Demineralizarea osoasa

Publicat la data de: 12 Noiembrie 2014 | Actualizat la data de: 12 Noiembrie 2014
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Demineralizarea osoasa

Demineralizarea osoasa sau osteomalacia este o afectiune caracterizata prin pierderea densitatii osoase, pe fondul unui aport inadecvat de calciu si fosfor sau al resorbtiei hiperactive de calciu din oase.

Simptomele asociate cu demineralizarea osoasa sunt durerile corporale difuze, slabiciunea musculara si fragilitatea osoasa. Cea mai frecventa cauza a osteomalaciei este deficienta in vitamina D, nutrient preluat de regula din hrana si sintetizat prin expunerea suficienta la razele soarelui.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze si factori de risc
  3. Simptome
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Citeste pe aceeasi tema

Cauze si factori de risc

Sus

Osteomalacia este o afectiune mai rar intalnita decat osteoporoza in randul adultilor, insa cele doua afectiuni pot coexista. In timp ce osteoporoza este caracterizata prin "oase poroase", osteomalacia reprezinta mineralizarea deficitara a sistemului osos, fiind boala "oaselor moi". Fenomenul demineralizarii osoase la copii poarta numele de rahitism.

Demineralizarea osoasa are drept cauza principala deficienta de vitamina D. Statisticile medicale arata ca 90% dintre adultii cu varste cuprinse intre 51 si 70 de ani nu includ suficient acest nutrient in alimentatie.

Vitamina D joaca un rol important in dezvoltarea si mentinerea sanatatii oaselor, facilitand absorbtia calciului si a altor minerale in tractul gastrointestinal. Studiile de specialitate au descoperit ca persoanele cu deficiente in vitamina D au o densitate osoasa scazuta si prezinta un risc crescut de fracturi pe masura ce inainteaza in varsta.

Factorii de risc pentru osteomalacie sunt asociati cu intervalul de varsta 50-80 de ani, intoleranta la lactoza si expunerea insuficienta la soare. Predispozitia la demineralizarea osoasa creste n cazul persoanelor care au un aport insuficient de vitamina D in dieta.

Deficienta in vitamina D asociata cu osteomalacia are numeroase etiologii:

- Dieta dezechilibrata. Consumul insuficient de alimente bogate in vitamina D si produse fortificate cu acest nutrient (uleiul de peste, somonul, laptele,ouale, ciupercile, ficatul de vita etc.).

- Expunerea insuficienta la soare. Nivelul vitaminei D scade in perioada de iarna cu aproximativ 30%, ceea ce duce la o demineralizare osoasa mai accentuata in aceasta perioada.

- Metabolizarea anormala a vitaminei D. Osteomalacia poate fi indusa de urmarea anumitor tratamente medicamentoase care perturba activitatea nutrientului in organism (terapia anticonvulsiva - fenitoina, fenobarbital, primidona, carbamazepina, rifampicina etc.), precum si de anumite afectiuni cu acelasi efect asupra metabolizarii vitaminei D (insuficienta renala, ciroza biliara primara etc.).

- Interventiile chirurgicale. Operatiile care impiedica absorbtia normala a vitaminei D in tractul digestiv (precum gastrectomie) pot conduce la demineralizarea osoasa.

- Boala celiaca. Afectiunea autoimuna conduce la lezarea membranei intestinului subtire, impiedicand absorbtia vitaminei D si a altor nutrienti esentiali pentru sanatatea osoasa.

- Pancreatita cronica. Boala impiedica enzimele responsabile cu metabolizarea hranei si eliberarea ulterioara a nutrientilor sa ajunga la nivelul intestinelor si sa isi indeplineasca rolul esential in procesele metabolice.

- Bolile care afecteaza nivelul fosforului. In aceasta categorie intra hipofosfatemia, tulburarile renale (acidoza tubulara renala, sindromul Fanconi) si tumorile canceroase asociate cu osteomalacia.

Simptome

Sus

In primele stadii ale demineralizarii osoase, pacientii pot sa nu prezinte simptome, desi este posibil sa apara semne vizibile ale afectiunii pe radiografii. Pe masura ce boala avanseaza, simptomatologia incepe sa se manifeste prin:

- fragilitate osoasa;
- dureri osoase;
- dureri la nivelul coloanei vertebrale;
- dureri ale oaselor membrelor inferioare;
- slabiciune musculara;
- hipocalcemie;
- discuri intervertebrale comprimate;
- aplatizare pelviana;
- predispozitie la fracturi;
- oboseala cronica.

Osteomalacia debuteaza la adulti cu dureri si disconfort la nivelul zonei lombare si al soldurilor, care se extind apoi in regiunea bratelor si a coastelor. Durerea este in general simetrica, nu radiaza si este insotita de sensibilitatea oaselor implicate. Muschii proximali sunt slabiti, acest lucru reflectandu-se in dificultatea de urcare a scarilor sau ridicare din pozitia sezanda.

Pe fondul demineralizarii, oasele devin mai putin rigide. Semnele fizice includ diverse diformitati, precum pelvisul triradiat sau lordoza. Pacientul are un mers specific, leganat. Fracturile patologice sub efectul sustinerii greutatii corporale pot sa apara si ele.

Diagnostic

Sus

Metodele de diagnostic in cazul osteomalaciei includ efectuarea de radiografii si biopsie osoasa. Testele de sange si de urina sunt utilizare pentru detectarea nivelului anormal de vitamina D si minerale (calciu si fosfor).

In general, bolnavii de osteomalacie au un nivel scazut al calcemiei si al fosfatului seric (cu exceptia cazurilor de osteodistrofie renala). Fosfataza alcalina serica este ridicata.

Tomografia si radiografia sunt metodele de diagnostic utilizare pentru depistarea fracturilor patologice si excluderea altor afectiuni caracterizate prin pierderea masei osoase.

Tratament

Sus

Atunci cand osteomalacia este provocata de o deficienta in vitamina D pe fondul dietei dezechilibrate si a expunerii insuficiente la soare, suplimentarea acestui nutrient (cu 400 - 8000 de unitati pe zi) pe o perioada de cateva saptamani sau luni este singurul tratament necesar.

In cazul in care nivelul calciului si fosforului din sange este scazut, se impune si suplimentarea acestor minerale. De asemenea, tratarea afectiunilor care afecteaza metabolizarea vitaminei D conduce la ameliorarea simptomelor osteomalaciei.

Calcitriolul va fi administrat pacientilor cu afectiuni renale. Suplimentele cu fosfor si vitamina D sunt utilizate frecvent pentru tratarea osteomalaciei asociate cu sindromul Fanconi, concomitent cu tratamentul standard pentru aceasta maladie.

Femeile gravide si mamele care alapteaza vor avea nevoie de suplimentarea vitaminei D in organism, in doze mici, care sa nu predispuna la toxicitate. Demineralizarea osoasa netratata conduce la un risc ridicat de osteoporoza si fracturi.


Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Expunerea la soare: mit si adevar Expunerea la soare: mit si adevar

    Despre expunerea la soare Expunerea la soare este benefica organismului atata timp cat sunt respectate orele de plaja recomandate de catre specialistii dermatologi. Pe langa beneficiile de ordin estetic, expunerea la soare favorizeaza sinteza de vitamina D, necesara...citeste mai mult

  • Deficitul de vitamina D Deficitul de vitamina D

    Generalitati O persoana care nu isi expune corpul la soare, sufera de alergii la produse lactate sau urmeaza un regim vegetarian strict, prezinta riscuri crescute de a dezvolta deficit de vitamina D. Vitamina D, numita si vitamina soarelui, este produsa de...citeste mai mult

  • Boli ale oaselor si tratamentul acestora Boli ale oaselor si tratamentul acestora

    Generalitati Bolile oaselor sunt acelea care afecteaza scheletul, determina fragilitatea acestora si predispozitia catre fracturi. Oasele fragile nu sunt o parte naturala a procesului de imbatranire. Chiar daca oasele se consolideaza inca din timpul copilariei,...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate