Uneori este foarte dificil sa faci diferenta intre o reactie alergica si o afectiune de alta natura. Va intrebati daca faptul ca va curge nasul poate fi o reactie alergica mai degraba decat o raceala? Sau daca faptul ca pielea de pe maini este uscata chiar se datoreaza doar noii creme hidratante?
Uneori nu putem spune cu certitudine daca o anumita reactie a organismului se datoreaza unei reactii alergice sau nu. Dar, fara indoiala, atunci cand stim sa recunoastem o reactie alergica suntem in avantaj deoarece cunoasterea cauzei unei afectiuni inseamna apelarea mai rapida la un remediu potrivit, si in consecinta scurtarea duratei bolii.
Spre exemplu, urticaria nu prezinta intotdeauna un substrat alergic. Manifestata prin aparitia de placi rosii, reliefate, insotite de mancarimi, urticaria poate fi uneori idiopatica - ceea ce inseamna ca medicina zilelor noastre nu poate stabili o cauza precisa. In aceste cazuri efectuarea unor baterii de teste alergologice are rezultate negative, iar eliminarea anumitor mancaruri din alimentatia zilnica nu amelioreaza boala. De multe ori sistemul nervos pare sa fie implicat in aparitia acestor reactii ale pielii, ca urmare a luptei cu stresul zilnic. Astfel de reactii urticariene par a fi mai degraba declansate de un stres emotional puternic decat de un anumit aliment sau un alt agent din mediul exterior.
Poate fi usor sa confundam reactiile alergice cu alte tipuri de afectiuni
Foarte multe persoane cred ca anumite reactii patologice ale organismului sunt cauzate de alergii; acest lucru poate fi si o urmare a faptului ca pe de alta parte foarte multe persoane sunt alergice. Un studiu recent arata ca aproximativ jumatate dintre americani sunt intr-adevar sensibilizati la cel putin un alergen. Acest lucru nu inseamna insa ca orice reactie pe care o persoana nu si-o poate explica poate fi pusa pe seama unei alergii.
Medicii sustin ca o reactie alergica adevarata apare atunci cand organismul raspunde exagerat la o substanta care in mod normal nu ar trebui sa produca nicio reactie. Acest tip de raspuns se realizeaza prin eliberarea unor anticorpi numiti imunoglobuline E. Prezenta unui nivel crescut de imunoglobuline de tip E in sange poate arata existenta unei predispozitii de a dezvolta o reactie alergica.
Deseori insa atunci cand pacientul banuieste ca ar avea o alergie la un anumit aliment, in realitate este vorba despre un caz de intoleranta alimentara. Intoleranta alimentara este o afectiune diferita de cele alergice, fapt dovedit si de faptul ca testarea alergologica a acestor persoane se dovedeste a fi negativa. Expertii sustin ca desi aproximativ 20% dintre persoane considera ca au o alergie de tip alimentar, in realitate doar 2% au cu adevarat aceasta afectiune dovedita prin teste alergologice. Chiar daca aproximativ 30% dintre parinti considera ca fiul sau fiica lor sufera de o alergie, in realitate alergiile adevarate sunt intalnite la doar 8% dintre copiii cu varsta mai mica de 6 ani.
Medicii spun ca este mai dificil sa convingi un pacient de absenta unei alergii decat de prezenta uneia; ei sustin ca pacientii sunt dispusi sa asimileze foarte usor posibilitatea existentei unei reactii alergice si par mai putin dispusi sa admita absenta unei alergii. Toate aceste aspecte sustin ideea conform careia cele mai multe persoane sunt dispuse sa considere orice reactie aparent inexplicabila a organismului ca fiind o alergie.
Cum sa recunosti o alergie
Desi nu intotdeauna putem stabili diferentele dintre o reactie alergica si un alt tip de afectiune, iata cateva sfaturi utile atunci cand avem de-a face cu o alergie:
1. Inventariati simptomele
Deseori este dificil sa deosebim o rinita alergica de o raceala, intrucat ambele afectiuni sunt foarte comune, sunt limitate ca si durata in timp si raspund la tratament.
2. Faceti o lista cu toate simptomele pe care le experimentati
Daca lista include febra, prezenta de mucus nazal colorat in nuante de verde sau galbui, dureri articulare sau musculare atunci este foarte posibil sa fie vorba despre o raceala. Daca apar stranutul, lacrimarea abundenta, coloratia rosie a conjunctivei oculare, mancarimi ale urechilor sau ale faringelui si daca secretia nazala este apoasa atunci mai degraba avem de-a face cu o reactie alergica.
3. Acordati atentie duratei manifestarilor
Durata manifestarilor clinice si momentul anului in care acestea apar pot fi indicii importante in stabilirea caracterului alergic al unei afectiuni. Daca simptomele dureaza cateva saptamani sau luni de zile avem de-a face mai degraba cu o afectiune alergica; mai mult, inrautatirea manifestarilor primavara sau toamna, atunci cand concentratia de polen din aer este mai ridicata poate fi un indiciu asupra existentei unei afectiuni de tip alergic. Daca manifestarile apar pe tot parcursul anului, atunci agentii cauzali sunt cel mai probabil niste alergeni din interiorul casei – cum ar fi praful, parul animalelor de companie sau anumite insecte.
4. Observati atent manifestarile bolilor digestive
Atunci cand aveti o alergie apar nu numai crampe abdominale, diaree, balonare si disconfort gastric, ci si manifestari cutanate sau respiratorii. In cadrul reactiilor alergice sunt de obicei afectate mai multe organe si sisteme. Astfel, daca manifestarile se limiteaza doar la tubul digestiv, probabil ca nu este vorba despre o alergie, ci despre o afectiune localizata a tractului digestiv.
5. Excludeti afectiunile sistemului nervos central
Multe persoane dau vina pe o alergie desi in realitate au o migrena sau alte manifestari neurologice cum ar fi oboseala, iritabilitatea, tulburarile de concentrare a atentiei sau la copii hiperactivitatea. Specialistii spun ca multi parinti considera ca iritabilitatea copiilor lor sau modificarile acestora de dispozitie s-ar datora unor alergii la alimente. Expertii sustin insa ca simpla prezenta a unor manifestari neurologice neinsotite de acuze din partea altor organe si sisteme nu reprezinta manifestarea unei alergii alimentare.
Ce putem face atunci cand este dificil de stabilit daca este sau nu vorba despre o alergie
Uneori chiar si pentru medic este imposibil sa spuna daca este vorba sau nu despre o alergie, bazandu-se pe un simplu consult.
De exemplu, in cazul unei alergii de contact la o anumita substanta: conform expertilor, nu exista o diferenta clara intre dermatita de contact alergica si cea iritativa, astfel incat in absenta testelor alergologice nu se poate spune daca este sau nu o reactie alergica de contact. Din fericire insa in astfel de cazuri solutia este aceeasi: evitarea agentului cauzator al dermatitei, fie ea de contact (alergica) sau iritativa.
Daca manifestarile unei anumite afectiuni continua sa va deranjeze si remediile uzuale - incluzand evitarea factorilor declansatori - nu functioneaza, daca nu puteti spune cu exactitate daca este vorba despre o alergie sau nu atunci este indicat sa adresati problema medicului de familie sau unui medic alergolog, in vederea unei evaluari medicale complete.
