Cat de sanatoase sunt alimentele dietetice?

Sorbitolul (E 420) este un substitut pentru zahar folosit pentru diminuarea cantitatii de zahar dintr-o dieta alimentara. Spre deosebire de zahar, care contine 4 calorii per gram, sorbitolul contine aproximativ 2.6 calorii per gram.

Acesta este utilizat pentru prepararea bauturilor, inghetatei dietetice, siropurilor pentru tuse, bomboanelor mentolate si a gumei de mestecat fara zahar. Daca se consuma sorbitol in cantitati mari pot sa apara mai multe efecte secundare, inclusiv diaree, ameteli, pot fi amplificate manifestarile sindromului de colon iritabil si apar durerile abdominale.

Poate sa se manifeste inclusiv intoleranta la fructoza. In cazurile severe, acesta poate provoca o reactie alergica manifestata sub forma unei eruptii cutanate, inrosirea si umflarea fetei. In mod normal, sorbitorul este interzis in compozitia preparatelor adresate copiilor si sugarilor.

Majoritatea alimentelor dietetice sunt lipsite sau au un continut redus de grasimi. Pentru a diminua continutul de grasime fara a fi compromisa aroma, multi producatori adauga zaharuri suplimentare sub forma siropului de porumb bogat in fructoza (care contine 42-55% concentrat de fructoza).

Consumul frecvent de sirop de porumb cu un continut ridicat de fructoza afecteaza semnalele normale ale organismului care emit pofta de mancare si duc la cresterea in greutate. De aceea, introducerea siropului de porumb in dieta a fost legata tot mai des de aparitia obezitatii.
Alte consecinte ale consumului de produse care contin sirop de porumb sunt cresterea tensiunii arteriale si a trigliceridelor. Unele cercetari presupun ca siropul de porumb creste ritmul de proliferare al celulelor tumorale pancreatice. Efectele pe termen lung nu sunt cunoscute inca.

Siropul de porumb poate fi intalnit in compozitia sucurilor, sosurilor pentru salate, supe, condimente, pizza, paine integrala de grau, cereale, unt de arahide etc.

Aditivii alimentari (cunoscuti sub denumirea generica de E-uri) includ colorantii, conservantii, aromele artificiale, acidifiantii, indulcitorii, emulgatorii, stabilizatorii, agentii pentru modificarea texturii (de ingrosare) si agentii de prelucrare.

Se considera ca o parte din acesti aditivi sunt cancerigeni, declanseaza diverse simptome incepand cu dureri de cap, greata, diaree, crampe abdominale severe, flatulenta dar si boli cardiovasculare, ale tubului digestiv, alergii etc.

Aditivii alimentari pot fi intalniti in conserve, supe la plic, alimente afumate, mezeluri, produse de patiserie etc. Aditivii alimentari pot avea atat surse naturale precum curcumina, quinolina, tartrazina, acidul carminic, gudronul de huila, carotenul, clorofila cat si artificiale precum benzoatul de sodiu, aspartamul, acidul fosforic, acetamsulfam-k, eritrozina, guma de guar etc.

Riscul de a acumula kilograme in plus si de a dezvolta obezitate creste cu 41% daca o persoana consuma bauturi racoritoare in fiecare zi. Iar atunci cand sunt consumate doar bauturi racoritoare fara zahar, sansele aparitiei obezitatii cresc si mai mult.

Conform studiilor, riscul de a dezvolta obezitate a celor care au consumat in mod regulat bauturi racoritoare se incadreaza intre:
- 26% daca s-a consumat zilnic mai mult de 1/2 pahar de suc
- 30,4% daca s-au consumat zilnic 1/2 sau un pahar de pahar de suc
- 32,8% daca s-au consumat zilnic 2 pahare de suc
- 47,2% daca s-au consumat zilnic mai mult de 2 pahare de suc.

Sansele de a dezvolta obezitate a celor care beau bauturi racoritoare dietetice sunt de:
- 36,5% daca s-a consumat zilnic mai mult de 1/2 pahar de suc
- 37,5% daca s-au consumat zilnic 1/2 sau un pahar de pahar de suc
- 54,5% daca s-au consumat zinic 2 pahare de suc
- 57,1% daca s-au consumat zilnic mai mult de 2 pahare de suc.

Pentru fiecare pahar de bautura dietetica consumata in fiecare zi, riscul unei persoane de a deveni obeza creste cu pana la 41%. Greseala de baza consta in faptul ca alaturi e bauturile dietetice ofera organismului calorii goale, fara sa fie potolita senzatia de foame.

In concluzie, in plus, la caloriile furnizate de mesele zilnice se vor adauga si cele continute de bauturile racoritoare. Specialistii considera ca mult mai important este ceea ce se afla in farfuria unei persoane, nu doar in paharul sau.

S-a constatat in urma altor cercetari ca, cu cat se beau mai multe astfel de bauturi, cu atat scade consumul de lapte si fructe proaspete, iar asocierea cu diabetul zaharat tip 2 este direct proportionala.

Exista in prezent, multiple studii care afirma ca bauturile dietetice stimuleaza pofta de mancare. Deseori, atunci cand bea o bautura racoritoare, o persoana simte nevoia sa alature acest obicei consumului de produse de tip fast-food sau alte alimente nerecomandate, la care se adauga si alte consecinte cum ar fi cariile dentare, osteoporoza etc.