Osteocalcin sau proteina G1a a osului

Osteocalcinul (denumit si proteina G1a a osului) - principala proteina necolagenica a tesutului osos - este produs exclusiv de osteoblaste, de aceea este un marker relevant al procesului de formare osoasa. Are o greutate moleculara de aproximativ 5800 daltoni si este alcatuit din 49 aminoacizi, ce includ trei resturi de acid gama-carboxiglutamic. Sinteza sa implica prezenta vitaminelor K si D3. O parte din osteocalcin este eliberat in sange, iar restul intra in componenta matricei osoase.
Nivelurile de osteocalcin sunt influentate de varsta (perioada de crestere rapida), sex (mai mari la barbati) si cresc o data cu instalarea menopauzei.

Frecventa testarii la pacientii sub tratament antiresorbtiv:
- inainte de initierea tratamentului (concentratia bazala);
- la 3 luni (reducerea concentratiei cu minimum 20-40% indica succes terapeutic);
- continuarea monitorizarii la fiecare 6-12 luni.

Recomandari pentru determinarea osteocalcinului:

- osteoporoza: monitorizarea terapiei antiresorbtive (tratament de substitutie hormonala, bifosfonati, calcitonina, modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni) si estimarea riscului de fracturi;
- evaluarea altor afectiuni osoase (inclusiv procese maligne).

Repausul prelungit la pat determina cresteri ale osteocalcinului.
Functia renala influenteaza concentratia de osteocalcin; astfel nivelul seric de osteocalcin creste la pacientii cu afectiuni renale.

Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
- tratamentul cu biotina in doze mari (> 5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
- titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
- anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic.