Cum pot scapa de durerile de cap?

Intrebare postata de steven2000 cu 8 ani in urma - 3 raspunsuri
Grupurile de discutie din care face parte intrebarea: Accidentul vascular cerebral Profilaxia sindromului coronarian acut Cefaleea cluster Infectie orbitala Ulcer peptic cu perforatie si obstructie Inhibarea agregarii plachetare Productie de mioza

Buna seara . Am 47 de ani sunt stabilit in Italia si de mai bine de 1 an si jup***ate am dureri de cap,ameteli si uneori stari de voma.Am lucrat ca vopsitor intr-o fabrica si de anul trecut din mai nu mai lucrez in acel post ca m-au oprit cei pentru care lucram.Am mers pe la doctori neurologi,m-au consultat si mi-au spus ca neurologic nu am nimic.Anul trecut am in iulie am fap***a rezonanta magnetica la care mi-au descoperit ca am avut un infarct cerebral.In octombrie anul trecut am fost internat in spital la sectia de neurologie:mi-au facut analize,m-au consultat,le-am spus povestea mea de 4-5 ori,am fost consultat si de medici de munca care mi-au spus ca boala care o am nu are nici-o legatura cu locul de munca.Dupa 10 zile mi-au facut externarea cu diagnosticul de;cefalee cronica tensiva si hipertensiune arteriala si m-au trimis la un centru de cefalee care m-a luat in evidenta din octombrie si mi-au spus ca nu poate fi exclusa si o migrena .si mi-au dat sa urmez un tratament cu;Inderal 40 mg (propranololo cloridrato)si Laroxyl 25 mg (amitriptilina cloridrato),iau cate o pastila din fiecare dimineata si seara.De acel infarct cerebral nu a mai pomenit nimeni nimic.Dupa atata timp de cand iau acest tratament eu tot am dureri de cap ,ameteli si cate-o data stari de voma.Am observat ca in momentul cand fac efort fizic am o durere fulgeratoare in crestetul capului (ca o lovitura),ma ia cu ameteala si nu mai pot face nimic,cand stau in soare ma simt rau am o stare de somnolenta ,oboseala si dureri puternice de cap si trebuie sa merg acasa sa stau in pat linistit,aceasta stare-mi trece dupa o zi ,poate doua-trei.Dorm noptile dar dimineata cand ma trezesc ma simt obosit ca si cum as fi dormit 2-3 ore. Eu as vrea sa va intreb ;exista vreo legatura intr-e locul de munca-infarctul cerebral -durerile de cap , ametelile-cefalea si migrena?Si ce este de facut de acum innainte pentru a scapa de aceste dureri de cap,si ameteli?De mai bine de un an si jup***ate de cand umblu prin medici ,medicul de familie mi-a spus ca eu m-am imbolnavit din cauza diluantilor,ceilalti nici nu au pomenit de locul de munca. Va multumesc.

×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez intrebarea pentru:

Spam
Categorie gresita
Abuz

Raspunsuri (3)

mary (cu 8 ani in urma)

Aceste migrene pot avea si cauza digestiva asa ca consultati si un medic gastroenterolog care va va face o ecografie si analize de sange sa vedeti daca nu cumva aveti ceva la ficat fiere sau stomac daca nu cumva alimentele va provoaca aceste stari sa tineti o evidenta a starilor cand va este rau daca ati consumat alimente greu digerabile
eliminati-- cafeaua , cola ,tig ,alcol (daca consumati )tineti un regim pe baza sanatoasa Legume fructe si fara carne de porc mezeluri tocaturi si afumaturi si vedeti daca va simtiti mai binme .sanatate va doresc

Te-a ajutat acest raspuns? 0
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
sper sa va ajute (cu 8 ani in urma)

CLASIFICARE
În funcţie de mecanismele de producere a durerii cefaleile se împart în:
- vasculare (prin dilataţia arte- riolelor)
- de tensiune (contracţia persis- tentă a muşchilor scalpului)
- prin tracţiune şi/sau inflamaţie
- idiopatice, în care nu apar modificări obiective

1. Cefaleile vasculare
Migrena
Cefaleea în ciorchine
Hemicrania paroxistică cronică
A. MIGRENA
Cefalee episodică unilaterala cu caracter pulsatil, însoţită de obicei de greţuri, vărsături şi fotofobie, care pot fi precedate de simptome neurologice focale (aura)

EPIDEMIOLOGIE
Incidenţa: 600/100.000 locuitori/an la femei şi 200/100.000 locuitori/an la bărbaţi
Prevalenţa: 10-12% de locuitori (15% la femei şi 6% la bărbaţi)
Primul atac de migrenă apare de obicei la pubertate, cu frecvenţă egală pe sexe
La adulţi se constată o predominanţă de 3/2 pentru sexul feminin
PREVALENŢĂ

TRANSMITERE
Cel mai frecvent apare sporadic
Fiecare individ are un prag migrenos ereditar care depinde de balanţa dintre excitaţie şi inhibiţie
Migrena hemiplegică ereditară este transmisă autosomal dominant gena patologică fiind localizată la nivelul cromosomului 19 (19p13)
ETIOLOGIE
Migrena fără aură este determinată cel mai frecvent de factori genetici
Migrena cu aură este determinată de o combinaţie între factorii genetici şi factori din mediul înconjurător
Factorii precipitanţi (trigger)
Factori endogeni
- stresul sau oprirea acestuia (migrena de week-end)
- modificări hormonale (ciclul menstrual)
- neglijarea meselor
Factori exogeni
- alimente: ciocolată, băuturi alcoolice
- medicamente: nefidipin, dipiridamol
Alţi factori
- lumina puternică
- modificări ale vremii
FIZIOPATOLOGIE
Migrena constituie o reacţie neurovasculară ce apare ca răspuns la modificările bruşte din mediul intern şi/sau extern
Mecanisme de apariţie:
- neuronal
- vascular
A. Mecanismul neuronal
Are la bază un reflex trigemino-vascular localizat în trunchiul cerebral ce are ca rezultat o vasodilataţie arteriolară cerebrală
Procesele difuze de nivelul lui locus coeruleus pot iniţia disfuncţia corticală cu apariţia unei depresii crescânde (“spreading depresion”)
Acest mecanism pare să fie la originea aurei migrenoase


B. Mecanismul vascular
Este mediat prin intermediul serotoninei (5 HT)
Acţiunea 5 HT asupra vaselor cerebrale se manifestă în 3 faze:
a. faza de aură
b. faza de cefalee
c. faza postcefalee
a. Faza de aură
Agregarea plachetelor sanguine duce la eliberarea de serotonină şi vasoconstricţie consecutivă a sistemului arterial
Serotonina este produsă prin degranularea mastocitelor şi a trombocitelor din sânge
Scăderea fluxului sanguin datorită vasoconstricţiei sub un anumit debit produce aura migrenoasa
b. Faza de cefalee
Se datorează vasodilataţiei produsă de hipoxia şi acidoza din faza precedentă
Nivelul de serotonină intravascular scade, fiind preluată de ţesuturile vasculare şi perivasculare
La acest nivel 5 HT sensibilizează receptorii dureroşi ai arterelor cu inervaţie puternică producând cefaleea pulsatilă
c. Faza de postcefalee
Nivelul de 5 HT din sânge revine la normal
Persistă edemul şi inflamaţia sterilă perivasculară
Terminaţiile nervoase rămân sensi-bile, persistând o hipersensibilitate la palparea tegumentelor din zona afectată
CLASIFICARE
1. Migrena fără aură (comună)
2. Migrena cu aură (clasică):
- cu aură tipică (aura durează sub 60 min.)
- cu aură prelungită (aură peste 60 min.)
- hemiplegică familiară (ereditar dominant)
- bazilară (cefalee+semn de trunchi cerebral)
- fără aură (echivalenţe migrenoase)
3. Migrena oftalmoplegică (cefalee+pareze de III, IV, VI)
4. Migrena retiniană (aură vizuală la un singur ochi)
5. Complicaţiile migrenei:
- statusul migrenos (cefalee peste 72 de ore, fără interval liber mai mult de 4 ore)

TABLOU CLINIC
1. Aura
2. Cefaleea
3. Alte simptome
În ziua anterioară atacului migrenos unii pacienţi pot prezenta o foame exagerată, nervozitate şi alte alterări ale stării sufleteşti
1. Aura
Apare la 15-25% dintre migrenoşi
Episod de simptome neurologice focale care durează 15-30 min.
De obicei precede apariţia cefaleei
Constă în:
- tulburări vizuale (spectru de fortificaţie, scotoame scintilante)
- parestezii sau deficit motor
- afazie tranzitorie
- dizartrie sau vertij tranzitor
SPECTRUL DE FORTIFICAŢIE
2. Cefaleea
De obicei unilaterală
Caracter pulsatil
Intensitate moderată sau severă
Exacerbată de activitatea fizică
Durata mai mare de 4 ore, dar mai mică de 3 zile
3. Alte simptome
Fotofobie (65-100%)
Fonofobie (60-65%)
Greţuri (66%)
Vărsături (35-50%)
În faza post cefalee scalpul de partea atacului poate fi tensionat, iar bolnavul se poate simţi epuizat. Uneori apare o stare de euforie
Efortul fizic (ex. alergatul) produce exacerbarea cefaleei
Criterii de diagnostic
5 sau mai multe atap***ai de cefalee cu durata între 4-72 de ore dacă nu este tratată, cu cel puţin 2 din următoarele:
- unilateralitate
- caracter pulsatil
- intensitate moderată sau severă
- agravare prin exerciţii fizice
- greţuri cu sau fără vărsături
- fotofobie şi fonofobie
Migrena cu aură
Atap***ai de simptome neurologice localizate în cortex sau trunchiul cerebral care de obicei se dezvoltă progresiv pentru o perioadă de 5-20 de minute şi durează mai puţin de 60 de minute
Cefaleea, greţurile, vărsăturile şi/sau fotofobia apar de obicei imediat după aură sau la un interval liber de sub 1 oră
Migrena hemiplegică familială
Transmitere autosomal dominantă
Se datorează unei mutaţii a genei CACNA1A localizată la nivelul 19q13 ce codifică subunitatea alfa 1A a canalelor de Ca++ voltaj dependente de tip P/Q
Tabloul clinic constă în cefalee puternică însoţită de deficit motor, parestezii, tulburări afazice, semne cerebeloase (ataxie)
EXAMINĂRI PARACLINICE
EEG: modificări nespecifice
CT cranian se efectuează la bolnavii cu cefalee persistenă care prezintă la examenul obiectiv semne neurologice de focar. La bolnavii migrenoşi poate releva un edem cerebral bilateral
RM cranian evidenţiază cel mai adesea leziuni punctiforme ale substanţei albe
TRATAMENT
Tratament medicamentos
- tratamentul acut al crizei migrenoase
- tratamentul preventiv
Tratament nemedicamentos
A. Tratamentul acut al crizei migrenoase
În crizele uşoare spre moderate:
- AINS
- combinaţii de AINS+acetamino- fen sau aspirină+cofeină ş.a.
În crizele moderate spre severe:
- triptani
- dihidroergotamina
Triptanii
Agonişti ai 5 HT (receptorul 5 HT 1B-1D)
Produse: sumatriptan (Imigran), naratriptan, rizatriptan, zolmitriptan
Mod de administrare: p.o, intranazal (spray), rectal, s.c.
Dezavantaj: riscul de spasm coronarian
25-30% din migrenoşi nu răspund la acest tratament
Dihidroergotamina
i.v. (0,5-0,75 mg) sau i.m. (1,0 mg)
C.I.:
- sarcină
- boală coronariană
- arteriopatii obliterante
- boală Raynaud
- HTA severă
B. Tratamentul preventiv al migrenei
Indicaţii:
- atap***ai frecvente (peste 2/săptămână)
- migrena afectează semnificativ activitatile cotidiene (ADL)
- contraindicaţiile şi efectele adverse ale medicaţiei adminis- trate în acut (in puseu)
- preferinţa bolnavului
- migrena hemiplegică
- migrena bazilară
Tratamentul preventiv al migrenei
Există 3 grupe de medicamente:
a. Eficienţă medie spre ridicată şi efecte secundare slabe
b. Eficienţă mai scăzută, efecte secundare slabe
c. Eficienţă ridicată, efecte secundare importante
a. Eficienţă ridicată, efecte secundare slabe
Amitriptilină C.I.: glucom, hipertrofie de prostată
Divalproex sodic
Topiramatul
Propranolol 3x20 mg/zi. C.I.: astm bronşic, hipoTA, bradicardie
Timolol 10x3 mg/zi
b. Eficienţă scăzută, efecte secundare slabe
Betablocante: metoprolol, atenolol, nadolol
Blocanţi de calciu: nimodipină, verapamil
AINS: aspirină, paduden, ketoprofen, naproxen
Altele: gabapentin, fluoxetină, magneziu, vitamina B12
c. Eficienţă ridicată, efecte secundare importante
Metisergidul
Nu se utilizează o perioadă mai mare de 6 luni din cauza sindroamelor fibrotice (pleurale, pericardice, retroperitoneale)
C.I.: femei gravice, CIC, arteriopatie obliterantă, HTA, ulcer peptic
Supradozarea sau întreruperea bruscă produc cefalee severă
Tratamente nefarmacologice in migrena
Se pot administra singure sau în combinaţie cu medicaţia preventivă:
- training autogen
- biofeedback cu EMG
- psihoterapie
2. Cefaleea în ciorchine
(Cluster headache)
Cefalee orbitală sau durere facială unilaterală severă cu durata 15 min.-3 ore
Se însoţeşte de nelinişte şi agitaţie
Semne autonome ipsilaterale:
- hiperemie conjunctivală uni- sau bilaterală
- lăcrimare, edem şi ptoză a pleoapei, rinoree
- transpiraţii (obraz şi/sau frunte)
- mioză şi ptoză palpebrală

EPIDEMIOLOGIE
Apare mai frecvent la sexul masculin
Consumul de alcool exacerbează durerea
Factorii genetici joacă un rol: rudele de gradul I prezintă cluster headache de 5-8 ori mai frecvent decât pop**aţia generală
Nu a fost (încă) identificată gena patologică


EXAMINĂRI PARACLINICE
Studiile PET relevă o activare specifică a substanţei gri hipotala-mice inferioare ipsilaterale în timpul atap***ailor de cluster headache
Se inhibă astfel capacitatea hipotalamusului de a ameliora durerea
TRATAMENT
Medicamentos
A. Cefaleea în ciorchine episodică
a. tratamentul atap***ailor acute
b. tratamentul preventiv
B. Cefaleea în ciorchine cronică
Chirurgical

a. Tratamentul atap***ailor acute
Triptanii: Sumatriptan (Imigran) 6 mg s.c.
Inhalarea de oxigen pur 7-10 l/min. – la bolnavi sub 50 de ani
Tartratul de ergotamină (aerosoli)
Dihidroergotamina 1 mg i.v.
Picături intranazale cu lidocaină
Somatostatina 250 micrograme s.c.
b. Tratamentul preventiv
Blocanţi ai canalelor de Ca (verapamil 4x80 mg/zi)
Corticosteroizi (prednison 50-80 mg/zi)
Tartratul de ergotamină
Dihidroergotamina
Antagonişii de serotonină (metisergid)
Valproatul de Na
Pizotifenul (Sandomigran)
Capsaicina intranazal
B. Cefaleea în ciorchine cronică
Litiul carbonat 300-600 mg/zi
Blocanţi ai canalelor de Ca (verapamil)
Tartrat de ergotamină
Metisergid
Infiltraţia nerului mare occipital (Arnold) cu lidocaină 1%
2. Tratamentul chirurgical
Nervectomia nervului mare occipital ipsilateral
Secţionarea nervului intermediar Wrisberg (VII bis)
Lezarea nervului trigemen:
- termocoagularea ganglionului Gasser
- lezarea ganglionului Gasser cu frecvenţe radio

3. Cefaleea de tip tensiune (Tension type headache)
Senzaţie de încordare sau presiune bilaterală, occipitală şi/sau în vertex, legată de stres, care în forma cronică apare aproape zilnic
Criterii de diagnostic:
- cefalee de tip presiune sau încordare (nonpulsatilă)
- intensitate uşoară spre moderată, diminuă dar nu împiedică ADL
- nu se agravează după activitate fizică
TRATAMENT
A. Medicamentos
a. cefaleea de tensiune episodică
b. cefaleea de tensiune cronică
B. Psihologic
C. Fiziologic
D. Acupunctura
E. Procedurile fizioterapice
F. Hipnoza


a. Cefaleea de tensiune episodică
Răspunde adesea prompt la aspirină, paracetamol sau combinaţii ale acestora (Fasconal, Codamin, Antinevralgic, Nurofen ş.a.)
Ingestia zilnică de analgezice poate determina cefalee prin mecanism “rebound”
b. Cefaleea de tip tensiune cronică
Antidepresive triciclice (amitriptilina, la început 1 tb (25 mg) seara, se creşte progresiv la 75 mg/zi
Valproatul de Na 1.000-2.000 mg/zi
Benzodiazepine (risc de dependenţă)
Remedii tradiţionale asiatice de tip balsam (aplicate local)

Te-a ajutat acest raspuns? 0
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Angela (cu 5 ani in urma)

Sotul meu sufera de aceeasi treaba, tot in Italia locuim, tot acelasi tratament cu Laroxyl i-au dat dar el nu a vrut sa ia picaturile. Momentan s-a oprit din munca si se simte foarte extenuat. La Pavia i-a fost prescris Lymbitril (amitriptilina) pe care a inceput sa ia de 2 zile. Nu stim nici noi ce sa mai zicem. sunt 2 ani de cand se cauta prin spitale si singura chestie care i-a fost diagnosticata a fost cefaleea musculo-tensiva. theoneangela1983@libero.it este email-ul meu. V-as ruga sa ma contactai pentru mai multe informatii.

Te-a ajutat acest raspuns? 0
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz

Raspunde

×
×
Felicitari! Raspunsul a fost postat cu succes! Felicitari! Raspunsul a fost editat cu succes! Felicitari! Raspunsul a fost sters cu succes!
Se incarca...

Cauta

Nu ai gasit ce cauti? Cauta intrebari similare sau adauga o intrebare noua.

Adreseaza o intrebare!

Comunitatea SfatulMedicului este pregatita sa raspunda la intrebarea ta!

Adreseaza o intrebare

Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie, ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.

Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare, informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.

SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel. Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.