Prevenirea riscului de imbolnavire in stomatologie

Rulajul mare de pacienti intr-un cabinet stomatologic sau intr-o clinica stomatologica determina cresterea incarcaturii microbiene in spatiul acestuia. In plus, utilizarea dispozitivelor rotative, conduce la imprastierea la distanta a materiilor organice (dentina, saliva, sange) posibil contaminate cu germenii patogeni.
Pentru prevenirea acestui risc, suprafetele expuse sunt decontaminate, reducand astfel numarul de germeni pana la zero. Se folosesc in acest scop substante chimice de ultima generatie, al caror spectru este foarte larg, avand grija totodata sa respectam timpul de expunere al agentului decontaminant.

Substantele dezinfectante utilizate indeplinesc in mod obligatoriu standardele europene pentru dezinfectie si sunt substante bactericide, active pe Candida albicans, fungicide, sporicide, virucide active pe virusul HIV, cel al Hepatitei B si C, Adenovirus, Coronavirus, virus Herpex tip 1 precum si tuberculocide active pe Mycobacterium tuberculosis.

Pentru dezinfectia mainilor se folosesc substante dezifectante speciale inainte si dupa utilizarea manusilor de examinare.
Sterilizarea instrumentului stomatologic presupune un complex de procedee prin care se distruge in totalitate flora microbiana (forma vegetativa si sporulata a bacteriilor, virusurilor, fungi) de pe materialele supuse procesului.
Certitudinea sterilizarii depinde de urmatoarele etape:
- presterilizare - pregatirea instrumentelor in vederea sterilizarii;
- metode de sterilizare.

Presterilizarea presupune imersia instrumentelor intr-o baie cu dezinfectant, ce are proprietati de curatire imediat dupa sterilizare. Inaintea acestei etape se realizeaza prespalarea si curatarea normala. Dupa respectarea timpului optim de actionare a acestui dezinfectant, instrumentele sunt spalate minutios cu perii adecvate, insistandu-se la incheieturi, la canelurile acelor si frezelor, pentru inlaturarea tuturor formelor de materii organice. Clestii de extractie, precum si alte instrumente chirurgicale sunt supuse acelorasi etape de presterilizare insa in recipiente separate, apoi se usuca si se curata din nou in caz de necesitate.

Dupa uscare si verificare, instrumentele se impacheteaza in folii inchise etans, ce au prevazute markeri de sterilizare care vireaza (isi schimba culoarea), putandu-se astfel controla expunerea materialelor la temperatura optima si permitand totodata verificarea sterilizarii. De asemenea pe cutiile metalice in care sunt grupate alte instrumente se pun benzi cu astfel de markeri de sterilizare, atat in interiorul cat si in exteriorul cutiilor. Pe acesti markeri, respectiv pe foliile individuale, sunt notate data, ziua si ora, astfel incat putem controla sterilizarea instrumentelor cu maxim 24 de ore inainte de folosire. Acest lucru poate fi verificat si prin mentionarea zilnica intr-un caiet de sterilizare, a instrumentelor supuse acestui proces, felul sterilizarii, parametrii aparatelor, iar in dreptul datei respective adaugarea markerului de sterilizare din interiorul aparatului respectiv. Aparatele sunt verificate periodic si monitorizate de catre institutii ale statului atestate in acest scop, prin teste care verifica parametrii fiecarui aparat.

Referindu-se la aceste aparate, vorbim de metode de sterilizare. Astfel, sterilizarea instrumentalului stomatologic se face prin metode fizice si chimice. Cele fizice presupun caldura uscata (sterilizarea prin aer cald in etuva - pupinel – la 180 de grade, timp de 1 ora pe zi) si caldura umeda (sterilizarea prin vapori sub presiune, autoclavarea, unde temperatura vaporilor de apa creste proportional cu presiunea, respectiv 134 de grade, timp de 45 de minute).

Metodele chimice de decontaminare se realizeaza cu solutii dezifectante si antiseptice pentru dezinfectia suprafetelor si pentru antisepsia mainilor.
Trebuie mentionata atitudinea fata de reziduuri; exista recipiente speciale in acest scop, inchise etans si prevazute cu un mic orificiu, care in momentul umplerii sunt preluate de un serviciu special si incinerate.
Exista o serie de materiale de unica folointa, cum ar fi aspiratoarele, materialul moale (rulouri, comprese, campuri sterile).

Toate aceste masuri sigure de decontaminare conduc cu certitudine la inlaturarea oricaror suspiciuni privind riscurile de imbolnavire din cabinetul stomatologic.

Autor: Tistere Marilena Genoveva, asistent medical stomatologie
Clinica Stomatologica Velvet Dental