Pasi de urmat in tratamentul unei rani cronice

Publicat la data de: 04 Mai 2011 | Actualizat la data de: 09 Noiembrie 2018
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Pasi de urmat in tratamentul unei rani cronice

Cu cat o rana cronica este recunoscuta mai devreme, la debutul sau sau la scurt timp dupa acesta, cu atat cresc sansele unei vindecari rapide, fara complicatii.

Pe masura ce o rana cronica evolueaza, riscurile ca pacientul sa sufere diverse complicatii (ca de ex. infectii ce pot ajunge pana la septicemie, amputatii partiale sau totale) ca urmare a tratamentului necorespunzator cresc.

Baza unui tratament corespunzator al ranilor cronice este urmarirea unui protocol de ingrijire. Acesta reprezinta o suita de pasi prestabiliti, ce au ca scop prevenirea infectiilor si asigurarea conditiilor optime pentru vindecare.

Cele mai frecvente rani cronice sunt reprezentate de ulcerul venos, ulcerul de presiune (escara) si ulcerul piciorului diabetic. Desi cauzele aparitiei acestora sunt diferite si necesita tratamente generale diferite (medicatie specifica afectiunii de baza), tratamentul local respecta aceleasi principii la toate aceste tipuri de rani cronice.

Materialul urmator abordeaza protocolul pentru tratamentul local al ranii pe baza de pansamente hidroactive cu sublinierea unor aspecte specifice fiecarui tip de rana.

Practica medicala a dovedit ca ranile cronice pot fi tratate cu succes prin terapia umeda, pansamentul alegandu-se in functie de faza de vindecare in care se afla plaga.

Protocolul de ingrijire pentru tratamentul local al unei plagi cronice cuprinde urmatoarele etape:

1. Pregatirea materialelor necesare pansarii;

2. Indepartarea pansamentului vechi;

3. Toaleta ranii si a pielii inconjuratoare;

4. Realizarea pansamentului nou.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. 1. Pregatirea materialelor necesare pansarii
  3. 2. Indepartarea pansamentului vechi
  4. 3. Toaleta ranii si a pielii inconjuratoare
  5. 4. Realizarea pansamentului nou
  6. Citeste pe aceeasi tema

1. Pregatirea materialelor necesare pansarii

Sus

Persoana care va efectua schimbul pansamentului se va spala bine pe maini cu apa si sapun si va aseza la indemana, pe o suprafata in apropierea pacientului, toate materialele necesare pansarii: seringa sterila de unica folosinta, foarfece, comprese sterile, solutii dezinfectante (solutii pe baza de iod, clorhexidina etc.), solutii saline (ser fiziologic), manusi de unica folosinta, pense sterile de unica folosinta, pansamente, fesi, plasturi.

Sub zona pe care urmeaza sa fie aplicat pansamentul se va pozitiona o aleza absorbanta, cu rol de absorbtie a solutiilor folosite.

2. Indepartarea pansamentului vechi

Sus

Folosind manusi de unica folosinta, pensa sterila si foarfeca, se va indeparta vechiul pansament, avand grija sa nu se zgarie pielea si sa se produca alte leziuni.

In cazul in care pansamentul a fost mentinut prea mult timp pe rana, lipindu-se de aceasta, se poate umezi suprafata acestuia cu o solutie salina, astfel incat sa poata fi indepartat fara durere si fara a provoca sangerari.

Dupa indepartarea de pe plaga, pansamentul trebuie examinat pentru a se putea observa eventualele transformari de culoare sau miros, o culoare verzuie de ex.. indicand prezenta unei infectii, situatie in care trebuie consulatat obligatoriu medicul.

Pansamentul vechi se ambaleaza intr-o punga de plastic care se sigileaza si se arunca separat.

3. Toaleta ranii si a pielii inconjuratoare

Sus

Spalarea ranii se realizeaza cu apa si sapun neutru si apoi se clateste cu solutie salina. Pe o compresa sterila umezita se aplica sapun neutru si apoi, cu ajutorul unei pense sterile, se sterge bine suprafata ranii. Apoi se spala rana cu solutie salina in jet dintr-o seringa de dimensiuni mari (20 ml).

Daca rana este infectata se poate folosi alternativ solutie iodata. Nu sunt indicate apa oxigenata, acidul boric sau cloramina pentru spalare, aceste solutii avand efect de ardere a tesuturilor, atunci cand sunt folosite timp indelungat.

Dupa spalare se va examina rana si se va observa prezenta depozitelor de fibrina (depunerile galbui, aderente), a necrozelor (zone de tesut mort de culoare neagra), a puroiului.

Pentru a se asigura conditiile optime de vindecare, toate acestea trebuie indepartate din rana, manevra ce poarta numele de debridare.

Debridarea se poate face mecanic (folosind o solutie salina, aplicata in jet dintr-o seringa sterila concomitent cu frecarea insistenta a suprafetei ranii cu o compresa), autolitic (cu ajutorul pansamentelor hidroactive care inmoaie si indeparteaza tesuturile moarte fara a le afecta pe cele sanatoase) sau chirurgical.

Debridarea chirurgicala (cu forfeca, chiureta sau bisturiu) se face doar de catre personal medical calificat si este necesara in cazul necrozelor, al ulcerelor venoase infectate sau incarcate de fibrina, al pielii hiperkeratozice (ingrosate) a diabeticilor (in aceste zone se pot dezvolta germeni).

Dupa ce suprafata ranii a fost curatata, se spala si pielea din jurul acesteia, folosind o alta compresa cu apa si sapun neutru si apoi clatind cu solutie salina din abundenta.

Dupa spalare, pe piele se vor aplica fie un ulei hidratant, in cazul piciorului diabetic sau al membrelor afectate de insuficienta venoasa cronica, fie o crema de protectie hidratanta pentru pacientii imobilizati si incontinenti, cu escare.

Dupa toaleta ranii si a pielii inconjuratoare se vor schimba manusile in vederea realizarii pansamentului nou.

4. Realizarea pansamentului nou

Sus

In aceasta ultima etapa este important sa se identifice faza de vindecare in care se afla rana si sa se aleaga pansamentul potrivit.

In faza inflamatorie sau de curatare, sunt recomandate pansamentele umede care indeparteaza din plaga celulele moarte, tesuturile distruse, fibrina si exudatul in exces. Acestea se vor alege in functie de adancimea plagii.

In cea de-a doua faza, de granulatie sau proliferativa, plaga este curata (au fost indepartate toate celulele moarte, tesuturile distruse, fibrina si exudatul in exces), neinfectata, tesutul ramas fiind sanatos, de culoare rosu aprins (tesut de granulatie).

In aceasta faza sunt recomandate pansamente umede care sa preia eventualul exudat ramas si care sa stimuleze formarea tesutului nou.

In ultima faza de evolutie, atunci cand procesul de epitelizare este deja in curs, se observa micsorarea evidenta a dimensiunilor plagii si formarea noului tegument.

Dupa ce a fost ales pansamentul potrivit, acesta va fi aplicat pe rana folosind manusi si ajutandu-ne de o pensa de unica folosinta daca este nevoie.

Nu se vor folosi pansamente autoadezive pe pielea sensibila din imediata vecinatate a ranii (aprox. 2 cm in jurul plagii sau in zonele care prezinta modificari ale pielii ca de ex. roseata, vezicule etc.).

Pansamentele care nu au margine autoadeziva se acopera cu comprese sterile si se fixeaza, de preferinta, in zonele care permit, cu o fasa de fixare.

Alternativ, se pot folosi plasturi hipoalergeni pe suport de material netesut sau de hartie lipiti cat mai la distanta de rana.

In cazul pansarii unei escare in zona sacrala sau fesiera se recomanda folosirea pansamentelor autoadezive pentru a oferi o protectie suplimentara impotriva scurgerilor de urina si materii fecale, alegandu-se o dimensiune suficient de mare pentru ca marginea adeziva sa se lipeasca pe pielea sanatoasa.

In cazul ulcerelor venoase, dupa aplicarea si fixarea pansamentului este obligatorie folosirea fesilor sau ciorapilor de compresie pentru a restabili circulatia venoasa si a favoriza inchiderea ulcerului.

Toate pansamentele hidroactive functioneaza bine sub compresie.

Respectarea tuturor acestor pasi in tratamentul local, alaturi de un tratament general (medicamentos) individualizat, cresc substantial sansele de vindecare ale unei rani cronice, imbunatatind semnificativ calitatea vietii pacientilor si in acelasi timp reducand cheltuielile de tratament.


Medici specialisti Dermatologie-Estetica

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Cum tratam ranile care nu se vindeca? Cum tratam ranile care nu se vindeca?

    Generalitati Plagile cronice (ulcer venos, ulcer diabetic, escara, ulcer arterial) constituie o problema majora de sanatate pentru pacienti, cu multiple implicatii sociale. Tratamentul acestora cu pansamente moderne constituie adesea solutia cea mai buna, scurtand...citeste mai mult

  • Escara – o complicatie de temut la pacientii cu Alzheimer Escara – o complicatie de temut la...

    Despre Alzheimer Boala Alzheimer determina modificari ale creierului care se agraveaza in timp. Celulele creierului se degradeaza si mor, cauzand pierderea treptata a memoriei. Este cea mai frecventa cauza de dementa – grup de afectiuni ale creierului care...citeste mai mult

  • Ulcerul varicos se poate vindeca! Compresia si terapia locala hidroactiva Ulcerul varicos se poate vindeca!...

    Ce este ulcerul varicos? Ulcerul varicos, denumit si ulcer venos de gamba, este cel mai frecvent tip de ulcer de piele. Acest tip de rana deschisa, cu vindecare intarziata, afecteaza in general persoanele mai in varsta si este mai frecvent la femei. Aproximativ...citeste mai mult