Opiu

Publicat la data de: 29 Ianuarie 2009 | Actualizat la data de: 19 Octombrie 2018
Autor: SfatulMedicului

Descriere

Sus

Opiul si preparatele pe baza de opiu sunt cunoscute de aproape patru mii de ani, fiind folosite ca unele din cele mai vechi remedii ale durerii. In prezent, preparatele de opiu au o utilizare limitata in terapie, fiind folosite in special ca analgezice si antidiareice.

Practica consumului si toxicomania generata de dependenta de opiu poarte numele de opiomanie.

Alcaloizii din opiu fac parte din doua grupe structurale diferite:

1. alcaloizii cu nucleu morfinanic (subgrupa morfinei) - morfina, codeina, tebaina, neopina si oripavina.

2. alcaloizii cu nucleu izochinolinic - papaverina, noscapina.

Papaver somiferum este o planta de cultura care cunoastemai multe varietati. Fructele sunt denumite capete de mac; cele imature, prin incizare secreta la exterior un suc alb si lipicios (latex) care se brunifica in contact cu aerul.

Obtinerea opiului se realizeaza prin scarificarea (incizarea) capsulelor de mac ajunse la dimensiunea maxima, dar inca verzi. Latexul alb (cateva picaturi pentru o capsula, pentru obtinerea unui kg de opiu fiind necesara scarificarea a 20.000 capsule) se coaguleaza in contact cu aerul.

A doua zi perlele de latex se razuiesc de pe suprafata capsulelor, se aglomereaza manual si se lasa sa se usuce la soare pentru cateva zile. Se obtine opiul brut (opiul propriu zis), de culoare bruna, cu miros caracteristic si gust amar.

Acesta este prelucrat prin incalzire, coacere si fermentare pentru a obtine "opiul-preparat" (denumit "chandu").

Cuprins articol

  1. Descriere
  2. Forme de prezentare si comercializare
  3. Modalitati de consum
  4. Intoxicatia cronica
  5. Citeste pe aceeasi tema

Forme de prezentare si comercializare

Sus

1. Turte, chifle sau batoane (moi in stare proaspata, prin uscare devin sfaramicioase). La exterior culoarea variaza de la brun inchis la brun cenusiu, iar la interior este brun ciocolatie; mirosul este aromat, caracteristic.

2. Pulbere de culoare bruna, aglomerata in bulgari.

3. Opiul "dross" - reziduul ramas in pipa dupa ce opiul preparat se fumeaza.

Pentru a putea fi utilizat in scopuri medicale, opiul este prelucrat, pentru a se obtine opiul medicinal cu un continut standard in alcaloizi (in special morfina).

Modalitati de consum

Sus

- opiul se poate fuma, in pipe speciale (0.2-0.6 g opium preparat - "chandu");

- poate fi ingerat (opiofagie) in pilule, in amestec cu alte droguri.

Intoxicatia cronica

Sus

Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale:

- consumul experimental (in scop recreational);

- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce ince mai mult de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu piarda sursa de procurare a drogului;

- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente);

- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilor zilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul.
Consumul cronic de opiu este caracterizat de:

1. Dependenta psihica - de fapt singura caracteristica,atat necesara cat si suficienta pentru a defini dependenta de drog.Dependenta fizica si toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu estenici necesara, nici suficienta, prin ea insasi pentru a definidependenta de drog.

Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordin psihologic de a lua drogul, denumita in terminologia actuala "craving" (dorinta intensa de a retrai efectele substantei psihoactive), si reprezinta cauza recaderilor dupa perioade lungi de abstinenta.

2. Toleranta - caracterizata prin necesitatea de doze semnificativ crescute pentru a obtine starea de intoxicatie sau efectul dorit sau prin efect diminuat substantial la continuarea folosirii aceleiasi cantitati.

3. Dependenta fizica - implica dezvoltarea tolerantei si a simptomelor de retragere (abstinenta) la incetarea folosirii drogului, ca o consecinta a adaptarii organismului la prezenta continua a unui drog.

In cadrul sindromului de dependenta, dependenta fizica reprezinta factorul de conditionare secundara, legat de teama de privare de drog si de incercarea permanenta de a evita senzatiile neplacute cauzate de absenta drogului.

Dependenta fizica se dezvolta ca rezultat al unei adaptari a organismului in ceea ce priveste raspunsul la administrarea repetata a unei substante (drog), aceasta afectand echilibrul a diverse sisteme; ca rezultat, aceste sisteme sufera adaptari pentru a ajunge la un nou echilibru, pe fondul interventiei repetate a substantei respective.

In acord cu aceste mecanisme, dependenta fizica este definita ca o stare de adaptare a organismului in care efectele primare ale unei substante (drog) si recontroalele generate de organism se echilibreaza de asemenea maniera incat nu functioneaza normal decat in conditiile prizelor regulate de substanta (drog).

La oprirea brutala a administrarii, recontroalele nu mai sunt compensate de efectele substantei, conducand la o tulburare functionala, adesea cu manifestari clinice zgmomotoase, care pot imbraca aspecte periculoase, cu risc vital - sindromul de retragere.

4. Sindrom de abstinenta - este caracterizat prin simptomele (incadrare si grad de severitate variabile) care apar la incetarea sau reducerea dozei unui drog, in special narcotic, la care individul este adictiv si care a fost consumata in mod repetat, obisnuit, pe o perioada prelungita si/sau in doze mari.

Exista tendinta ca in prezent sa se inlocuiasca termenul de "sindrom de abstinenta" cu "sindrom de retragere". Sindromul de retragere, expresie a dependentei fizice, este unul din indicatorii sindromului de dependenta.

5. Euforie.

Fumatul opiului reprezinta o experienta neplacuta pentru incepatori, din cauza gretei, a ametelilor si a cefaleei (durerilor de cap).

Adaptarea se face insa repede si fumatorul resimte o vreme euforia (daca nu depaseste un numar moderat de pipe) care se manifesta printr-o stare de fericire pasiva, linistita, contemplativa dupa care se instaleaza somnul, cu vise populate cu imagini placute.

Odata cu consumul repetat se instaleaza toleranta, intervalul dintre administrari scade si dozele sunt crescute.

Fumatul opiului are potential mai mic de a dezvolta dependenta, comparativ cu folosirea i.v. a morfinei sau heroinei. Durata si frecventa consumului influenteaza manifestarile de abstinenta. Ingerarea duce la efecte mai grave decat fumatul pipelor.

Caracteristicile opiomaniei sunt similare cu cele ale toxicomaniei morfinice in general, insa degradarea fizica si psihica sunt mai lente.

Opiaceele, in general, determina instalarea unui comportament compulsiv de consum, a tolerantei incrucisate intre morfinomimetice (acest termen referindu-se la alcaloizii naturali din opiu - morfina, codeina, tebaina dar, in mod curent, si la compusii cu profil farmacologic asemanator morfinei, inclusiv opioide - substantele de semisinteza, sinteza si compusii similari endogeni).


Medici specialisti Alergologie-Imunologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Dependenta de alcool si abuzul de droguri la adolescenti Dependenta de alcool si abuzul de...

    Generalitati Un numar tot mai mare de adolescenti consuma alcool sau alte substante toxice, cu toate ca acest lucru este ilegal si periculos. Unii adolescentii incearca consumul de alcool sau substante toxice doar ocazional, dar chiar si acest comportament poate fi...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate