Vitaminele din complexul B ar putea ajuta bolnavii de schizofrenie

Conform unui nou studiu, detinerea unei anumite versiuni a unei gene responsabile de metabolizarea vitaminelor din complexul B, poate face o diferenta importanta intre cine raspunde bine si cine nu, la suplimente care au ca scop tratarea simptomelor induse de shizofrenie.

Cercetatorii au monitorizat 140 de bolnavi de schizofrenie, timp de 16 saptamani si au descoperit ca persoanele cu gena de inalta-functionalitate FOLH1 au inregistrat un raspuns mai mare la suplimentele de acid folic si vitamina B12, decat cei cu gena de slaba-functionalitate FOLH1.

Cercetatorii declara ca aceasta este gena care controleaza digestia acidului folic in fluxul sanguin. Acidul folic, vitamina cuprinsa in complexul de vitamine B, este folost la fabricarea neurotransmitatorilor, care trimit semnale catre creier si corp, si se regaseste in legumele cu frunze verzi, citrice, boabe de fasole si produse din cereale fortifiate.

Deficitul de acid folic a fost legat de dezvoltarea schizofreniei inca din 1960. Acest nou studiu insa, este primul care cerceteaza efectele suplimentelor de acid folic la o scara larga de persoane cu aceasta conditie, cercetatile desfasurandu-se in mai multe centre medicale din Statele Unite.

Cercetatorii au avut ca tinta simptomele "negative" ale pacientilor cu schizofrenie, care includ apatie, retragere si inabilitatea de a afisa emotii.

Acestea sunt simptome mai putin severe ale schizofreniei, decat cele deja bine-cunoscute care incud haluciantii, deziluzii sau paranoia, insa chiar si acestea afecteaza calitatea vietii pacientilor, avand in vedere ca nu sunt ameliorate de tratamentul antipsihotic traditional.

Pentru acest studiu, cercetatorii au recrutat 140 de pacienti cu shizofrenie si i-au repartizat aleator in dpua grupuri. Pacientii dintr-un grup au primit 2 miligrame de acid folic si 400 de micrograme de viramina B12 (care sporeste eficienta acidului folic) zilnic, timp de 16 saptamani. Pacientii din celalat grup au primit pastile placebo pentru a se putea face comparatie.

La inceputul perioadei, ambele grupuri au obtinut un scor in jurul valorii de 30 pe o scara de la 0 la 100, care masoara severitatea simptomelor, astfel ca toti participantii la studiu aveau simptome moderate spre severe.

La finalul perioadei de 16 saptamani, grupul de pacienti care a primti suplimentele a inregistrat un scor mai bun, insa abia dupa ce cercetatorii au studiat gena FOLH1 a fiecarui participant, au putut afla cine a obtinut cele mai mari beneficii.

Astfel ca, pacientii cu versiunea de inalta-functionalitate a genei FOLH1 se pare ca au putut procesa mai bine suplimentele si au inregistrat o scadere a scorului cu 5 puncte, in comparatie cu grupul placebo cu aceeasi versiune a genei care nu a inregistrat nici o modificare.

Nivelul simptomatologiei studiat in aceasta cercetare a fost detectabil insa este o scadere modesta. Totusi, cercetatorii au subliniat faptul ca participantii la studiu cu varinata de inalta-functionalitate a genei, prezentau inca de la inceputul studiului niveluri mai ridicate de acid folic, in comparatie cu participantii cu varianta de slaba-functionalitate a genei FOLH1.

Conform cercetatorilor, nivelurile de acid folc ale persoanelor cu varianta de slaba-functionalitate a genei, ale persoanelor care au luat suplimente, a ajuns la aceleasi niveluri cu cele ale persoanelor cu varianta de inalta-functionalitate a genei. In plus, daca acesti participanti ar fi continuat administarea suplimentelor dupa cele 16 saptamani, scorul s-ar fi imbunatatit consierabil.

Sunt necesare o serie de alte teste, studii si cercetari suplimentare pana administrarea suplimentelor va putea face parte din tratamentul schizofrenei, insa rezultatele preliminare sunt promitatoare.