Clickmed
programare rapida la medic

ph metria

Lucita

Din Dictionar Termeni

afectiune cutanata declansata prin expunerea pielii la soare. Diferite tipuri de lucita - Termenul lucita acopera trei afectiuni distincte. - Lucita estivala benigna provoaca mici pete rosii, usor proeminente, semanand uneori cu urticaria, sau mici "basicute", asociate cu mancarimi mari. Ea afecteaza mai ales femeia de varsta cuprinsa intre 25 si 40 ani, dupa prima expunere solara brusca sau prelungita din anul respectiv, si scuteste de obicei fata. - Lucita polimorfa mai grava, atinge barbatul sau femeia adulta si debuteaza dupa 12-24 ore de la prima expunere solara primavara. Ea ia aceeasi forma ca si lucita estivala benigna, dar poate sa se complice cu o eczema, o urticarie, un lichen sau un prurigo. Leziunile provoaca mancarimi puternice. - Lucita hibernala benigna este o eruptie a fetei afectand subiectii tineri, de cele mai multe ori fete sau fetite sub 15 ani, survenind la expunerea brusca la soare la o altitudine de peste 1.500 metri. Ea se traduce prin placi rosii si... [continuare]

Canalului rahidian (sindrom de ingustare a)

Din Dictionar Termeni

Sindrom provocat de o compresie a radacinilor maduvei spinarii (care inerveaza membrele inferioare) la nivelul canalului rahidian lombar. Cauze - Sindromul de ingustare a canalului rahidian poate avea o origine congenitala (acrondroplazie), poate fi urmarea alunecarii unei vertebre (spondilolistezis) sau deformarii unui disc intervertebral (protruzie discala). In sfarsit, el este uneori provocat de o hipertrofiere a ligamentelor sau a tesutului gras care inconjoara duramaterul sau de o tumora intrarahidiana. Simptome - Subiectul sufera putin in stare de repaus, dar durerea apare la mers: dupa 100 sau 1000 metri, el trebuie sa se opreasca, tinandu-se aplecat in fata sau cu spatele lipit de perete sau chiar asezat; dupa cateva minute poate sa-si reia mersul pentru o distanta echivalenta (claudicatie intermitenta). Tratament - tratamentul va fi fie medical (reeducare, purtare a unui lombostat, injectare de corticosteroizi), fie chirurgical, fie mixt. [continuare]

Gonartroza

Din Dictionar Termeni

artroza a genunchiului. Gonartroza este cauza cea mai frecventa a durerii de genunchi la pacientii de 45 de ani si mai mult. Cauze - Gonartroza este adesea favorizata de o proasta conformatie a articulatiei - ca un genu varum, in care axa gambei este deviata in interior fata de axa coapsei -, provocand o supraincarcare pe una din partile genunchiului. Semne si simptome - Durerea este localizata in articulatie si nu iradiaza de aici. Dupa zona cartilagiului afectat, ea predomina in fata, in interiorul sau in spatele genunchiului. Amplificata la stationarea indelungata in picioare, la mers, la urcatul si coboratul scarilor, ea se calmeaza In repaus. Gonartroza se caracterizeaza prin pusee evolutive congestive; in timpul acestor perioade, genunchiul este umflat, iar durerea este permanenta. Tratament - Atunci cand artroza, consecutiva unui genu varum, priveste partea interna a genunchiului, este practicata sub anestezie generala o interventie chirurgicala destinata sa dea... [continuare]

Genunchiului (artroza a)

Din Dictionar Termeni

artroza a genunchiului. Gonartroza este cauza cea mai frecventa a durerii de genunchi la pacientii de 45 de ani si mai mult. Cauze - Gonartroza este adesea favorizata de o proasta conformatie a articulatiei - ca un genu varum, in care axa gambei este deviata in interior fata de axa coapsei -, provocand o supraincarcare pe una din partile genunchiului. Semne si simptome - Durerea este localizata in articulatie si nu iradiaza de aici. Dupa zona cartilagiului afectat, ea predomina in fata, in interiorul sau in spatele genunchiului. Amplificata la stationarea indelungata in picioare, la mers, la urcatul si coboratul scarilor, ea se calmeaza In repaus. Gonartroza se caracterizeaza prin pusee evolutive congestive; in timpul acestor perioade, genunchiul este umflat, iar durerea este permanenta. Tratament - Atunci cand artroza, consecutiva unui genu varum, priveste partea interna a genunchiului, este practicata sub anestezie generala o interventie chirurgicala destinata sa dea... [continuare]

Imagerie prin rezonanta magnetica

Din Dictionar Termeni

Tehnica de imagerie radiologica utilizand proprietatile de rezonanta magnetica nucleara (R.M.N. sau irm) ale componentelor organismului uman. Indicatii - I.R.M. (sau R.M.N) este indicat in principal in diagnosticarea bolilor sistemului nervos central: imaginile sunt mai precise decat cele obtinute cu ajutorul scanerului, mai ales in anumite zone ca maduva spinarii sau pentru anumite afectiuni ca scleroza in placi. O a doua indicatie este diagnosticarea bolilor osoase si articulare, in particular a celor care ating atat scheletul, cat si sistemul nervos, ca herniile discale. Printre dezvoltarile cele mai recente ale acestei tehnici, trebuie citate angio-I.R.M. si imageria functionala a creierului. Angio-I.R.M. permite sa se obtina, plecand de la anumite secvente, imagini ale vaselor. Anomaliile fluxului vascular sunt, incepand de la aceasta tehnica, mai usor observabile. I.R.M.-ul creierului permite analizarea anumitor functii senzoriale sau motorii. Desfasurare - I.R.M. nu... [continuare]

Rau de munte

Din Dictionar Termeni

Ansamblu de tulburari legate de o proasta adaptare a organismului la rarefierea oxigenului la altitudine. simptome si semne - Tulburarile survin in general in primele patru zile care urmeaza sosirii la munte. simptomele cele mai frecvente sunt durerile de cap asociate cu vertij, zumzait in urechi, insomnii, greturi, varsaturi, balonari abdominale si pierdere a poftei de mancare. Aceste manifestari sunt adesea benigne. tratament - Repausul atenueaza tulburarile, care dispar la capatul a catorva zile de adaptare. Daca ele persista, coborarea la o altitudine inferioara permite disparitia lor. In caz de edem cerebral sau pulmonar, se impune revenirea de urgenta in vale, cu spitalizare, precedata - daca este posibil- de administrarea de oxigen. Prevenire - adaptarea la altitudine, favorizata de o buna conditie fizica prealabila, trebuie sa fie treptata: dupa o ascensiune de 600-900 metri, este recomandata o pauza de o zi. copiii sub varsta de 4 luni nu trebuie sa fie dusi la... [continuare]

Monosomie x

Din Dictionar Termeni

insuficienta ovariana cauzata de o anomalie cromozomica, antreneaza malformatii corporale usoare, o inaltime mica, o absenta a pubertatii si o sterilitate. La femeia normala, cariotipul (cartografia cromozomilor) cuprinde doi cromozomi X. La femeile atinse de sindromul Tumer nu exista decat un singur cromozom x din cauza pierderii de materiale genetic in cursul primelor diviziuni celulare care urmeaza fecundatiei. Aceasta absenta a unuia dintre cei doi cromozomi sexuali antreneaza o anomalie a formarii ovarelor in timpul vietii intrauterine. simptome si semne - Acestea sunt foarte variabile de la un subiect la altul. toracele e bombat, mameloanele departate, gatul uneori palmat (o banda de piele leaga baza gatului de umar), nevi frecventi. Se mai poate intalni un cubitus valgus (deviere a antebratului in afara, in cursul extensiei sale complete). Nu exista o dezvoltare a sanilor, nici pilozitate pubiana sau axilara, nu apare fluxul menstrual. Inaltimea se... [continuare]

Obezitate

Din Dictionar Termeni

Exces de greutate prin cresterea masei tesutului adipos. Masa adipoasa reprezinta in mod normal intre 10 si 15% din greutatea totala a barbatului, intre 10 si 25% din cea a femeii. Se vorbeste de obezitate atunci cand ea atinge nivelul de mai mult de 15-20% din greutatea totala a barbatului si mai mult de 25-30% din cea a femeii. indicele de masa corporala (I.M.C.) - exprima corpolenta, acesta este raportul dintre greutate (in kilograme) si patratul inaltimii (in metri patrati). I.M.C. ideal se situeaza intre 10 si 25 kilograme pe metrul patrat (intre 20 si 27 dupa 50 ani). Se vorbeste de obezitate atunci cand acest indice este mai mare de 30. Metoda cea mai cunoscuta pentru calcularea greutatii ideale este formula lui Lorentz: greutatea ideala (in kilograme) = inaltimea (in centimetri) - 100 [sau (inaltimea 150/x)]. valoarea pentru x fiind 4 pentru barbat si 2 pentru femeie. Totusi, aceste notiuni privind greutatea ideala trebuie nuantate prin prisma criteriilor personale... [continuare]

Rau de altitudine

Din Dictionar Termeni

Ansamblu de tulburari legate de o proasta adaptare a organismului la rarefierea oxigenului la altitudine. simptome si semne - Tulburarile survin in general in primele patru zile care urmeaza sosirii la munte. simptomele cele mai frecvente sunt durerile de cap asociate cu vertij, zumzait in urechi, insomnii, greturi, varsaturi, balonari abdominale si pierdere a poftei de mancare. Aceste manifestari sunt adesea benigne. tratament - Repausul atenueaza tulburarile, care dispar la capatul a catorva zile de adaptare. Daca ele persista, coborarea la o altitudine inferioara permite disparitia lor. In caz de edem cerebral sau pulmonar, se impune revenirea de urgenta in vale, cu spitalizare, precedata - daca este posibil- de administrarea de oxigen. Prevenire - adaptarea la altitudine, favorizata de o buna conditie fizica prealabila, trebuie sa fie treptata: dupa o ascensiune de 600-900 metri, este recomandata o pauza de o zi. copiii sub varsta de 4 luni nu trebuie sa fie dusi la... [continuare]

Branca ursului (heracleum sphondylium)

Din Plante medicinale

Planta medicinala intalnita mai ales in paduri, dar si in zone deluroase in zone umede. Poate creste chiar si pana la doi metri inaltime. Forma frunzelor este asemanatoare cu laba ursului, de unde si denumirea plantei, florile sunt albe si au seminte late. Mirosul este patrunzator. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta. Radacinile se recolteaza primavara, iar florile si seminele in luna august. Planta este cunoscuta mai ales pentru  proprietatile ei tonice si revigorante. Este cunoscuta ca unul din cele mai puternice afrodisiace. Are actiune vasodilatatoare genitala, antispastica uterina si stimuleaza activitatea ovarelor. Datorita acestor proprietati este recomandata in caz de infertilitate sau frigiditate. Dupa utilizarea externa a plantei, nu se recomanda expunerea la soare intrucat planta are proprietati fotosensibilizante. Uz intern: - insuficienta renala, hipertensiune arteriala, epilepsie, anorexie, frigiditate, impotenta sexuala, sterilitate si... [continuare]

Bradul (abies alba)

Din Plante medicinale

Arbore foarte inalt (poate atinge chiar si 50 de metri) intalnit in zona subalpina dar mai ales alpina, care prefera solurile umede. Tulpina este dreapta, iar ramurile sunt dispuse orizontal. Frunzele au forma de ace, florile femele au culoare rosiatica (conuri drepte) iar cele barbatesti galbena (grupate in ameti). Bradul infloreste in lunile mai si iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, rasina si mugurii. Recoltarea mugurilor se face primavara (lunile martie sau aprilie) de pe ramurile tinere. Bradul cotine ulei volatil (pinen, limonen, etc.), vitamina c, carotenoizi, tanin. Bradul are efect astringent, antiseptic, antireumatic, cicatrizant, emolient, sedativ, colagog, mineralizant, diurectic, expectorant, vasoconstrictor, antibiotic. Lemnul de brad este utilizat in industria celulozei, in constructii. Uz intern: - avitaminoze, ulcere venoase, tuse, infectii ale aparatului respirator superior, bronsite, meteorism abdominal,... [continuare]

Calinul (viburnum opulus)

Din Plante medicinale

Calinul este un arbust stufos, care poate atinge in inaltime chiar si 5 metri. La noi in tara este inalnit in paduri umede si prin tufarisuri, incepand din zona de campie si deal, dar si in zone alpine si subalpine. Florile au culoare verde deschis, alba sau roz pal. Fructele sunt grupate in forma de ciorchine si au culoare rosie. Cand apar fructele, frunzele isi schimba culoarea, din verde in rosu. Planta infloreste primavara, din luna mai pana in luna iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor si tulpinilor tinere. Recoltarea se face incepand din luna aprilie. Planta contine rezine, glucide, pectine, proteine, flavonoide, tanin, acizi, tritermene, steroli, saponine, pectine, flavonoide, etc. Calinul are actiune astringenta, antidismenoreica, hipotensiva, sedativa, cardiotonica, laxativa. Uz intern: - diaree, edeme, dismenoree, menstruatii dureroase, crampe musculare, crampe abdominale, colici, hipertensiune, tahicardie - sub forma de infuzie,... [continuare]

Tei (tiliae flos)

Din Plante medicinale

Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica.   Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]

Lipan sau brusture (arctium lappa)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Lemnul dulce (glycyrrhiza glabra)

Din Plante medicinale

Planta medicinala, subarbust, care creste spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod special in zona Dobrogei si a Moldovei. Lemnul dulce poate atinge si inaltimea de 1,5 metri. Frunzele sunt lungi, rotunjite. Florile sunt asezate in forma de ciorchine, sunt mici ca dimensiune, de culoare violet deschis. Fructul este o pastaie dreapta de culoare bruna, cu seminte in interior. Radacina este groasa, compusa din mai multi rizomi de culoare galbena si gust dulce. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (stolonii). Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea radacinii se face spre sfarsitul toamnei, de la plantele de 3-4 ani. Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina, steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice, Planta are proprietati laxative, antiinflamatoare, expectorante,... [continuare]

Soc (sambucus nigra)

Din Plante medicinale

Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]

Betula utilis (mesteacanul himalayan)

Din Plante medicinale

Este un arbore ce face parte din familia Betulacee, creste in muntii Himalaya, la inaltimi de peste 4200 de metri. Poate ajunge pana la 20 de metri inaltime. Coaja este de culoare alba si este marcata de dungi fine, rozalii si se desface cu usurinta in fasii subtiri. Frunzele sunt alternante, dintate, ovoidale si cu vinisoare fine. Florile sunt monoice (cele feminine si cele masculine sunt separate) si se deschid cu putin timp inaintea aparitiei frunzelor, sunt formate in grupuri de cate trei si au culoarea galben-maroniu. Acest arbore este bogat in Betulina, lupeol, acid oleanolic, acid betulinic si acid karachic. In fitoterapie se utilizeaza mai ales coaja, dar si sucul si frunzele. Calitatea sa principala - este un bun antiseptic, dar are si efecte diuretice. Planta este utilizata si in industria hartiei, in marochinarie, in cosmetica, ca lubrifiant si este un excelent combustibil.   Uz intern: - icter, afectiuni... [continuare]

Papaya

Din Plante medicinale

Papaya este fructul arborelui Carica papaya si este originar din Mexicul de Sud, America centrala si de Sud, dar este cultivat in toate tarile tropicale. Este un arbore mic, fara ramuri, singura tulpina avand intre cinci si zece metri inaltime, cu frunze aranjate in spirala, limitate la varful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi si fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm in diametru, cu 7 lobi palmati. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturandu-se in fructe lungi de 15-45 cm si late de 10-30 cm in diametru. fructele sunt coapte cand sunt moi si devin galben-portocalii. Semintele negre sunt comestibile si au un gust iute. Uneori, sunt mscinate si inlocuiesc piperul negru. Dintre substantele principale continute de papaya amintim: papaina (o enzima), magneziu, potasiu, fier, vitaminele a, C, E, beta- caroten. Cele mai importante calitati ale fructului sunt: digestiv, antiinflamator, reduce... [continuare]

Untul pamantului (tamus communis)

Din Plante medicinale

untul pamantului face parte din familia Dioscoreaceae si este o planta des  intalnita in Europa. In tara noastra creste mai ales in regiunile sudice, la marginea padurilor, in luminisuri, pe langa garduri verzi. Adesea prefera zonele pietroase, unde radacina sa imensa se "ascunde", fiind foarte dificil de scos.  Sub pamant dezvolta o radacina impresionanta, neagra la suprafata si alba in interior, lunga de pana la jumatate de metru si foarte groasa (poate ajunge si la grosimea unui brat), cu o consistenta untoasa, de unde si denumirea. Tulpina este lunga de 2-4 metri si are tendinta de a se catara pe pietre si alte plante, frunzele au forma de inima, sunt verde intens colorate si lucioase. Florile sunt mici, verzui si se observa cu greutate. fructele apar toamna si sunt bobite colorate rosu- intens.  In scop fitoterapeutic este folosita radacina. U ntul pamantului este bogat in: saponine, oxalat de calciu, alcaloizi si histamina. Proprietatile acestei plante... [continuare]

Hreanul (cochlearia armoracia)

Din Plante medicinale

Hreanul este o planta medicinala in mod speicial de cultura, care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, care prefera solurile umede cu pozitie insorita. Florile sunt de dimensiuni reduse, culoare alba, formate din patru petale dispuse in forma de cruce. fructele sunt silicule globuloase. Radacina este groasa, de culoare galbena si ramificata. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Hreanul infloreste vara, din luna iunie pana in august. Se recolteaza fie primavara timpuriu, fie toamna in lunile septembrie-octombrie, de la plantele de peste un an. Planta contine triglicozizi sulfurati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, vitamina b2, vitamina C, nonozaharide, saruri minerale ( potasiu, calciu, fier, manga, fosfor). Mirosul este intepator iar gustul arzator. Hreanul are calitati diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice. Hreanul este folosit si in... [continuare]

Mutatoarea (bryonia alba )

Din Plante medicinale

Mutatoarea este o planta intalnita in Europa si America si face parte din familia Cucurbitaceea. Are aspectul asemanator unei vite de vie, tulpinile se catara pe tufisuri si copaci, cu ajutorul carceilor, ce pot ajunge la lungimi de cativa metri. Planta este aspra la pipait, acoperita cu peri. Frunzele sunt pedunculate, amintesc de cele ale vitei de vie, sunt impartite in 5 lobi, cel median fiind cel mai lung si au margini angulate. Florile sunt mici si verzui, cresc in inflorescente si apar in luna mai. fructele sunt bobite de culoare mov inchis cand sunt coapte, cresc in ciorchini si emana un miros fetid. Radacina are aspectul unei gulii si este utilizata in scop fitoterapeutic. substantele chimice continute de planta sunt: brionicina, luponina,tionospermina, triterpene tetraciclice (cucurbitacina, elaterina), rasini, substante amare, tanin, aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice necunoscute, substante minerale.... [continuare]

Talpa gastei sau creasta cocosului (leonurus cardiaca)

Din Plante medicinale

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]

Plopul alb (populus alba)

Din Plante medicinale

Plopul este original din Iran si Turcia, dar a fost aclimatizat cu succes si in  Europa. Face parte din familia Salicaceae si in prezent este raspandit pe toate continentele. In Romania ocupa un areal foarte vast, de la campie, pe dealuri si coline joase, pana in zonele submontane, la altitudini de 1.800 metri. Este frecvent intalnit in paduri, poieni umede, zavoaie, depresiuni, luncile raurilor si Delta Dunarii. Il gasim si in parcuri sau in lungul soselelor si a liniilor de cai ferate ca element decorativ. Plopul este un copac inalt, ce poate ajunge pana la 35 de metri, iar diametrul trunchiului poate ajunge pana la 2 m. coroana sa este larga si rara, are ramuri rasfirate. Scoarta este cenusie, brazdata longitudinal. Frunzele sale sunt rombic-ovoidale sau triunghiulare si sunt lobate. Partea superioara a frunzelor are o culoare mai inchisa decat cea inferioara, care este alburie datorita faptului ca este acoperita de perisori. Florile au forma de matisori roscati... [continuare]

Jepul sau jneapanul (pinus mugo)

Din Plante medicinale

Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jepul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jepul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc.  Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv.   Uz intern:   - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse -  sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese.   Efecte adverse:   - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]

Castan porcesc (aesculus hippocastanum)

Din Plante medicinale

Castanul porcesc este un arbore de cultura, ornamental, original din Peninsula Balcanica. Acesta poate ajunge la inaltimi de pana la 30 de metri, are coroana globuloasa, cu frunze palmat-compuse. Are florile de culoare alba, cu pete rosii. fructele sunt sfericice, contin seminte mari, brune ce se dezvolta intr-o capsula verde prevazuta cu tepi mici. Castanele contin saponide si substante amare. In fitoterapie se folosesc coaja, frunzele, florile si semintele. Scoarta se recolteaza in luna aprilie, frunzele in luna mai, frunzele din mai pana in iunie, iar semintele in lunile septembrie-octombrie. Planta are proprietati astringente si antiinflamatoare, vasoconstrictive. Uz intern: - insuficienta venoase cronice, varice, edem, hemoroizi, luxatii, flebita, hipertrofie de prostata, malarie, tuse – decoct, tinctura, supozitoare, infuzie. Uz extern: - hemoroizi, ulceratii ale picioarelor, varice, reumatism, lupus – sub forma de bai, cataplasme. [continuare]

Castravetele (cucumis sativus)

Din Plante medicinale

Castravetele este o planta comestibila, din familia Curcubitaceae si este originar din India. In Romania este cultivat in sere si culturi intense. Planta de castravete este taratoare, ajunge pana la 2 metri lungime si se agata pe suprafete de sustinere cu ajutorul carceilor. Frunzele sale sunt mari, aspre si acopera fructele. Florile sunt mici, de culoarea galben pal. Castravetele (fructul) este cilindric, alungit, poate ajunge si la lungimi de 50 cm, desi in mod normal are cca 10 cm lungime. Castravetele contine urmatoarele substante chimice: vitaminele A, B, C, sulf, magneziu, oxid de calciu, mucilagii, erepsina. Principalele sale calitati sunt: racoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric si al uratilor, diuretic, hipnotic usor, astringent extern, stimuleaza pancreasul sa produca insulina. Este utilizat in industria alimentara si se comercializeaza si in forma murata, dar este un ingredient important utilizat in industria cosmetica datorita efectelor sale... [continuare]

Floarea soarelui (helianthus annuus)

Din Plante medicinale

Planta medicinala si alimentara, oleaginoasa cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Tulpina este dreapta, paroasa si poate atinge chiar si 3 metri inaltime. Frunzele sunt aspre, mari, ovale. Florile au petale de culoare galben-portocaliu. Fructul este o achena, care variaza ca si culoare de la alb, negru sau pestrit. Planta infloreste din luna iulie pan ain octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele, florile marginale ligulate, frunzele si tulipinile verzi recoltate din perioada de inflorire. Floarea soarelui contine glucide, proteine, lipide, celuloza, acid oleic, palmitic, stearic, arahidic, lecitina, antociani, carotenoide, fitesteroli, carotenoide, flavone, vitamine. Planta are caracteristici emoliente, febrifuge. Uleiul obtinut din semintele de floarea soarelui este utilizat in mod special in alimentatie, dar este utilizat si in componenta altor tipuri de uleiuri (combustibili, uleiuri cosmetice, etc.). Uz intern: - boli... [continuare]

Palamida (cirsium arvense)

Din Plante medicinale

Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre. Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena. Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea superioara a plantei, recoltata in perioada de inflorire (de primavara pana la sfarsitul verii). Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Uz intern: - boli ale aparatului respirator, edeme, dischinezie biliara, stari febrile - sub forma de infuzie, decoct. Efecte adverse: - Supradozajul dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii. [continuare]

Marul (malus pumila)

Din Plante medicinale

Marul este un arbore fructifer care poate atinge chiar si 15 metri inaltime, cultivat in tara noastra in majoritatea formelor de relief. Frunzele sunt mari ca dimensiune, cu peri pe partea interioara. Florile sunt de culoare roz pal, cu miros placut. Arborele infloreste in luna aprilie sau in luna mai. fructele difera ca forma si culoare in functie de soi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul recoltat la maturitate, dar si frunzele. Marul contine lipide, proteine, glucide, pectine, amidon, celuloza, sorbitol, apa, zaharuri, saruri de potasiu, sodiu, calciu, siliciu, mangan, clor, acid fosforic, fier, magneziu, brom, arsenic, mangan, cupru, cobalt, tanin, vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina A. Marul are proprietati antiinflamatorii, laxativ, dezinfectante, tonic muscular, nervin, depurativ, diuretic, antireumatic, uricolitic, sedativ, hipocolesterolemiant, antiseptic intestinal si gastric. Uz intern: - boli hepatice, constipatie, obezitate, astenie... [continuare]

Fludara, pulbere liofilizanta

Din Medicamente

Ce este Fludara si pentru ce se utilizeaza Indicatii Fludara este indicat pentru tratarea pacientilor cu leucemie limfocitara cronica cu celule B (LLC) si limfom non-Hodgkin (Lg-NHL) de grad inferior. Acestea sunt tipuri de cancer ale celulelor sanguine albe numite limfocite. Cand sunt produse prea multe limfocite anormale incep sa se dezvolte noduli limfatici in diferite regiuni ale corpului. Aceste limfocite, fie nu functioneza adecvat, fie sunt prea tinere (imature) pentru a putea indeplini functiile normale ale celulelor albe, de lupta impotriva bolilor. Daca sunt prea numeroase aceste celule deplaseaza celulele sanatoase din maduva osoasa hematopoietica unde se formeaza majoritatea noilor celule sanguine. Fara un numar suficient de celule sanatoase pot sa apara infectii, anemie, echimoze, sangerare exagerata sau chiar insuficienta de organ. Daca aveti limfom non-Hodgkin de grad inferior, Fludara se foloseste numai daca un alt tratament anterior nu a dat sau a incetat sa... [continuare]

Pagina 2 din 14 (414 rezultate)