Terapia stomatologica la femeia gravida

Tratamentul stomatologic profilactic are ca scop obtinerea unei stari de igiena orala optima prin: controlul periodic al placii dentare bacteriene, reducerea inflamatiilor gingivale rezultate in urma tulburarilor endocrine, suplimentarea apei potabile cu fluor (ce pare sa reduca semnificativ incidenta leziunilor carioase la copiii de pana la 10 ani). Se recomanda administrarea zilnica a 2,2 mg fluorura de sodiu pe parcursul ultimelor doua trimestre de sarcina.

Perioada de timp optima pentru tratamente stomatologice curente, considerata si cea mai sigura este reprezentata de cel de-al doilea trimestru al sarcinii. In trimestrul al treilea, timpul de lucru al tratamentelor trebuie sa fie cat mai scurt, cu schimbari dese de pozitie ale pacientei, pentru a minimaliza riscul de hipotensiune arteriala.
Expunerea pacientelor gravide la radiatii Roentgen pentru efectuarea de radiografii dentare se recomanda a fi evitata in special in primul trimestru, perioada de organogeneza. Incepand cu al doilea trimestru este permisa efectuarea de radiografii dentare, dar cu conditia utilizarii neconditionate a sortului protector de plumb ce va reduce radiatia periculoasa in mod practic la zero. Si cu toate acestea, in anumite cazuri este de dorit evitarea expunerii la radiatii Roentgen.

- sunt permise ca anestezice: lidocaina, prilocaina iar mepivacaina trebuie administrata cu atentie si in doze reduse (dupa consult cu medicul curant);
- aspirina se va administra cu grija in perioada sarcinii (risc de sangerare) si se va evita in perioada alaptarii;
- acetaminophen se poate administra in ambele perioade; ibuprofen se foloseste cu atentie in primele doua trimestre si se va evita in ultimul trimestru (risc de sangerare);
- codeina produce depresia respiratiei, de aceea se va folosi cu grija in timpul sarcinii dar este permisa in timpul alaptarii;
- dintre antibiotice sunt permise in ambele perioade: penicilina, eritromicina, clindamicina, cefalosporinele dar se va evita tetraciclina.
Concentratia substantelor medicamentoase in laptele matern nu depaseste 10% din concentratia substantelor in sangele matern; de aceea, riscul "farmacologic" este minim.
Tratamentele protetice, chirurgicale sau parodontale complicate cu caracter definitiv se vor temporiza pana dupa nastere, rezolvandu-se doar acele tratamente dentare care constituie o urgenta.

Cea mai comuna complicatie orala este inflamatia gingivala ca un rezultat exagerat la iritanti locali. Tratamentul consta in igienizare profesionala administrarea de colutorii bucale cu substante antiinflamatoare si antiinfectioase si numai in situatii speciale se poate ajunge la gingivectomie cand inflamatia atinge dimensiuni importante si acopera dintii si face imposibila o alimentatie normala.

Relativ rar se poate observa asa-zisa "tumora de sarcina"- epulis gravidorum, (pregnancy tumor) care, din punct de vedere histopatologic este un granulom piogen. De retinut ca, sarcina in sine nu conduce la boala parodontala ci numai o agraveaza.

Sarcina nu conduce la o "pierdere a dintilor", cum se sugereaza in limbajul popular, datorita faptului ca metabolismul calciului din tesutul dentar nu permite solubilizarea lui. Un lucru deosebit de important si, deseori, subiect de controversa este administrarea de fluor la femeia gravida. De acest fluor vor beneficia atunci cand administrarea se face din primele luni de sarcina, atat dintii deciduali (dintii temporari), cat si dintii permanenti ai copilului.

Modul de actiune al fluorului pe structura dentara consta in realizarea unor cristale de fluoroapatita care intra in componenta tuturor structurilor dintelui. Aceasta este mult mai rezistenta la atacul carios fata de hidroxiapatita. Recomandarea stomatologilor este de a administra fluor pentru protectia dintilor deciduali si definitivi ai copilului, deoarece s-a demonstrat clinic ca rata cariei la copil scade cu peste 80% in cazul administrarii de fluor. Cel mai frecvent apar datorita supradozajului. Pentru a preveni aceste riscuri, trebuie cunoscute foarte bine dozele de fluor din apa pe care copilul o consuma. Dupa studii recente, s-a demonstrat ca efectul protector al fluorului se poate manifesta si printr-o asigurare constanta de fluor in fluidele orale, adica fluorul din apa de baut, aplicatii topice locale de fluor cu efect asupra dintilor, salivei, placii bacteriene.

In concluzie, tratamentul stomatologic la femeile insarcinate este posibil si chiar recomandat cu unele masuri de precautie absolut indispensabile.