Importanta sodiului in dieta

Sodiul este un mineral esential, avand rol important in mentinerea functionalitatii corespunzatoare a organismului. El intervine, alaturi de potasiu, in reglarea echilibrului hidrosalin, influentand astfel direct valorile tensiunii arteriale si ale volemiei si participand in mod activ la mentinerea homeostaziei mediului intern. De asemenea, sodiul are rol in mentinerea la parametrii normali a activitatii musculare si nervoase.

Aproximativ 30% din sodiul prezent in corp este depozitat in oase, restul fiind distribuit in lichidele organismului. Este un constituent de baza al plasmei sangvine, iar 60% din totalul sau se afla in lichidele extracelulare (cele care scalda celulele). Prin prezenta sa in concentratie mare in sistemul circulator, influenteaza tensiunea si are rol anticoagulant.

Impreuna cu un alt electrolit important, potasiu, sodiul intervine in mentinerea valorilor normale ale pH-ului sangvin. Printre alte efecte benefice ale sodiului se numara si interventia sa in procesul de metabolizare a nutrientilor, cu eliberare de energie pentru desfasurarea corecta a activitatii organismului, precum si realizarea unei suprafete protectoare pentru mucoasa gastrica, impiedicand astfel erodarea ei prin actiunea sucurilor digestive acide (cu aparitia ulterioara a ulcerului gastric).

Sodiul este un electrolit prezent in majoritatea alimentelor, insa in cantitati variate. Cea mai cunoscuta sursa de sodiu este banala sare de bucatarie (sub forma de clorura de sodiu). Alte surse naturale de sodiu sunt: laptele, sfecla de zahar, telina si chiar apa plata (concentratia de sodiu difera, desigur, de la un produs la altul).

Sodiul se gaseste si in alimentele procesate care sunt disponibile in comert, cum ar fi: covrigei, chipsuri de cartofi si in cantitati importante in produsele din carne: sunca, bacon, carnati. Supele la cutie, cele instant, ketchup-ul si sucul de rosii sunt si ele produse bogate in sodiu. De asemenea, toate produsele de la restaurantele de tip fast-food au un continut ridicat in sodiu (chiar excesiv).

Sodiul este adaugat pe post de aditiv alimentar intr-o multitudine de produse si sub o gama variata de forme, ca de exemplu: glutamat monosodic, nitrit de sodiu, bicarbonat de sodiu, benzoat de sodiu. Acesti aditivi condimenteaza diferite sosuri: de soia, de rosii, de usturoi. In general, datorita faptului ca este atat de raspandit in natura si se gaseste din abundenta in majoritatea produselor consumate zilnic, nu este necesara o suplimentare a aportului de sodiu prin folosirea preparatelor sintetice (farmaceutice).

Aportul in exces de sodiu printr-o dieta numita de specialisti hipersodata are drept efect instalarea hipernatremiei (tulburare electrolitica ce se caracterizeaza prin cresterea concentratiei de sodiu din sange). Cauzele aparitiei acesteia sunt: aport insuficient de apa care determina retentie hidrosalina prin mecanism renal (mai ales in cazul persoanelor in varsta), dieta necorespunzatoare, bogata in produse ce contin sare. Hipernatremia se manifesta prin letargie, iritabilitate, cresterea tensiunii arteriale.

In cazul persoanelor cu patologie preexistenta, cum ar fi insuficienta cardiaca congestiva (globala), nefropatii, ciroza, cresterea nivelului de sodiu poate duce la decompensari, traduse prin instalarea edemelor si, in general, prin agravarea simptomatologiei. Pacientii cu astfel de probleme medicale trebuie sa fie foarte atenti in ceea ce priveste consumul produselor bogate in sodiu si sa consulte medicul in vederea intocmirii unui regim alimentar hiposodat adaptat organismului lor.

Deficitul de sodiu sau hiponatremia apare cand organismul pierde in exces acest electrolit, prin urina sau transpiratii (mai rar apare datorita pierderilor prin materii fecale). Astfel de situatii pot sa apara vara sau dupa desfasurarea unei activitati fizice foarte intense, in cazul in care persoana nu se hidrateaza corespunzator.

Totusi, datorita faptului ca sodiul este atat de raspandit in alimente, aceste situatii determina mai rar scaderi pana la niveluri patologice ale sodiului. Pierderi masive de sodiu, cu consecinte grave asupra echilibrului mediului intern apar prin varsaturi (adesea incoercibile), diaree sau prin utilizarea irationala a diureticelor (medicamente ce determina eliminarea masiva de apa si sodiu din organism). Simptomele asociate hiponatremiei includ astenie, incapacitatea de concentrare, tulburari de memorie, greata.

Cantitatea de sodiu din dieta se masoara in mg, specialistii recomandand unui adult tanar sanatos, fara probleme cardio-vasculare si renale, un aport de aproximativ 2300mg/zi, iar persoanelor cu hipertensiune arteriala un maxim de 1500mg/zi. Deoarece sarea de bucatarie contine sodiu 40%, 2300 mg corespund unei linguri de sare. In cazul pacientilor cu insuficienta cardiaca, nefropatii sau ciroza hepatica, necesarul este mult mai redus.

Cantitatea de sodiu continuta de sarea alimentara, luand ca unitate de masura lingura, este urmatoarea:
- 1/4 de lingura de sare contine 575mg sodiu;
- 1/2 lingura de sare contine 1150mg sodiu;
- 1/3 de lingura de sare are 1725mg sodiu;
- 1 lingura plina are 2300mg sodiu.

O lingura de bicarbonat de sodiu contine 1000mg de sodiu.
Copiii si adolescentii nu au indicatii speciale referitoare la aportul de sare din dieta, insa parintii sunt sfatuiti sa ii obisnuiasca cu regimuri cat mai sarace in sare, deoarece obiceiurile alimentare capatate in aceasta perioada le vor influenta si alimentatia ca adulti.