Managementul durerii din cancer - Controlul durerii canceroase

Mitul 1: Durerea este doar o parte din cancer.
Adevarul: Aproape intotdeauna durerea poate fi ameliorata daca pacientul colaboreaza cu echipa medicala in scopul elaborarii unei strategii terapeutice corespunzatoare.

Mitul 2: Cel mai bine ar fi ca intervalul dintre dozele de medicamente antialgice sa fie cat mai mare cu putinta.
Adevarul: Ameliorarea durerii trebuie realizata prin administrarea medicatiei la debutul durerii, fara a se astepta ca durerea sa devina insuportabila. Daca durerea devine severa este necesara administrarea unor doze mari de antialgice pentru ameliorarea acesteia.

Mitul 3: Medicamentele antialgice au aceeasi eficienta la toate persoanele.
Adevarul: Pentru fiecare pacient este necesar un anumit tip de tratament, o anumita cale de administrare (de exemplu, administrare orala sau transdermica prin intermediul unui plasture) si doze corespunzatoare. Tratamentul se ajusteaza in functie de starea generala a pacientului, de prezenta altor afectiuni si de tipul, stadiul si localizarea tumorii precum si de pragul dureros al fiecarui pacient.

Mitul 4: Medicul curant este prea ocupat si nu ar trebui deranjat de fiecare data de pacient cu problemele sale legate de durere.
Adevarul: Durerea poate fi un semnal precoce al proliferarii tumorale, al infectiei sau poate fi cauzata de efectele secundare ale tratamentului. Analizarea durerii si a raspunsului la tratamentul administrat reprezinta o parte importanta a planului terapeutic individual. De asemenea, acesta joaca un rol important in starea generala buna a pacientului. Medicul specialist trebuie sa fie informat despre simptomele pacientului, astfel incat sa le poata trata eficient

Mitul 5: Este jenant sa te plangi mereu din cauza durerii, iar doctorul si familia nu va respecta pacientul daca acesta nu da dovada de tarie
Adevarul: Doua persoane diagnosticate cu cancer nu se vor simti identic. Nu se recomanda compararea acestora. Se recomanda ca fiecare pacient sa discute cu medicul sau despre durerea pe care o acuza, acest lucru neinsemnand ca persoana respectiva este bolnava sau slabita; aceasta inseamna ca pacientul este sincer cu medicul sau si astfel furnizeaza medicului informatii importante legate de sanatatea sa.

Mitul 6: In cazul administrarii de narcotice (opioide), ca de exemplu morfina, pentru controlul durerii, pacientul va deveni dependent de acestea si isi va administra abuziv medicamente pentru controlul durerii.
Adevarul: Opioidele sunt cele mai puternice medicamente cu efect analgezic, iar atunci cand sunt folosite pentru tratarea durerii din cancer cauzeaza dependenta in cazuri foarte rare. Organismul este obisnuit zilnic cu o anumita cantitate de medicamente pentru controlul durerii, dar medicul poate reduce treptat dozele de medicatie antialgica mai ales atunci cand cauza care determina durerea a fost eliminata.

Mitul 7: In cazul in care pacientul isi administreaza medicatie antialgica puternica fara ca acesta sa necesite o astfel de medicatie, medicamentele antialgice ar putea sa nu fie eficiente in tratarea durerilor severe.
Adevarul: Se recomanda ca durerea sa fie tratata de la debut, inainte ca aceasta sa devina severa. Cu toate acestea, uneori este necesara cresterea treptata a dozelor de medicamente antialgice, doar in cazuri foarte rare cand sunt prezente si alte probleme.

Controlul durerii din cancer determina ca pacientul sa:
- fie activ;
- doarma;
- aiba o activitate sexuala normala;
- faca fata mai bine afectiunii si tratamentului;
- se bucura de compania familiei si a prietenilor;
- aiba apetit normal.

Durerea nu este simptom care apare accidental in cadrul bolii canceroase. Aceasta face parte din boala canceroasa si controlul durerii ar trebui sa fie o parte integranta a tratamentului antineoplazic. Se recomanda realizarea unei strategii terapeutice pentru tratarea durerii, inca de la primele acuze privind durerea din cancer, impreuna cu medicul specialist, asistenta medicala si farmacistul.

Este vorba de o senzatie de arsura? Palpitatie? Are caracter constant? Cat dureaza?

Acest registru, in care sunt notate momentul aparitiei durerii, durata episodului dureros, metodele terapeutice folosite pentru ameliorarea durerii, dozele de medicamente si eficienta acestora si eventualele intrebari sau nelamuriri ale pacientului legate de episodul dureros, trebuie prezentat medicului curant la consultul medical periodic.

Registrul de evidenta a durerii
In acesta se noteaza intensitatea durerii zilnic sau daca este necesar de mai multe ori pe zi si episoadele de agravare sau ameliorare a durerii. De asemenea, se noteaza metoda terapeutica prin care durerea s-a ameliorat si cat de eficienta este aceasta. In general, medicii folosesc o scala de la "0 la 10" pentru a masura intensitatea durerii. Pe aceasta scala "0" reprezinta lipsa durerii iar "10" reprezinta cea mai severa durere. Folosind aceasta scala, pacientul comunica mult mai usor cu medicul.

Inregistrarea medicatiei
Este foarte usor ca pacientul sa confunde medicamentele, atat cele eliberate pe baza prescriptiei medicale cat si cele fara, mai ales atunci cand se instaleaza un episod dureros si pacientul incearca sa-si administreze cel mai eficient medicament pentru tratarea durerii. Pacientul poate avea retete pentru medicamente antialgice de la mai multi medici. Pacientul trebuie sa noteze toate aceste medicamente in registru pentru a fi mai eficient in administrarea medicamentelor precum si pentru a veni in ajutorul medicului atunci cand acesta stabileste medicamentele eficiente si eventualele ajustari ale terapiei.

Se recomanda controlul rapid al episoadelor dureroase, inca de la debutul acestora, inainte ca acestea sa se agraveze. Administrarea medicamentelor antialgice se realizeaza astfel:

Medicatia antialgica poate determina efecte secundare. De exemplu, opiaceele pot cauza somnolenta, constipatie, greata si varsaturi. Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), inclusiv aspirina, pot determina afectare digestiva, inclusiv hemoragii digestive.

Inainte de inceperea tratamentului cu anumite medicamente, pacientul trebuie sa consulte medicul sau despre efectele secundare ale acestora.
Unele efecte secundare pot fi ameliorate, astfel:

Radioterapia este utilizata cu scopul de a distruge proliferarea tumorii maligne care comprima structurile nervoase, oasele sau maduva spinarii. Radioterapia administrata depinde de tipul tumorii maligne, de zona afectata si de tipul de radioterapie efectuat anterior. Distrugerea proliferarii tumorii maligne inlatura presiunea (comprimarea) exercitata de tumora asupra organelor si structurilor nervoase reducand in acest fel si durerea.

Blocarea nervoasa este utilizata pentru controlul durerii care nu raspunde la alte metode terapeutice. Aceasta terapie este utilizata de obicei doar in cazurile in care alte metode terapeutice sunt tolerate cu dificultate de catre pacient, ineficiente sau neadecvate. In cazul unei tumori localizate intr-o zona de dimensiuni mici, ca de exemplu la nivelul coastei sau la nivelul unui organ intern, cum ar fi pancreasul, distrugerea structurilor nervoase care deservesc zonele respective nu numai ca amelioreaza durerea dar de asemenea reduce si dozele de medicamente necesare pentru tratarea durerii. De asemenea sunt reduse si efectele secundare datorate medicatiei antialgice.

Se recomanda consultul echipei medicale privind durerea din cancer si sentimentele traite de bolnav. Pacientul se poate adresa, pentru ajutor in aceasta privinta, la organizatiile pentru lupta impotriva cancerului. De asemenea, pacientul poate comunica cu alte persoane afectate de cancer, care ii pot da sfaturi utile privind controlul durerii si trecerea peste unele momente dificile.