Mancatul compulsiv

Generalitati

Sus
Mancatul compulsiv

Mancatul compulsiv este o tulburare caracterizata prin consumul incontrolabil de hrana prin care bolnavul incearca sa faca fata stresului si altor emotii negative, ca apoi sa fie cuprins de un sentiment profund de vinovatie.

Simptomele mancatului compulsiv debuteaza de regula in adolescenta sau la inceputul varstei adulte, deseori dupa urmarea unei diete restrictive.

Pacientii consuma cantitati mari de hrana, chiar si atunci cand senzatia de foame nu este prezenta. Tulburarea afecteaza un procent mai mare din populatie decat bulimia si anorexia impreuna, potrivit statisticilor medicale.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Factori de risc
  4. Simptome
  5. Diagnostic
  6. Tratament
  7. Articole similare

Cauze

Sus

Mancatul compulsiv apare, de obicei, pe fondul mai multor factori combinati, de la predispozitia genetica, pana la tipul de personalitate si experientele de viata traite.

- Cauze genetice. Anomaliile biologice pot contribui semnificativ la instalarea tulburarii. Hipotalamusul (regiunea cerebrala care controleaza apetitul alimentar) ar putea transmite in mod eronat mesajele referitoare la senzatiile de foame si satietate. Cercetatorii au descoperit si o mutatie genetica asociata cu dependenta alimentara, precum si dovezi care atesta faptul ca nivelul scazut de serotonina la nivel cerebral joaca un rol central in consumul compulsiv de hrana.

- Cauze sociale si culturale. Presiunea societatii asupra siluetei ideale poate creste predispozitia la echilibrarea emotionala prin mancat. Unii parinti isi determina copiii sa aiba un comportament alimentar defectuos, folosind mancarea sub forma de recompensa, alinare sau respingere. Copiii criticati pentru aspectul lor fizic sunt si ei vulnerabili, alaturi de adultii abuzati in copilarie.

- Cauze psihologice. Depresia si mancatul compulsiv se afla intr-o legatura stransa. Pacientii diagnosticati cu aceasta tulburare au suferit de depresie cel putin o data, iar altii intampina dificultati in a-si exprima si controla emotiile. Stima de sine scazuta, singuratatea si insatisfactia fata de propria imagine sunt posibile cauze ale dependentei de mancare.

Unele persoane apeleaza la mancare pentru a-si restabili starea de confort atunci cand se confrunta cu stari de dispozitie negative, provocate de stres, depresie, singuratate, teama sau anxietate. Insa acest remediu aparent functioneaza doar temporar, dand nastere unui cerc vicios periculos.

Factori de risc

Sus

Mancatul compulsiv afecteaza barbatii si femeile de toate varstele, spre deosebire de alte tulburari alimentare, diagnosticate mai frecvent in randul persoanelor de sex feminin. Factorii de risc evidentiati de specialisti sunt urmatorii

- urmarea unor diete stricte;
- personalitatea servila;
- nevoia de a pune nevoile celor din jur in fata celor proprii;
- dificultatea de identificare si exprimare a propriilor nevoi;
- incapacitatea de gestionare a emotiilor si sentimentelor;
- stima de sine scazuta;
- nevoia accentuata de recunoastere si admiratie;
- supraponderalitatea.

Simptome

Sus

Persoanele care sufera de mancatul compulsiv se simt rusinate de propriile obiceiuri alimentare, astfel ca se straduiesc sa nu isi arate in public slabiciunea si au tendinta sa manance pe ascuns. Majoritatea pacientilor cu aceasta tulburare sunt supraponderali sau obezi. Simptomele principale ale mancatului compulsiv sunt

- incapacitatea de a controla cantitatea de mancare consumata;
- consumul rapid al unor cantitati mari de hrana (mancatul cu lacomie);
- mancatul fortat dupa instalarea senzatiei de satietate;
- ascunderea mancarii pentru a fi consumata ulterior in secret;
- consumul constant de mancare de-a lungul zilei (fara un program de masa organizat);
- eliberarea de stres sau tensiune prin intermediul mancarii;
- rusinea fata de propriul comportament alimentar;
- senzatia pierderii controlului in timpul abuzului alimentar;
- absenta satietatii, in ciuda abuzului alimentar;
- aparitia sentimentelor de vina, dezgust sau tristete profunda dupa abuzul alimentar;
- disperarea de a detine controlul asupra greutatii corporale si a mancarii consumate;

De asemenea, bolnavii se confrunta cu mai multe probleme de ordin medical, emotional si social, printre care se numara insomnia, gandurile suicidale, depresia, anxietatea, obezitatea sau consumul de substante stupefiante.

Odata cu trecerea timpului, mancatul compulsiv conduce la obezitate, care poate degenera la randul sau in alte complicatii importante

- diabet de tip 2;
- afectiuni ale vezicii biliare;
- nivelul crescut de colesterol;
- hipertensiune arteriala;
- boli de inima;
- unele tipuri de cancer;
- osteoartrita;
- dureri articulare si musculare;
- tulburari gastrointestinale;
- apneea in somn.

Diagnostic

Sus

Diagnosticul pentru mancatul compulsiv este stabilit in urma unui examen fizic, al unei analize de sange si urina si al unei evaluari psihologice, in care se pune accentul in mod special pe obiceiurile alimentare ale pacientului.

Este posibil ca medicul sa efectueze si alte teste medicale pentru depistarea complicatiilor produse de mancatul compulsiv, precum tulburarile cardiace sau afectiunile vezicii biliare.

Tratament

Sus

Scopul principal al tratamentului pentru mancatul compulsiv este reducerea numarului crizelor de abuz alimentar, restabilirea echilibrului emotional si, daca este cazul, eliminarea excesului ponderal.

Intrucat implicatiile psihologice ale tulburarii alimentare sunt semnificative, psihoterapia individuala sau de grup este obligatorie. Terapia cognitiv-comportamentala ajuta la evitarea stimulilor care declanseaza mancatul compulsiv, dezvoltarea unor mecanisme de preluare a controlului asupra obiceiurilor alimentare si schimbarea stilului de alimentatie.

Psihoterapia interpersonala se concentreaza pe relatia pacientului cu cei din jur. Scopul acesteia este imbunatatirea aptitudinilor de relationare cu membrii familiei, prietenii, persoanele straine etc. In acest mod, se poate trata mancatul compulsiv din cauze sociale sau legate de dificultatea de a interactiona cu oamenii.

Terapia comportamentala dialectica urmareste dezvoltarea de aptitudini personale care ajuta la cresterea rezistentei la stres si frustrare, controlul emotiilor si imbunatatirea relatiilor cu cei din jur.

Tratamentul medicamentos, combinat cu psihoterapia, poate ajuta la ameliorarea simptomelor mancatului compulsiv. Acesta consta in administrarea de inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, antidepresive triciclice si anticonvulsivante cu topiramat.

Sfatulmedicului.ro angajeaza programator PHP

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Complicatiile cronice ale diabetului zaharat non-insulino-dependent Complicatiile cronice ale diabetului...

    Generalitati Diabetul non-insulino-dependent (DZ de tip II) apare atunci cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau rezistenta celulelor organismului la actiunea insulinei este crescuta. Insulina asigura necesarul energetic celular, facilitand...citeste mai mult

  • Tulburarile alimentare la adolescenti Tulburarile alimentare la adolescenti

    Generalitati Multi copii, in special in perioada adolescentei, sunt foarte preocupati de felul in care arata corpul lor si de ceea ce simt in legatura cu acest lucru. In perioada pubertatii se petrec multe schimbari fizice si psihice, la care se mai adauga si...citeste mai mult