , noaptea nu se odihneste, iar in timpul zilei doarme in fata televizorului. Nedumerirea mea este, daca ii fac rau insistand sa mearga la un medic psiholog sau sa-l las pe el sa decida singur ca are nevoie de ajutor de specialitate. De fiecare data, de cat ori ii sugerez sa apelam la un medic, ma lovesc de refuzul lui categoric. Ba chiar refuza sa mai vorbeasca cu mine. Nu stiu cum il pot ajuta si am nevoie de sfatul dvs pentru ca observ schimbari radicale in comportamentul lui. Din firea optimista si hotarata care era acum cateva luni, a devenit o persoana de nerecunoscut: irascibil, necomunicativ, il deranjeaza lumina, zgomotele de orice fel, a slabit vizibil, e cuprins continuu de o stare de tristete dar refuza sa spuna ce il deranjeaza.
Va rog sa ma sfatuiti cum as putea sa il ajut.

Valentina ar fi bine sa te loghezi si sa postezi aceasta intrebare in prima pagina aici sansele sunt mici sa-ti raspunda cineva.

BUNA! MA NUMESC ADNANA DIN TIMISOARA(25 DE ANI) SI EU AM FOST DIAGNOSTICATA IN IANUARIE 2009 CU TULB.DE ANXIETATE, IMI ERA F.RAU, AVEAM PALPITATII, TENSIUNE MARE, AMETELI...AM LUAT 10 LUNI PAROXETINA SI MI-A FOST FOARTE OK, DAR ACUM AU REVENIT STARILE SI IAU DIN NOU PAROXETINA DE CATEVA ZILE.MENTIONEZ CA STARILE NU MAI SUNT LA FEL DE PUTERNICE CA INAINTE,ACUM DOAR AMETESC.OARE AM SANSE SA MA MAI VINDEC VREODATA?MULTUMESC SI SANATATE TUTUROR!

Multumesc din suflet tuturor celor care mi-au raspuns. Nu aveti idee cat ma bucura faptul ca am primit sfaturile dvs. Pentru mine si familia mea conteaza enorm sa cautam toate posibilitatile de al ajuta. Fac parte dintr-o familie destul de numeroasa si..."galagioasa" dar totdeauna am considera ca acesta este un atuu, pentru ca niciodata nu ne-am permis sa ne dam batuti. Ne-am sustinut unii pe ceilalti. Fratele meu, asa cum am mai spus, a fost cel mai optimist si cel mai curajos dintre noi. Faptul ca avea un handicap locomotor l-a ambitionat tot timpul sa-si depaseasca limitele. De aceea starea lui, actuala, ma cam inspaimanta. Dorinta lui de a se muta singur, ne-a bucurat, in sensul ca dorea un nou inceput: vroia sa se intretina singur, venea in vizite, urmaream filme impreuna, aveam activitati comune, dar de la jumatatea lui Ianuarie refuza sa mai iasa din casa. Am incercat in toate felurile sa aflam motivul pentru care s-a inchis in el, dar n-am reusit. Am ajuns la concluzia ca insistenta noastra sau poate discutiile directe l-au deranjat. De aceea am apelat la dvs. Oricum, o sa va urmam sfatul si o sa incercam sa fim mai diplomati. Eu am incredere in el ca o sa-si revina si sper din tot sufletul ca mesajele mele urmatoare sa aiba un ton mai optimist. Va multumim din suflet.

Imi cer scuze, din cauza emotiilor am uitat sa mentionez ca sunt VALENTINA.

de 3 ani am niste stari cumplite cu greu ies din casa ca sa nu mi se faca rau pe strada am ameteli ,palpitatii,si mai nou atunci cand ma cobor de la volan dupa cateva ore de condus simt cami pierd echilibrul si nu mai pot sta an picioare.am avut servici dar am renuntat pentru ca nu mai eram an stare de nimic nu mai ies nicaieri si prefer sa vegetez. am o familie frumoasa dar mie frica ca o sai pierd.am 40 de ani si pentru mine parca timpul sa oprit an loc .ajutatima va rog

Ai facut o serie de investigatii pt a afla cauza?Sau ce masuri ai luat pt a remedia problema?

buna ziua,am si eu o intrebare,de ceva vreme adica 1 luna am dureri de cap,gat ceafa ,umeri,maini insotite cu stari de dezechilibru si ameteli mai ales cand merg sau la serviciu unde lucrez in picioare si curent.am fost la neurolog si reumatolog si m-au diagnosticat cu spondiloza cervicala si fac proceduri de fizioterapie si tratament,dar ametelile continua.am luat 3 sap si bilobil dar nu am vazut nici o schimbare.am vazut ca si anxietatea se manifesta asa.mi-e frica sa plec singura sa nu ametesc dar totusi o fac ca nu am incotro.cel mai greu e la serviciu parca nici numi mai place sa ma duc de frica ca mi-se face rau.nu as vrea sa iau medic.pt anxietate daca este ot ca mi-e frica de reactile adverse pe dare le au

va multumesc pt raspuns.asa cum am mai spus am fost diagnosticata cu spondiloza cervicala,fapt confirmat si de o radiografie facuta acum 4 ani,reumatologul a zis ca mai am si tetanie.pe langa proceduri mai am si tratament cu eurovita antistres,9 vita,anghirol,calciu lactic.am facut si niste analize de sange:fibrinogenemie,hemoleucograma completa,aslo,factor reumatoid,proteina c reactiva,creatininaserica,glicemie.tgo,tgp,uree serica,tsh,toate au iesit in limite normale doar vsh a fost de 18.am fost si la ginecolog unde mi-a gasit un uter fibromatos pt care am tratament.ma gandesc ca toate acestea imi da starile pe care le am.nu stiu ce sa cred. va doresc un sfarsit de saptamana linistit

pt domnul dr Ioan Dumitrescu,,,va multumesc pt raspuns as dori ,daca puteti sa-mi raspundeti,sa-mi spuneti daca tratamentul pe care il fac pt spondeloza este eficient.De 5 zile fac proceduri de fizioterapie: dinamic-umeri si ceafa,ultrasunete-ceafa si lombar, magnet-ceafa si lombar,masaj 5 zile-umeri si cervical,iar de maine am si 5 zile de gimnastica.tratament medicamentos am:9vita 1/zi.eurovita-stres(iau numai eurovita acum pt ca are la fel ca si 9vita B-uri in ea si ma gandesc ca e prea mult odata)calciu lactic(de luna viitoere),anghiral si diclac tablete(pe care nu l-am luat pt ca desi i-am spus medicului ca am avut ulcer duodenal cu nisa in arma cu mai multi ani mi-la prescris impreuna cu omez,eu am citit prospectul si mi-a fost frica sa-l iau ). va rog sa-mi spune-ti ce as putea sa iau in loc de diclac care sa fie mai putin agresiv cu stomacul. va multumesc si va doresc numai bine si sanatate

scuzati-ma dar nu am inteles bine cine are efecte secundare,fizioterapia sau tratamentul urmat de mine? cat despre despre procedura pe care o face-ti dvs. e mai greu in orasul meu

din pacate nu pot ajunge la dvs pt tratament,locuiesc in pitesti.din cauza efectelor secundare nu am luat nici eu diclac tablete. ce sa zic dupa 5 sedinte de fizioterapie m-au mai lasat durerilr de maini dar mai am dureri de ceafa si gat insotite de ameteli si senzatie de cap tulbure.poate se vor ameliora si acestea ,sper.mai nou am observat ca atunci cand stau jos sau intinsa in pat pe piciorul drept de la coapsa in jos pana la genunchi,pe partea exterioara,simpt o usturime si niste furnicaturi inceteza in intensitate cand ma frec in locul respectiv sau cand ma ridic in picioare. oricum eu va multumesc ca imi dati raspunsul rapid si sunte-ti foarte operativ,mai rar medici ca dvs. daca ar fi toti asa ar fi bine .din pacate cand mergi la un dr. te consulta repede si nu sta sa-i explice pacientului nici eficacitatea tratamentului,nici riscurile prescrie medicamente pe termen lung fara sa vada daca ii face bine sau nu pacientului.eu cred ca ar exista si alt antinflamator mai putin agresiv decat diclacul dar nu stiu de ce il prescrie daca are atatea reactii adv. va doresc o zi buna si numai bine

Buna ziua domnule doctor.Am citit si eu despre aceste sarlatanii si va spun sincer ca am ramas masca.De ce? Tocmai vorbisem cu sora si mama mea ce aparat minune e Aparatul cu Biorezonanta,si ce bine ar fi cand vin in tara(locuiesc in Germania)sa merg si eu la aparatul minune.Va multumim pentru informatia dumneavoastra domnule doctor.SANATATE

Buna ziua, am citit cateva articole ale doamnei Demian Adina si m-au ajutat foarte mult sa ma linistesc, avand in vedere ca eu am avut de vreo 3 saptamani stari de anxietate si atacuri de panica insotite bineinteles de ganduri negative precum frica de moarte si teama de a innebuni. Am fost la medicul de familie care m-a trimis la un psihiatru, lucru care nu mi s-a parut tocmai in regula din moment ce eu am 20 de ani si nu mi se pare normal sa incep sa iau pastile deja de la varsta asta. Vreau sa merg la un psiholog si sper ca ma va ajuta. Intrebarea mea este: oare persoanele care sufera de anxietate si atacuri de panica daca nu merg la un psiholog sau un psihiatru li se poate agrava boala ?si daca da, cum? va multumesc anticipat

Tot respectul pentru medicii care-si rup din timpul lor liber,pentru a se apleca asupra unor probleme, cu adevarat reale,ale unor oameni care,din diferite motive ........nu ajung in cabinetele de specialitate. Am vazut si cateva reactii, in care sunt incriminate asa zisele raspunsuri ale " neavenitilor ",a se citi oameni fara pregatire medicala. Acei oameni vor sa-si impartaseasca sincer din experienta lor, in speranta ca, poate sunt de folos cuiva. Aici este un forum ,in care nu am citit in regulamentul de functionare, ca ar trebui sa raspunda doar specialistii, pana nu de mult nici nu existau . Am sa expun un caz concret : o femeie sufera o interventie chirurgicala de histerectomie totala largita, cancer col uterin ,staduil 1. Ce credeti domnilor specialisi ? o astfel de persoana are nevoie de un medic psihiatru sau psiholog ? mai ales ca a facut si o depresie anxioasa ? Cum credeti ca procedeaza un psihiatru [ cu pretentii, plus ca sunt si asa de putini, nu ai de unde alege ] ? Asculta impasibil, nu scoate o vorba, prescrie un tratament,pentru care trebuie mers lunar sa reanoiasca reteta, moment in care -si spune si problemele, in speranta ca cel din fata ei ii va rezolva problema. Dar , medicul impasibil rescrie reteta............pacienta doreste sa-si ia reteta de la medicul de familie. Medicul de familie cere o scrisoare de la psihiatru, acesta nu vrea s-o dea, medicul de famile totusi este dragut 2 luni, dupa care-i spune pacientei ceva monumental.... " .Nu mai pot sa va dau reteta pentru ca nu am chef sa fiu acuzata de trafic de droguri " Ce credeti ca a facut pacienta ? .........a renuntat la tratament, a intrat intr-un sevraj urat, a ajuns si la urgenta, dar cu ambitie a trecut peste, are aproape 4 ani de cand nu mai ia antidepresive...........si-a rezolvat problema doar prin forte proprii, printr-o mare ambitie..............si inca mai traieste............Vreau sa va intreb : o astfel de persoana , cand apar intrebari pe aceste teme, poate sa-si impartaseasca din experienta proprie ? ...........multe intrebari as mai avea de pus ,dar ma opresc aici. Multa sanatate tuturor !

Anonim, acesta este un forum ca oricare altul, poate mai medical, este normal sa ne impartasim experinta.
Este bine sa invatam din experienta unora sau macar sa stim ce sa ''''evitam''''

Va multumesc foarte mult pentru timpul si raspunsul acordat!

Buna ziua.Citesc si eu comentariile de pe forum si ma minunez cit de bine ma regasesc in unele descrieri.Am 50 de ani,sint pensionata pe caz de boala,de 7 ani,in cei 50 de ani pe care-i am,am reusit sa acumulez mai multe boli,de insemnatate mai mica sau mai mare.La virsta de 38 de ani,am suferit o histerectomie totala,cu tot cu anexe,interventie ce mi-a intors viata pe dos.Deasemeni,acu 4 ani,am suferit o alta interventie chirurgicala,respectiv o colecistectomie laparoscopica,in urma careia,am ramas cu o durere in toata partea dreapta,respectiv hipocondrul drept,ma balonez de la tot ce maninc,am si o gastrita care ma necajeste.am probleme si cu ficatul,respectiv o steatohepatita cronica,am si o mastoza fibrochistica la amindoi sinii,iar de aprox 2 ani,ma chinuie o spondiloza cervicala,cu ciocuri pe coloana.Sint foarte ametita,nu aud si nu vad bine,am fost la oftalmolog,mi-a recomandat ochelari,dar nu ma sint bine nici cu ei,am fost la orl,mi-a pus diagnosticul de vertij cohleovestibular,dar problema e,ca am inceput sa traiesc o frica din cauza ametelilor,ma si tem sa ies,sa nu cad,deoarece,am avut niste ameteli in diverse locuri,si acum mi-e frica sa nu se repete.Sint f,agitata,irascibila,pusa pe certa si pe plins tot timpul,nimic nu ma mai multumeste,uneori,am impresia ca nu mai pot merge inainte.Nu stiu cauzele acestor manifestari,or fi de la spondiloza,sau poate traiesc o depresie,nici nu stiu ce sa cred si de unde sa iau capatul,sa ma tratez,pt ca simt ca nu mai pot.Mentionez ca sint mai tot timpul singura,sotul meu are o munca f solicitanta si stresanta,lucreaza f mult,este mereu plecat,dintr-o saptamina,nu stiu daca doarme acasa 2-3 nopti,iar de zile,nici nu mai zic,e plecat mereu.Am 2 copii,plecati din tara,de o perioada mare de timp,8,respectiv 9 ani.Nu am cu ce sa-mi umplu timpul,cind ma trezesc dimineata si realizez ca nu am nici o activitate,ma apuca toti nervii.Va rog,cei care treceti sau ati trecut prin asemenea probleme,dati-mi un sfat.Multumesc si,pt.ca sintem in ultima zi din an,va doresc tuturor,LA MULTI ANI.

sufar de nevroza anxioasa de 4 ani .Am avut o perioada in care simptomele erau foarte usoare aproape chiar disparuse,dar anul acesta am avut surpriza sa apara iar.pe langa anxietatea foarte accentuata ,tulburari de vedere,ameteli, dezechilibru,frica de a merge pe strada mai ales cand sunt singura ,anul acesta mi-au aparut si furnicaturi. dupa 4 ani de chin simt ca am obosit sa mai sper ca am sa scap vreodata de boala asta care ma face sa depind mereu de cineva . multa sanatate tuturor.

eu am cancer de col uterin
,operat si iradiat in 2010
am mers la toate controalele si totul e in regula
dar am niste stari pe care nu pot sa le mai suport
mi-e frica sa nu recidiveze
si am doar asta in cap
la orice durere cred ca a revenit cancerul
si am o teama sa ies pe strada sau la magazine parca mi se pare ca ametesc
nu mai pot
ce sa fac?!

Buna,
E clar ca ai un inceput de atac de panica si trebuie sa faci ceva in sensul asta.Cu cat amani lucrurile cu atat e mai greu sa faci ceva.Asa ca ..incerca sa rezolvi problema acuma cat este proaspata
Toate bune
Emy

sigur o sa merg la neurolog sau la psiholog,multumesc pt.sfat

Buna Elena,
Ce legatura are neurologul??Trebuie neparat psiholog ..daca vrei iti pot recomanda pe cineva ..Toate bune
Emy

am fost deja la un psiholog in iasi

Si daca ai fost ce?Te -ai gandit ca poate nu e f bun?E foarte psoibil sa nu stie mare lucru despre ce ai tu .Ce daca e psiholog?Sunt si ei pe specialitatzi..Asa ca mai cauta.Ceea ce iti pot spune f sigur este ca nu ai nimic neurologic si ca mergi d epomana acolo.Daca vrei sa vorbesti cu cineva bun te rog sa ma contactezi..la e mail esmeralda8673@yahoo.com
Multa sanatate
Emi

inteleg situatia ta.eu am de 5 sau 6 ani asa ceva
pe mine nu ma ajutat nimic decit nasterea fetitei mele.ea ma ajutat sa lupt si sa inteleg ca are nevoie de un tata linga ea

SINCER NU VREAU SAMI AMINTESC PRIN CE AM TRECUT LA INCEPUTUL ACESTEI BOLI
SA STII K NUMAI TU TE POTI AJUTA INCREDEREA I TINE
te asigur k dk te aflii in mijlocul unui atac de panica in plina strada si ceri ajutorul cuiva sigur te crede nebun..sa stii ca medicamentatia nu pre ama ajutat.daca vrei mai multe detalii aidiul meu este babanu 1968.si te asigur ca am multe sati spun si sigur iti va fii de folos.

mergeti la sedinte de psihoterapie
eu am fost si mi-au facut foarte bine
sunt cu totul alt om
nici nu credeam ca o sa-mi mai revin