Icterul: tipuri, cauze, simptome, tratament

Publicat la data de: 17 Septembrie 2018 | Actualizat la data de: 06 Noiembrie 2018
Consultant de specialitate: Dr. Cora Balaban-Popa
Medic neonatolog

Generalitati

Sus
Icterul: tipuri, cauze, simptome, tratament

Icterul este definit ca o crestere a valorilor bilirubinei din sange. Consecinta hiperbilirubinemiei este reprezentata de coloratia galbena a pielii si a scleroticii ochilor (albul ochilor).

Bilirubina este un pigment galbui, creat pe masura ce hemoglobina este degradata. In mod normal, bilirubina este eliberata din fluxul sanguin in ficat. Din ficat, aceasta trece prin caile biliare spre intestinul subtire. In cele din urma, bilirubina este eliminata din corp prin urina sau prin fecale.

Tipurile de icter sunt clasificate astfel:

• Icter pre-hepatic: inainte de ficat;
• Icter hepatic: in ficat;
• Icter post-hepatic: dupa ficat;
• Icter neonatal: apare frecvent la nou-nascuti.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Icterul pre-hepatic
  3. Icterul hepatic
  4. Icterul post-hepatic
  5. Icterul neonatal
  6. Citeste pe aceeasi tema

Icterul pre-hepatic

Sus

Icterul pre-hepatic este cauzat de afectiuni care cresc rata de hemoliza a sangelui. Hemoliza este procesul prin care hematiile sunt degradate, eliberand hemoglobina si transformand-o in bilirubina.

Cand exista o cantitate prea mare de bilirubina, ficatul nu ii poate face fata, iar excesul trece in tesuturile corporale.

Cele mai frecvente cauze ale icterului pre-hepatic sunt:
- Malaria – este o infectie a sangelui cauzata de un parazit;

- Siclemia sau anemia cu celule in secera – este o boala genetica in care celulele rosii din sange capata o forma de semiluna, pierzandu-si forma obisnuita de disc;

- Sferocitoza – reprezinta o afectiune genetica a celulelor rosii din sange, determinandu-le sa aiba o forma de sfera;

- Talasemia – este o afectiune genetica care determina corpul sa limiteze numarul de celule rosii sanguine sanatoase din sange, scazand valoarea productiei de hemoglobina.

Simptomele frecvente ale icterului pre-hepatic includ:

- Durere abdominala;
- Febra;
- Frisoane;
- Transpiratii;
- Scadere anormala in greutate;
- Senzatie de mancarime a pielii;
- Urina inchisa la culoare;
- Culoare deschisa a fecalelor.

Factorii de risc pentru acest tip de icter includ:

- Consumul de droguri;
- Istoric familial de boli hematologice;
- Calatorii in zone cu risc de malarie.

Pentru diagnosticarea icterului pre-hepatic, medicul poate cere urmatoarele analize:

• Analize de urina, pentru a masura cantitatea unor substante din aceasta;
• Analize complete de sange;
• Testele functiei hepatice, pentru a masura nivelul bilirubinei;
• Teste de imagistica medicala, cum ar fi IRM sau ultrasonografia, pentru a examina ficatul, vezica biliara si caile biliare, pentru a exclude alte forme de icter;
• Scanare hepatobiliara pentru a ajuta la gasirea blocajelor sau a altor probleme legate de sistemul hepato-biliar.

Tratamentul pentru icterul pre-hepatic poate include:

• Pentru malarie: medicamente care ajuta la distrugerea parazitului si pentru a preveni reinfectarea ficatului;
• Pentru siclemie: transfuzii de sange, rehidratare intravenoasa, medicatie pentru orice infectie ce poate efecta hematiile;
• Pentru sferocitoza: suplimente de acid folic, transfuzii de sange, splenectomie (rol in cresterea numarului de celule rosii din sange si reducerea riscului de aparitie a calculilor biliari);
• Pentru talasemie: transfuzii de sange, transplant de maduva osoasa, splenectomie sau colecistectomie.

Icterul hepatic

Sus

Icterul hepatic apare atunci cand tesutul hepatic are aspect cicatricial, este deteriorat sau nu isi mai indeplineste functia in mod eficient . Deoarece bilirubina nu poate fi filtrata corespunzator, aceasta se acumuleaza pana la valori ridicate in sange.

Cele mai frecvente cauze ale icterului hepatic sunt:

Ciroza hepatica: acest lucru inseamna ca tesuturile hepatice sunt cicatrizate prin expunerea pe termen lung la infectii sau substante toxice, cum ar fi niveluri ridicate de alcool;

• Hepatita virala: reprezinta inflamatia ficatului cauzata de anumite virusuri ce pot intra in organism prin alimente, apa, sange, scaun sau contact sexual neprotejat;

• Ciroza biliara primara: apare atunci cand caile biliare sunt deteriorate si nu pot procesa bila, determinand-o sa se acumuleze in ficat si sa-i deterioreze tesutul;

Hepatita alcoolica: in acest tip de hepatita, ficatul este afectat de consumul de alcool, pe termen lung si in cantitati mari;

• Leptospiroza: apare dupa infectia cu o anumita bacterie, ce poate fi raspandita de animale infectate sau urina si fecalele acestor animale;

• Cancer hepatic: celulele canceroase se dezvolta si se inmultesc in tesuturile hepatice.

Simptomele frecvente ale icterului hepatic includ:

- Pierderea poftei de mancare;
- Epistaxis (hemoragie nazala);
- Mancarimi ale pielii;
- Slabiciune;
- Scadere anormala in greutate;
- Edem al membrelor inferioare;
- Urina inchisa la culoare;
- Culoare deschisa a scaunelor;
- Dureri musculare si articulare;
- Febra;
- Stare generala alterata;
- Varsaturi.

Factori de risc pentru icterul hepatic:

- Consum de droguri si alcool;
- Consum de medicamente hepatotoxice;
- Infectii anterioare ale ficatului.

Pentru diagnosticul icterului hepatic sunt indicate urmatoarele teste:

• Analize de urina si de sange, incluzand anticorpi sau testele functiei hepatice pentru a masura bilirubina;
• Teste de imagistica: IRM sau ecografie, prin acestea ficatul poate fi examinat pentru a se observa daca este deteriorat sau daca prezinta celule canceroase;
Endoscopie: aceasta explorare implica introducerea unui tub subtire, prevazut cu o camera video, in organism, pentru a examina ficatul si a preleva o biopsie.

Diagnosticul poate fi pus daca sunt observate leziuni ale tesutului hepatic sau niveluri anormale ale anumitor substante, cum ar fi albumina sau anticorpii pentru infectii sau cancer.

Tratamentul pentru icterul hepatic poate include:

• Pentru ciroza hepatica: beta-blocante, antibiotice intravenoase, o dieta slaba in proteine, renuntarea la alcool;
• Pentru hepatita virala: medicamente antivirale, vaccinare impotriva hepatitei, odihna si consum de fluide;
• Pentru ciroza biliara primara: acizi biliari (rol in digestie), antihistaminice;
• Pentru hepatitele alcoolice: suplimente nutritive, transplant hepatic (in cazuri severe), renuntarea la alcool;
• Pentru leptospiroza: antibiotice pentru infectie, dializa in cazul leziunilor renale, oxigenoterapie;
• Pentru cancerul hepatic: chimioterapie sau radioterapie, rezectie hepatica, transplant hepatic.

Icterul post-hepatic

Sus

Icterul post-hepatic sau obstructiv apare atunci cand bilirubina nu poate fi drenata corect in canalele biliare sau in tractul digestiv din cauza unui blocaj.

Cauzele icterului post-hepatic:

- Calculii biliari: depuneri de calciu in vezica biliara;
- Cancerul pancreatic;
- Cancerul cailor biliare;
- Pancreatita;
- Atrezia biliara, o afectiune genetica in care caile biliare lipsesc sau sunt ingustate.

Simptomele pot include:

- Stare generala alterata;
- Varsaturi;
- Urina inchisa la culoare;
- Durere abdominala;
- Diaree;
- Scadere in greutate;
- Febra.

Unii factori de risc pentru acest tip de icter includ:

- Obezitatea;
- Dieta bogata in grasimi si saraca in fibre;
- Diabetul zaharat;
- Istoric familial de calculi biliari;
- Sexul feminin;
- Consumul de alcool si fumatul;
- Infectii si inflamatii anterioare ale pancreasului.

Diagnosticul poate fi stabilit pe baza analizelor de urina si de sange, a examinarilor imagistice, a endoscopiei si a biopsiei.

Tratamentul pentru icterul post-hepatic poate fi:

• Pentru calculii biliari: schimbarea alimentatiei, indepartarea calculilor biliari sau a vezicii biliare, medicamente cu rol de eliminare a calculilor biliari;
• Pentru cancerul pancreatic: interventii chirurgicale de eliminare a tesuturilor canceroase, radioterapie sau chimioterapie;
• Pentru cancerul cailor biliare: rezectii ale partilor afectate, chimioterapie, radioterapie, transplant hepatic;
• Pentru pancreatita: odihna, hidratare intravenoasa, antialgice;
• Pentru atrezia biliara: indepartarea si inlocuirea ductelor biliare (procedura Kasai), transplant hepatic.

Icterul neonatal

Sus

Icterul neonatal este un tip comun de icter ce apare la nou-nascuti. Majoritatea copiilor se nasc cu o cantitate mare de hematii in sange, iar ficatul nu este suficient dezvoltat pentru a procesa aceasta cantitate in mod rapid. Ca urmare, copilul poate dezvolta icter la cateva zile dupa nastere.

Un nivel crescut al bilirubinei poate duce la leziuni cerebrale. Daca apar urmatoarele simptome, trebuie solicitata asistenta medicala de urgenta:
• Febra;
• Arcuirea gatului si a spatelui;
• Varsaturi;
Scaderea poftei de mancare;
• Perioade lungi de plans.

Cu toate acestea, de cele mai multe ori, icterul neonatal nu reprezinta un motiv de ingrijorare, disparand de la sine in scurt tip de la aparitie.


Medici specialisti Medicina interna

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Cauze si factori de risc pentru tulburarile endocrine Cauze si factori de risc pentru...

    Cauzele tulburarilor endocrine Tulburarile endocrine apar din cauza unor probleme ale glandelor sistemului endocrin. Dintre multiplele disfunctii endocrine, cele mai frecvente sunt cele legate de pancareas sau glandele tiroida, pituitara sau suprarenale....citeste mai mult

  • Cum ne putem feri de simptomele depresiei pe perioada iernii Cum ne putem feri de simptomele...

    Generalitati si alte informatii In timp ce unele persoane abia asteapta zilele reci ale toamnei si ale iernii, mesele in familie planificate, noptile relaxante in fata focului, altii sunt ingroziti de temperaturile scazute si zilele scurte. Daca istoria se repeta,...citeste mai mult

  • Tratamentul intoxicatiei cu cianuri Tratamentul intoxicatiei cu cianuri

    Generalitati Cianidele sunt substante toxice care contin gruparea chimica CN. Acestea pot patrunde in organism si determina intoxicatii prin ingestie (alimente sau cianuri), pe cale inhalatorie (inhalarea de gaze), prin tegumente sau mucoase (nazala su...citeste mai mult