Ticurile (boala ticurilor)

Generalitati

Sus
Ticurile (boala ticurilor)

Ticurile sunt spasme motorii rapide, stereotipe si recurente. Acestea pot fi doar partial controlate, de obicei, pe o perioada destul de scurta de timp, cand pacientul depune eforturi mari sa le stapaneasca. Mai tarziu, ticurile reapar si vor fi mai intense in incercarea de compensare. Ticurile pot consta in clipit, grimase faciale, evazarea narilor, deschiderea gurii etc.

Pentru a intelege ce simte o persoana cu ticuri nervoase incercati sa va abtineti sa clipiti o perioada mai lunga de timp. Va fi usor la inceput, dar dupa aproximativ 30 de secunde, clipitul va avea loc automat.

Acesta este modul in care se simte in mod constant o persoana care are ticuri. Ticurile se accentueaza atunci cand oamenii se afla in situatii stresante. De obicei, acestea se exprima pentru prima data in timpul unor situatii stresante in familie sau din cauza disconfortului produs de un mediu nou.

Ticurile pot fi insotite de diverse sunete (ticurile vocale includ ciripituri, grohaituri sau chiar diverse asocieri de cuvinte), de obicei exprimate intr-un mod violent, spastic (ca si cum s-ar rosti un blestem sau s-ar face niste acuzatii, chiar daca nu au nicio logica).
Ticurile pot fi simple sau complexe.
Un tic simplu se finalizeaza rapid: cum ar fi o clipire de ochi, un mormait, o miscare a unui grup muscular etc.
Un tic complex este format dintr-o serie de miscari care implica mai multe grupe musculare, miscari realizate cu un scop: zgarieturi, aruncare, mestecat.
Un tic vocal complex, de exemplu este cel care are drept rezultat un cuvant, nu doar un sunet.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Clasificarea ticurilor
  4. Diagnosticarea ticurilor
  5. Tratament
  6. Sfaturi pentru parinti
  7. Sfaturi pentru cadrele didactice
  8. Articole similare

Cauze

Sus

Cauzele ticurilor nervoase sunt necunoscute, desi cercetarile sugereaza ca acestea ar fi de natura genetica (ceea ce inseamna ca ar exista predispozitii catre acestea) sau legate de dezechilibre chimice existente la nivelul creierului. Ticurile nu conduc la aparitia unor probleme de sanatate, dar pot varia in intensitate si pot fi agravate de tensiune arteriala, oboseala, boala, traumatisme craniene recente sau stare de excitatie.

In anumite cazuri sunt manifestate mai multe reactii ale ticurilor, cum ar fi tulburarea Tourette.

Ticurile pot fi cauzate si de stresul extrem sau de anumite medicamente (ritalin, dexedrine, tegretol etc.). In cazuri exceptionale, ar putea fi implicate infectii ale creierului (encefalita). Totodata, exista boli genetice si metabolice, mai ales cele care afecteaza ganglionii bazali, care se manifesta prin ticuri sau alte fenomene asemanatoare acestora.

Uneori infectiile virale pot declansa ticuri: infectiile streptococice au fost asociate cu dezvoltarea de comportamente obsesiv-compulsive si ticuri. In cazul tulburarilor neuropsihiatrice autoimune pediatrice asociate cu infectiile streptococice, anticorpii bacteriilor streptococice lezeaza ganglionii bazali, fapt ce determina aparitia ticurilor.
Ticurile nervoase trebuie diferentiate de coree. Coreea este o boala cerebrala degenerativa care se caracterizeaza prin miscari involuntare, necontrolate. Uneori, crizele acesteia pot fi scurte si rapide si imita ticurile.

Clasificarea ticurilor

Sus

Majoritatea ticurilor nu sunt severe. De obicei, au un efect minor asupra calitatii vietii unei persoane. Dar in alte cazuri, acestea se manifesta frecvent astfel ca determina perturbarea activitatilor zilnice (serviciu, scoala, viata soaciala).
Caracteristicile ticurilor care ajuta la identificarea si diagnosticarea acestora:
- durata;

- severitatea;

- varsta la care s-au declansat ticurile;

- tipul ticurilor: motorii, vocale sau ambele.

Ticurile tranzitorii
Acestea apar frecvent in randul persoanelor tinere, afectand intre 5 si 25% dintre copiii de varsta scolara. Acestea sunt caracterizate prin manifestari de 3-4 ori lunar, dar in mai putin de un an dispar. Majoritatea acestora sunt ticuri motorii, desi pot fi prezente si ticuri vocale.

Ticurile cronice motorii sau vocale
Se caracterizeaza prin prezenta unuia sau mai multor ticuri pe termen lung. Acestea pot fi motorii sau vocale, dar nu ambele variante. Pentru diagnosticarea ticurilor cronice, simptomele ar trebuie sa se declanseze inainte de varsta de 18 ani. Ticurile cronice apar la un copil dintr-o suta. Durata de manifesta este de un an sau mai mult.

Tulburarea Tourette
In unele cazuri de ticuri cronice poate fi vorba despre sindromul Tourette. Acesta este unul dintre cele mai severe forme de ticuri, caracterizat atat prin prezenta de ticuri motorii, cat si vocale.

Simptomele apar de regula dupa varsta de 5 ani. Gradul de severitate al sindromului Tourette se modifica de-al lungul timpului; din fericire, majoritatea pacientilor cu aceasta tulburare au constatat ca starea lor se imbunatateste odata cu inaintarea in varsta.

Afectiunea apare la copiii ale caror mame au fumat, au consumat alcool si cafeina sau au fost stresate in timpul sarcinii. De asemenea, bebelusii cu greutate mica la nastere au mai multe sanse sa dezvolte ticuri si sindromul Tourette.

Diagnosticarea ticurilor

Sus

Ticurile nu sunt intotdeauna evidente si pot fi imprevizibile, in aparenta. Exista posibilitatea sa se declanseze si sa dispara apoi pentru cateva luni, sa treaca de la o un tip la altul fara niciun motiv aparent.

Cateva dintre manifestarile ticurilor:
- clipitul;
- scuturatul sau miscarea brusca a capului;
- flexari ale degetelor;
- scoaterea limbii;
- atingerea nasului;
- atingerea altor persoane;
- mirosirea obiectelor;
- gesturi obscene;
- fluturarea mainilor (gesticulare);
- sarituri sau rotiri;
- atingerea gatului;
- scancit sau latrat;
- respiratia profunda pe nas;
- plescaituri ale limbii;
- formularea de cuvinte sau fraze in afara contextului;
- coprolalia (folosirea de cuvinte obscene).

Tipuri de ticuri motorii si vocale
Exemple de ticuri simple motorii:
- clipitul;
- scuturatul sau miscarea brusca a capului;
- flexari ale degetelor;
- scoaterea limbii.

Exemple de ticuri complexe:
- atingerea nasului sau a altor persoane;
- mirosirea de obiecte;
- fluturarea mainilor si manifestarea de gesturi obscene;
- sarituri sau rotiri;
- in cazuri destul de rare, actiuni care pot pune in pericol sanatatea unei persoane: automutilarea (muscaturi, ranirea, etc.).
Exemple de ticuri simple vocale:
- plescairea limbii, scanceli, mormaieli, gafait.

Exemple de ticuri complexe vocale:
- folosirea de cuvinte sau fraze la intamplare si de cuvinte obscene.

Tratament

Sus

Tratamentul ticurilor nervoase depinde de severitatea afectiunii. In multe dintre cazuri, nu este nevoie de tratament, deoarece ticurile dispar de la sine. In alte cazuri, medicii pot recomanda terapie comportamentala, tratament medicamentos sau combinatia celor doua.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala ajuta bolnavii sa isi gestioneze simptomele, sa reduca frecventa acestora si contribuie la imbunatatirea calitatii vietii. De obicei acest tip de tratament nu are ca rezultat remisia completa a exteriorizarilor provocate de ticuri.

Remediile naturale
O abordare holistica, care se adreseaza nu doar ticurilor, ci si contextului social, educational si familial al unei persoane este intotdeauna cea mai buna abordare.

Exista o serie de ingrediente homeopate si pe baza de plante, care pot fi de ajutor fara sa implice efectele secundare negative ale medicamentelor. Discutati despre aceasta optiune cu medicul dvs. de familie, cu medicul specialist sau consultati un homeopat sau naturopat pentru sfaturi.
Consiliere si psihoterapie
Consilierea este eficienta deoarece ajuta la descoperirea cauzelor care au condus la declansarea ticurilor - poate fi vorba de anxietate, stres, agorafobie, teama sau orice alta cauza de natura psihologica. Strategia este eficienta in sensul implicarii controlului ticurilor prin cresterea gradului de constientizare a situatiilor pe care le declanseaza.
Terapia cognitiv-comportamentala
Unanim acceptata, bazata pe dovezi reale, psihoterapia cognitiv-comportamentala este folosita cu succes pentru tratarea diverselor tipuri de ticuri, mai ales la copii si adolescenti.

Tehnici de dezvatare a deprinderilor
Pentru constientizarea ticurilor se va dezvolta o strategie de raspuns la manifestarile acestuia, pentru dezvatarea acestora. Astfel, pacientul va fi motivat sa isi pastreze o atitudine consecventa si pozitiva pe durata tratamentului. Studiile clinice controlate au demostrat ca aceasta modalitate de terapie este bine tolerata, eficienta si de durata in cazul ticurilor.

Relaxarea
Exercitiile fizice, yoga si meditatia pot fi de folos pentru diminuarea stresului care poate agrava ticurile. Frecvent, acestea dispar intr-un mediu caracterizat prin suport, sustinere, in care conditia celui afectat este inteleasa. Combinatia dintre remedii naturale eficiente si psihoterapie este deseori cel mai bun tratament.

Sfaturi pentru parinti

Sus

Exista multe moduri prin care dvs., ca parinte, puteti sa-l ajutati pe copilul dvs.:

- Incercati sa intelegeti cum afecteaza ticurile viata copilul dvs. si faceti schimbarile necesare pentru a-i usura viata, atat acasa, cat si la scoala (aduceti la cunostinta cadrelor didactice sau dirigintelui situatia de sanatate a copilului si sfatuiti-va cu acestia!).

- Tineti o evidenta a ticurilor copilului dvs. (observati mai ales cand se inrautatesc acestea si care sunt evenimentele care ar putea sa le influenteze in mod negativ). Acest lucru contribuie la identificarea factorilor declansatori. Atentie la modul in care abordati lucrurile pentru a nu va stresa copilul si mai tare, in loc sa-l determinati sa se simta in siguranta.

- Incercati sa realizati ca ticurile nu au o finalitate, un scop. Desi unele ticuri va pot frustra nu pedepsiti copilul, indiferent de modalitatea in care se manifesta ticul. Nu va aratati frustrat; in sens contrar, anxietatea copilului poate creste si poate provoca mai multe ticuri.

- Alternati treburile casnice cu timpul liber, pentru a va relaxa si pentru a preveni stresul.

- Incurajati-va copilul sa isi asume responsabilitati, pe care sa le finalizeze in ritm propriu.

Sfaturi pentru cadrele didactice

Sus

Daca sunteti cadru didactic si la orele dvs. este prezent un copil cu ticuri, pentru echilibrarea situatiei puteti:

- sa ii oferiti timp suplimentar la probele scrise.

- sa ii furnizati alternative de testare sau pentru luarea notitelor, in cazul in care ticul ii afecteaza aceasta abilitate. Puteti sa ii sugerati sa foloseasca un computer, o masina de scris, procesor de cuvinte etc.

- sa ii asigurati in clasa un loc linistit, o pozitie unde sa nu distraga atentia si, daca este posibil, sa fie putina intimitate.

- sa ii permiteti sa se odihneasca atat cat este nevoie.

- sa asigurati participarea la ora de curs a copilului cu ticuri de cate ori este posibil. Incercati sa nu il lasati sa se plictiseasca, oferiti-i sansa sa se implice!

- sa ii puneti la dispozitie laboratoare de invatare, meditatii suplimentare sau sa formati clase speciale cu astfel de copii daca este necesar.

Citeste si

Arhiva
  • Stresul extrem - o problema ce afecteaza 1 din 3 adulti Stresul extrem - o problema ce...

    Generalitati Un nou studiu efectuat in cursul acestui an confirma teoria specialistilor: stresul a devenit deja parte din viata cotidiana a tuturor. Rezultatele raportate si publicate in revistele de specialitate indica urmatoarele: - 32% din cei care...citeste mai mult

  •  13 semne ascunse ale stresului si anxietatii 13 semne ascunse ale stresului si...

    Generalitati Semnele ascunse ale stresului si anxietatii nu sunt intotdeauna usor de depistat. Intrucat exista o conexiune bidirectionala stransa intre minte si trup, se pot declansa reactii complexe sub efectul factorilor stresanti si al grijilor, dificil de...citeste mai mult

  • 6 semne ca sunteti mai obositi decat credeati 6 semne ca sunteti mai obositi decat...

    Generalitati Privarea de somn, una dintre cele mai comune cauze ale oboselii cronice, se manifesta prin diferite simptome fizice, uneori dificil de asociat imediat cu epuizarea organismului. Multe persoane considera ca cinci sau sase ore de somn pe noapte sunt...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Medici recomandati
Servicii specializate
+6
Vezi toate clinicile
Mai putin
+2
Vezi toti medicii
Mai putin
+2
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK